Linkuri accesibilitate

În R. Moldova a început campania electorală pe fundalul unei pandemii tot mai grave


Cât de periculoasă este pandemia pentru desfășurarea alegerilor? E o întrebare pe buzele și în mințile multor votanți și observatori.

Șase candidați cu acte în regulă, alții doi – în așteptarea deciziei CEC privind înregistrarea în cursă și o pandemie scăpată aparent de sub control – sunt condițiile în care în R. Moldova intră în campania electorală pentru prezidențialele din 1 noiembrie.

În R. Moldova a început campania electorală pe fundalul unei pandemii tot mai grave
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:21 0:00
Link direct

După ce numărul de îmbolnăviri zilnice a sărit miercuri, 30 octombrie, în premieră peste 1000, un epidemiolog al Agenției Naționale de Sănătate Publică, Alexei Ceban, a avertizat că pentru R. Moldova e un număr foarte mare și ar fi nevoie de noi măsuri restrictive. O fostă ministră a sănătății, Ala Nemerenco, a dat și ea o apreciere extrem de alarmantă, spunând că o rată de 32 la sută a testelor confirmate la care s-a ajuns ar arăta un singur lucru: că virusul circulă nestingherit prin comunitate.

Cu toate acestea, varianta amânării scrutinului pentru o dată mai târzie, posterioară poate unei posibile treceri de vârful pandemiei, nu se ia deocamdată în calcul la Chișinău.

Dimpotrivă, Comisia Electorală Centrală a anunțat că în ziua alegerii vor putea vota și oamenii ce se vor prezenta, eventual, semne de boală, pentru ei fiind amenajate cabine speciale în fiecare punct de votare.

Acest anunț al CEC a fost anticipat cu câteva zile de o altă decizie care la fel a arătat că puterea nu are de gând să anuleze scrutinul, deși ar vrea totodată să se asigure că nu va purta deplina responsabilitate în caz că lucrurile ar ieși de sub control: puterea deciziilor asupra măsurile antiepidemice a fost atribuită pentru prima dată de la începutul pandemiei autorităților locale, care ar trebui să decidă ele, în locul autorităților centrale, ce restricții și unde ar fi de luat.

Experții spun că ar exista cel puțin două motive din care Igor Dodon nu și-ar dori amânarea scrutinului: anticipează că, din cauza fricii de virus, rata de participare la scrutin va fi foarte scăzută și știe că este primul care are de tras foloase dintr-un absenteism pronunțat; apoi, un sezon rece nu ar face decât să sporească insatisfacțiile sociale, prin urmare tot ce poate aștepta Igor Dodon de la o amânare o scrutinului ar fi să-i amplifice dezavantajele.

Pe de altă parte, nu au semnalat că și-ar dori amânarea scrutinului nici vreunul din ceilalți candidați.

Până acum, în afară de Igor Dodon, Comisia Electorală Centrală a înregistrat cinci: Maia Sandu, Renato Usatîi, Andrei Năstase, Tudor Deliu și Violeta Ivanov. Candidații care își mai așteaptă înregistrarea sunt doi: Octavian Țicu și Dorin Chirtoacă. Dacă vor fi lăsați de CEC în competiție, aceștia vor ridica la 8 numărul concurenților. Toți ei au adunat în condiții de pandemie semnăturile necesare înregistrării în cursă, iar dacă au și criticat autoritățile, a fost pentru alte lucruri, cum ar fi că i-ar defavoriza inventând reguli noi de finanțare a scrutinului sau că ar vrea să manipuleze votul din diasporă și regiunea transnistreană.

Acum două săptămâni, când virusul nu era încă atât de puternic, ambasadorul Statelor Unite la Chișinău, Dereck J. Hogan, s-a adresat autorităților moldovene cu mesajul că pandemia „nu poate justifica negarea dreptului alegătorilor de a-și exprima voința” la alegerile prezidențiale moldovene din 1 noiembrie și le-a îndemnat să asigure condiții pentru ca toți cetățenii să poată vota în siguranță.

Într-o declarație dată miercuri de purtătorul de cuvânt al șefului politicii externe a Uniunii Europene, Joseph Borrell, autorităților moldovene li se cere deja sa organizeze alegeri credibile, incluzive si transparente, dar și să aplice pe deplin recomandările europene privind transparența finanțării campaniilor electorale.

Mai mult
XS
SM
MD
LG