Victoria Maiei Sandu în primul tur al prezidențialelor din Republica Moldova este urmată, în presa de la București, de o ploaie de avertizări: ca să izbândească în turul al doilea, Sandu trebuie să convingă practic pe toată lumea, mai puțin pe pro-ruși, pentru că ei nu pot fi convinși nicicum. „Ecuația nu s-a simplificat după primul tur, ci s-a complicat”, scrie Vitalie Călugăreanu în revista 22. Maia Sandu trebuie să-i scoată din case pe cei care nu au votat, să-i „ademenească” pe adepții lui Renato Usatîi și să nu-i irite pe unioniști care sunt, în majoritate, intelectuali. Jurnalistul scrie și despre incidentele de la așa-zisa graniță cu Transnistria, unde votanții îmbarcați în autobuze nu voiau să coboare pentru că nu-și primiseră banii promiși. Asta deși Comisia Electorală Centrală nu a văzut niciun fel de „abateri grave”. Aflăm din acest articol că jurnaliști sub acoperire au descoperit deja cum se pregătesc socialiștii să fraudeze turul al doilea: pădurarii ar fi fost instruiți să convingă oameni să voteze la ordin. Totuși, mai spune Vitalie Călugăreanu, scrutinele anterioare au arătat că electoratul s-a mobilizat în turul al doilea „contra mizei electorale a Kremlinului indiferent pe cine a sprijinit în primul tur”.
În Libertatea, Paula Erizanu semnează un fel de reportaj al situației din ultimele zile, dar rezervă un paragraf elementelor care o deosebesc pe Maia Sandu de ceilalți politicieni : „a reușit să creeze primul partid din Republica Moldova finanțat sută la sută transparent, din donații mici”; „spre deosebire de USR-PLUS, care își asumă doar reprezentarea clasei de mijloc a României, programul Maiei Sandu include politici pentru toate păturile sociale, de la mărirea pensiei minime și a indemnizațiilor pentru copii din pături social dezavantajate, până la simplificarea (nu micșorarea) sistemului mult prea complicat și contradictoriu de impozitare și crearea unui mediu în care instituțiile fiscale ale statului nu hărțuiesc întreprinderile mici și mijlocii, abuzând de contradicțiile din legislație”.
Alexandru Aioanei (republica.ro), se revoltă pe dezinteresul politicienilor și al mass media din România pentru ce se întâmplă dincolo de Prut. În ziua votului, cu excepția postului de televiziune Aleph News, nicio televiziune din România nu a avut nici reporteri la fața locului, nici știri despre stadiul scrutinului, nici discuții la subiect. În plus, în ultimele zile, niciun politician important nu a comentat rezultatul primului tur din 1 noiembrie. „România nu arată nici că-i pasă, nici că este interesată de ce se întâmplă în R. Moldova. Gesturile de solidaritate, așa cum a fost cel din primăvară, rămân doar niște jocuri de imagine, dacă în momentele atât de importante, precum cel de duminică, stai ascuns”. „Jurnaliștii din România trebuie să-i oblige pe politicienii români să vorbească pe acest subiect”. Problema, spune comentatorul, este de fapt lipsa unei prese regionale puternice la Iași.
În analiza lui Dan Dungaciu, publicată pe blogurile Adevărul, situația politică e rezumată ca „o bătălie perpetuă între două blocuri geopolitice, unul numit, generic, Alianţa pentru Integrare Europeană, celălalt - Partidul Comuniştilor/Socialiştilor”. Între ele, partidul-balama condus mai demult de Vlad Plahotniuc : PDM. Oricare ar fi istoria acestui partid, a liderilor lui și profilul susținătorilor lui, „fără acest partid şi fără acest electorat(…)nu se poate face o majoritate pro-europeană. De la unionişti la PDM, totul trebuie cules, toate nuanţele de pro-europenitate, dacă vrei să ai peste 50% opţiune pro-Vest”.
