G4Media prezintă comunicatul emis în această dimineață de Ministerul roman al Afacerilor Externe, prilejuit de celebrarea a zece ani de la semnarea Parteneriatului strategic dintre România și Republica Moldova. G4Media comentează spunând că este vorba despre o „replica acidă” venită după ce Moldova salutase împlinirea a zece ani de parteneriat strategic și subliniind „interesul în consolidarea continuă a acestor relații, având drept scop atingerea obiectivelor de integrare europeană”.
România va continua să urmărească cu prioritate interesele cetățenilor din Republica Moldova
Ministerul Afacerilor externe de la București consideră că, dincolo de satisfacție, aniversarea „ar fi trebuit să reprezinte și o oportunitate de a privi cu responsabilitate și pragmatism spre viitor”. Numai că „situația politică actuală de la Chișinău nu încurajează o asemenea abordare”. Așa stând lucrurile, „sprijinul României, inclusiv financiar, va fi pe mai departe strict condiționat de continuarea reformelor esențiale pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova și avansarea parcursului său european. În același timp, România va continua să urmărească cu prioritate interesele cetățenilor din Republica Moldova, așa cum a acționat deja, inclusiv în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19”.
O altă știre difuzată de G4Media confirmă acest lucru. Președintele Klaus Iohannis a vorbit azi despre intenția de a trimite în Republica Moldova medici și personal medical, măşti, materiale sanitare, materiale de protecţie și medicamente din rezerva statului român.
Autoritățile române s-au întrecut în ultimele zile să tempereze așteptarea zilei de 15 mai, când starea de urgență ar trebui să înceteze. Scriitorul Alexandru Călinescu este prezent în Ziarul de Iași și reluat de marginaliaetc.ro cu opinia că nici oficialii, nici televiziunile nu fac nimic ca să dea un pic de confort psihic oamenilor. Televiziune difuzează în neștire filme răsdifuzate, mai ales drame (de ce nu și comedii?), meciuri răs-văzute și îndemnuri de „ocrotire” forțată a vârstnicilor.
Pe site-ul ziare.com, Ioana Ene-Dogioiu reamintește că mai sunt și alte boli pe lumea asta. Italia a comunicat că numărul deceselor ca urmare a crizelor cardiace s-a triplat, pentru că oamenii se tem să mai meargă la spital. În România „Nimeni nu știe câte decese provocate de absența asistenței medicale adecvate a provocat această criză și dacă nu cumva ne îndreptam spre aceeași evoluție ca a Italiei, adică un număr mai mare de victime colaterale ale COVID decât numărul victimelor directe”.
Pacientul suntem noi, România
În fine, în ziarul Gândul, sociologul Barbu Mateescu arată că în aprilie numărul celor vindecați de COVID-19 a crescut de la de trei ori mai mulți decât decedații la de cinci ori mai mulți. Și totuși, numărul de decese la milionul de locuitori e mare. Mor mai ales vârstnicii ? Decesele la vârstnici depind și de speranța de viață, mai mare cu circa șapte ani în țările occidentale. Una peste alta, sociologul îndeamnă la evaluări prudente. „În termenii COVID-19, România e un pacient fragil, care posedă co-morbidități, scrie el. Nu are același punct de pornire ca alții. A ajunge la situația actuală a necesitat sacrificii economice majore, un Paște atipic și dureros pentru mulți credincioși, militarizarea mai multor segmente ale vieții de zi cu zi și ale sistemului medical, renunțarea la drepturi pe care în special generația decrețeilor le consideră sacre etc. Ca nație, am luat medicamente numeroase pentru a ne învinge problemele pre-existente. Cu un asemenea pacient trebuie să fii blând. Pacientul suntem noi, România. Trebuie să fim blânzi cu noi înșine după 15 mai”.
