Încălzirea globală este ireversibilă, se arată într-un recent studiu ONU și este cauzată de oameni. Tot oamenii pot încerca acum să tempereze efectele iar aici nu mai este vorba numai de marile strategii ale guvernelor, sau ale Uniunii Europene, sau ale administrației Biden. Este vorba de aportul fiecăruia: o sticlă reciclată, o pungă de plastic înlocuită cu una de bumbac, un bec clasic înlocuit cu cel de lungă folosință LED. Și mai puține gunoaie, iar Moldova se transformă într-o campioană a gunoiștelor. Apropos, există o diferență între gunoiști, gunoaie și administrarea deșeurilor, după cum puteți afla mai jos...
R. Moldova – la prima vedere o țară mică și fără surse masive de poluare, are contribuția ei la murdărirea planetei, constată ecologiștii locali. Datele cu care operează Asociația obștească Ecovisio arată că în R. Moldova sunt de două ori mai multe gunoiști decât localități. Oficial sunt înregistrate peste 3800 de gunoiști și 1600 de localități. Elena Tacu, expertă în educație ecologică, atrage atenția că 90 la sută din deșeuri se depozitează în gropi de gunoi, dintre care doar 0,3% corespund legislației de mediu.
„Sunt sate cu câte șapte gunoiști în jurul lor. Foarte puține din localități au acces la servicii de administrare a deșeurilor. Gunoiștile noastre practic toate nu corespund standardelor, nu corespund legislației de mediu și chiar și cele care corespund legislației, nu corespund unor standarde europene ecologice. Avem o grămadă de gunoiști neautorizate. Din cauza asta noi încercăm să facem tranziția de la gunoiști și gunoi la deșeuri și administrarea deșeurilor.”
Soluțiile pentru problemele de mediu, inclusiv cele globale, uneori pot apărea de unde ne așteptăm mai puțin, spune Elena Tacu. De fapt, încep de la fiecare dintre noi. Ce-ar fi dacă de 1 septembrie, când elevii vor merge la școală, maturii ar evita să cumpere baloane? Ce ar schimba acest gest? Baloanele lansate în aer nu vor deveni capcană pentru păsări, iar după ce vor ajunge la sol, nu vor polua pământul pentru mai mulți ani, explică Ecaterina Țăruș, inițiatoarea un proiect menit să reducă deșeurile din plastic și textile prin coaserea torbițelor din pânză reciclată.
Cerul la noi este o gunoiște mare, în care să dăm drumul la baloane
„Oare cerul la noi este o gunoiște mare, în care să dăm drumul la baloane? Desigur că nu, iar cel mai trist este că baloanele cărora le dăm drumul în cer zboară și păsările sunt atrase de culoarea lor. Se apropie de dânsele, se încâlcesc în bentițele de la balon și, desigur, dacă se încâlcesc nu pot zbura, în consecință cad la pământ și mor. Mai mult decât atât, baloanele nu bio-degradează, ele degradează mult timp, de la patru la șapte ani, iar dacă ajung în gunoiști, se comportă ca și plasticul obișnuit, ceea ce dăunează foarte mult mediului.”
În opinia Ecaterinei Țăruș reciclarea individuală este soluția pentru țările mici și sărace cum este R. Moldova. În primul rând pentru că nu necesită investiții mari, în al doilea rând, pentru că e la îndemâna oricui. Bunăoară, reciclarea unei conserve de aluminiu economisește 95% din energia necesară pentru producerea unei noi conserve. În același timp, o baterie contaminează 20 de metri pătrați de sol sau 400 de litri de apă – cam cât consumă un copil pe parcursul unui an de zile. Soluția ar fi utilizarea bateriilor reîncărcabile.
Dincolo de provocările pe care le întâmpină omenirea în ce privește criza de mediu, schimbările ar trebui să pornească cu mici pași în familie și școală, crede Elena Tacu. E adevărat că autorităților le revine partea leului în a îmbunătăți mediul înconjurător, însă cu greu își închipuie ca o țară poate să devină prietenoasă mediului dacă oamenii nu vor acționa zilnic cu responsabilă față de natură doar pe jumătate:
„Cel mai recent raport al Națiunilor Unite prin panelul interguvernamental al schimbărilor climatice spune că la moment umanitatea se află în cod roșu. Adică, noi nu ne mai putem permite să ne comportăm cu mediul tot așa ca până acum. Altfel, vom suporta cu toții consecințe enorme.”
Ecologiștii din R. Moldova atrag atenția că, de-a lungul anilor, guvernanții au lăsat problemele de mediu în coada listei de priorități. O abordare greșită, cred ei, întrucât domeniile din capul listei de priorități agricultura, educația, economia nu pot evolua fără un mediu sănătos.
