În prima fază a sancțiunilor internaționale impuse Rusiei încă din 2014, de la anexarea abuzivă a peninsulei ucrainene Crimeea, averile oligarhilor ruși, acuzați că sprijină politica agresivă a Kremlinului, au fost înghețate. Ritmul și numărul acestor „înghețări de bunuri” a crescut mult după învazia neprovocată a Rusiei în Ucraina, pe 24 februarie. Conturile bancare sunt înghețate, bunurile mobile și imobile puse sub sechestru. Acum, Uniunea Europeană, ca și Statele Unite, discută despre confiscarea acestor averi, care într-o versiune și mai drastică, cerută și de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, ar putea fi folosite pentru a finanța refacerea Ucrainei după război.
Ce ar vrea să facă Uniunea Eurpeană?
Comisia Europeană a propus miercuri 25 mai o modalitate de a incrimina nerespectarea sancțiunilor impuse la nivelul UE - oferind temeiuri legale pentru confiscarea bunurilor oligarhilor ruși sechestrate deja.
Proiectul de directivă propune stabilirea unui cadru juridic comun pentru modul cum vor fi tratate activele înghețate în legătură cu infracțiunile relevante la nivelul Uniunii Europene. Propune și o lărgire a motivelor de confiscare a averilor.
Este discutată și o directivă separată, care propune țărilor membre să ridice nerespectarea sancțiunilor la nivel de delict penal.
În prezent, confiscarea este o chestiune de drept penal în multe țări din UE, necesitând o condamnare în instanță. Sancțiunile, pe de altă parte, sunt o procedură administrativă.
În baza noului proiect discutat de UE, confiscarea ar putea fi făcută și fără o decizie judecătorească, dacă există „suspiciuni că bunurile au fost obținute ca urmare a unei activități legată de crima organizată”. Pentru a se ajunge la confiscarea averilor înghețate, va fi suficient ca o „instanță națională să fie convinsă că bunurile în cauză provin din activități infracționale”. Și nici aici nu ar fi nevoie de o condamnare în tribunal.
În conformitate cu proiectul în dezbatere, țările UE ar putea vinde active înghețate chiar înainte de emiterea unui ordin de confiscare. Pe de altă parte, proprietarilor averilor înghețate li se oferă garanții, inclusiv dreptul de a fi audiați.
Unele țări din UE, în primul rând statele baltice și Slovacia, cer de mult o astfel de schimbare. Alte țări, cum ar fi Germania, sunt sceptice, atrăgând atenția că o astfel de prevedere ar putea provoca procese interminabile, pentru un câștig relativ mic.
„Din păcate, dreptatea morală nu te duce prea departe în dreptul penal”, a spus un diplomat al UE.
Spre confiscarea activelor statului rus?
Juridic, înghețarea activelor statului rus – cum ar fi rezervele valutare de aproape 300 de miliarde de dolari ale Moscovei aflate în șapte țări care impun deja sancțiuni, este și mai complicată, pentru că activele unui stat sunt protejate de dreptul internațional. Ucraina insistă să se facă și acest pas.
La reuniunea G7 care a avut loc acum o săptămână în Germania, ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba argumenta că „Rusia trebuie să plătească politic, economic, dar şi financiar" pentru pagubele provocate de invazie.
Cu o săptămână mai devreme, și preşedintele Consiliului European Charles Michel se pronunțase în favoarea confiscării activelor ruseşti îngheţate în UE. Ministrul german de finanţe Christian Lindner s-a declarat și el „deschis" ideii de a utiliza capitalurile îngheţate ale Băncii Centrale ruse pentru a ajuta la reconstruirea Ucrainei.
„Tot ceea ce facem trebuie să se bazeze pe principiile statului de drept”, a declarat pe 25 mai un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Pe lîngă implicațiile legale, trebuie să se țină cont și de posibilele implicații financiare. Exproprierea activelor statului rus ar putea destabiliza piețele financiare, deoarece monedele de rezervă precum dolarul și, într-o măsură mai mică, euro nu ar mai fi văzute drept refugii sigure de țări care sunt în dezacord cu Statele Unite și Uniunea Europeană.
Ministrul american de finanțe Janet Yellen a avertizat chiar că în Statele Unite o astfel de precedură „nu este permisă legal”.
Ce a făcut deja Ucraina cu averile sechestrate?
Cu două zile în urmă, pe 23 mai 2022, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a promulgat o lege care permite confiscarea în favoarea statului a proprietăților și activelor persoanelor care susțin invazia rusă. „Confiscarea activelor persoanelor aflate sub sancțiuni și care, într-un fel sau altul, sprijină agresiunea ocupanților împotriva Ucrainei va face posibilă o reaprovizionare rapidă și eficientă a bugetului ucrainean din contul dușmanilor”, a declarat președintele ucrainean pe site-ul său.
Conform legii, Ministerul Justiției va identifica activele persoanelor fizice și juridice care urmează să fie confiscate. În astfel de cazuri, Înalta Curte Anticorupție va fi responsabilă de procedurile judiciare. Rada Supremă aprobase proiectul legii respective pe 12 mai.
Lista acțiunilor care justifică aplicarea acestei legi include, între altele, prejudicii aduse securității și suveranității Ucrainei, finanțarea unor asemenea acțiuni, inclusiv prin investiții în titluri de valoare ale „țării agresoare”, asimilarea patriotismului ucrainean cu „nazismul”, incitarea la ură față de poporul ucrainean, cultura și limba sa.
Turcia – noul „port” al averilor oligarhilor
Oligarhii vizați de sancțiunile americane și europene sunt între timp în căutarea unor noi „porturi sigure”, la propriu, și la figurat.
Cel puțin opt iahturi deținute de oligarhi ruși - inclusiv vasele lui Roman Abramovici „Eclipsa”, de 438 de milioane de dolari, și „Solaris”, de 474 de milioane de dolari - erau ancorate, la începutul lunii mai, în porturile turcești sau tocmai plecaseră de acolo, relata publicația Forbes.
Navele aflate acum în Turcia valorează împreună peste 1 miliard de dolari, potrivit experților firmei „VesselsValue”.
Turcia este o destinație căutată de oligarhii ruși, nu mai pentru soare și plaje: în ciuda faptului că este membră NATO, Turcia a respins sancțiunile occidentale și a menținut legături strânse cu Rusia, găzduind chiar singurele negocieri de pace, în persoană, între Rusia și Ucraina la Istanbul la sfârșitul lunii martie.
„Sancțiunile impuse de țările europene și de Statele Unite i-au determinat pe miliardari să caute piețe alternative de investiții”, spune Zeynep Fıratoğlu, managerul de comunicații la Space, o firmă imobiliară de lux cu sediul la Istanbul. „Turcia s-a remarcat ca o opțiune viabilă prin locația sa geografică, piețele avansate și sistemul bancar, precum și poziția sa neutră între Rusia și Ucraina.”
Potrivit datelor Institutului de Statistică din Turcia, vânzările de locuințe către cumpărători non-turci au crescut cu 55% în februarie 2022. Vânzările către clienții ruși au crescut cu 96%, în timp ce vânzările către ucraineni au crescut cu 85%. Boom-ul a continuat în martie, străinii cumpărând cu 21% mai multe case decât în februarie. „De la invazia Ucrainei, am început să vedem o creștere semnificativă a cererii din partea cumpărătorilor ruși”, spune Fıratoğlu.
Principala atracție a Turciei pentru ruși este schema de cetățenie prin investiții, care oferă un pașaport turcesc în termen de trei până la patru luni oricui investește cel puțin 250.000 dolari în imobiliare sau 500.000 dolari în obligațiuni guvernamentale, companii, fonduri de investiții sau într-un cont bancar local.
Sume derizorii pentru oligarhii în căutarea unui al doilea pașaport și a unui „port sigur”.
