Linkuri accesibilitate

Șansele femeilor de la țară, de pe ambele maluri ale Nistrului


Femeie la Tocuz, Căușeni

Stereotipurile privind rolurile stricte ale doamnelor sunt mai prezente la populația din stânga Nistrului decât pe malul drept, arată datele unui sondaj realizat de IPP şi Centrul „Novîi Vek”.

Un sondaj de opinie publicat azi la Chişinău sugerează că femeile de la sate de pe ambele maluri ale Nistrului se confruntă cu probleme similare, chiar dacă situaţia economică a femeilor din dreapta Nistrului este mai bună comparativ cu cea din stânga Nistrului. Principalele probleme ar fi calitatea proastă a serviciilor medicale, sărăcia, lipsa oportunităților de angajare şi condițiile de trai nefavorabile. Deşi se confruntă cu diverse dificultăți majoritatea respondentelor îşi văd pozitiv viitorul, mai arată sondajul realizat de Institutul de Politici Publice şi Centrul analitic independent de investigare „Novîi Vek”(„Новый Век”) din Tiraspol.

Șansele femeilor de la țară, de pe ambele maluri ale Nistrului
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:49 0:00
Link direct


O bună parte din dificultățile cu care se confruntă femeile de la sate își au originea în stereotipurile tradiționale şi viziunea patriarhală, conform căreia locul femeii este la bucătărie, şi nu acolo unde sunt luate deciziile. Stereotipurile privind rolurile stricte ale femeii sunt mai prezente la populația din stânga Nistrului decât pe malul drept sau în zona de securitate. Iar analiza sistemului valoric al femeilor nu face decât să confirme viziunea arhaică despre misiunea femeii de a crea o familie şi de a crește copiii. Necesitatea studiilor şi afirmarea profesională nu sunt printre prioritățile femeilor, ceea ce le face vulnerabile din punct de vedere economic, arată datele studiului sociologic.

Fiecare a doua respondentă nu are o sursă de venit proprie. În mediul rural din care provin posibilitățile de angajare în câmpul muncii sunt limitate şi prost remunerate. Jumătate din respondente afirmă că salariul lunar acoperă doar strictul necesar. Fiecare a treia femeie din dreapta şi stânga Nistrului afirmă că e nemulțumită de felul în care trăiește, de situaţia materială şi de locul de muncă.

Principalele surse de venit ale doamnelor de pe ambele maluri ale Nistrului sunt provenite din munci agricole. Fiecare a doua femeie de la sat câștigă din ce crește în grădină. O treime din respondente trăiesc din salariului primit în sectorul public sau privat, iar fiecare a zecea - din propria afacere. Cele mai multe femei activează în sfera serviciilor şi a comerțului, urmează domeniile educație, cultură, tehnologie, agricultură şi medicină. Fiecare a doua femeie angajată muncește nu în baza profesiei studiate. Ponderea femeilor casnice este mai mare în localitățile din dreapta Nistrului.

Datele studiului mai arată că fiecare a cincea femeie din mediul rural în mod sigur dorește să plece la muncă peste hotare. Tendința de emigrare e mai mare la femeile din dreapta Nistrului şi din zona de securitate, comparativ cu localitățile controlate de Tiraspol.

Femeile din stânga Nistrului au acces mai mare la sistemul de canalizare, încălzire autonomă şi sistemul de apă centralizat...

Femeile din stânga Nistrului au acces mai mare la sistemul de canalizare, încălzire autonomă şi sistemul de apă centralizat. În schimb au acces mai redus la servicii educaționale şi la cele medicale.

În 60 la sută din comunitățile cercetate femeile nu au acces la centre de sănătate. Doar 40 la sută din respondente au poliță de asigurare medicală obligatorie, iar fiecare a doua care nu are poliţă de asigurare spune că nu şi-o poate permite. Deşi femeile din stânga Nistrului beneficiază de servicii medicale gratuite, multe din ele preferă să se trateze în dreapta Nistrului şi îşi procură poliţa de asigurare. Majoritatea respondentelor cred că serviciile medicale ar fi de o mai bună calitate în dreapta Nistrului.

La capitolul studii, pe ambele maluri ale Nistrului cele mai multe femei din sate au studii generale sau profesionale. Ponderea celor cu studii de masterat şi doctorat este foarte redusă. O treime dintre respondente au spus că nu au fost sprijinite de părinți în procesul educațional.

Autorii studiului au măsurat şi percepțiile femeilor despre conflictul transnistrean. Din cauza acestuia au avut de suferit în special femeile din zona de securitate. Femeile din localitățile aflate sub jurisdicția republicii nerecunoscute conștientizează cel mai puţin gravitatea stării de conflict nesoluționat.

Autorii studiului spun că situaţia femeilor pe ambele maluri ale Nistrului ar putea fi îmbunătățită. E nevoie, între altele, de perfecționarea legislației ce garantează egalitatea de gen, de promovarea femeilor în funcţii de răspundere, de crearea oportunităților de angajare pentru acestea şi a servicii alternative de îngrijire a copiilor.

XS
SM
MD
LG