Linkuri accesibilitate

Șeful Moldova Fruct: Majoritatea producătorilor moldoveni de fructe sunt în prag de faliment


Iurie Fală

Războiul ruso-ucrainean a stopat exportul producţiei moldoveneşti în ţările CSI. 120.000 tone de mere sunt în depozitele pomicultorilor. Doar un sfert din aceasta cantitate poate fi consumat pe piaţa internă. O parte din ele vor fi procesate, adica vor fi folosite pentru sucuri și concentrate. Câteva mii de tone urmează să fie livrate către centrele de plasament pentru refugiaţii din Ucraina. Asociaţia producătorilor şi exportatorilor de fructe Moldova Fruct caută soluţii pentru a identifica potenţiali parteneri pe pieţe alternative, inclusiv din Occident, a declarat Europei Libere Iurie Fală, directorul executiv Moldova Fruct.

Iată principalele idei din dialogul Valentinei Ursu cu Iurie Fală

  • „Trimiteam 200.000 de tone de mere în Federația Rusă.”
  • „Statele din CSI cumpărau mai mult de 95% din merele pe care le exporta Republica Moldova.” Majoritatea producătorilor sunt în prag de faliment.
  • Suntem în primăvară, livezile vor înflori și ce vom face cu recolta de 700.000 de tone de mere, ce vom face cu recolta de 100.000 de mii de tone de prune, 100-110.000 de tone de struguri, câte 20.000 de tone de cireșe și de caise?”
  • „Strategia noastră este să identificăm căi pentru ca cel puțin 40% din mere să fie exportate pe piețe alternative, altele decât cele din CSI”.
  • Ucraina era o piață de consum destul de atractivă pentru 50% din caisele moldovenești.
  • „Referitor la prune, în Federația Rusă și în țările CSI noi exportăm până la 50% anual, adică celelalte 50% s-au direcționat către Uniunea Europeană și alte țări.”
  • S-au scumpit enorm costurile de transport, în decurs de două săptămâni au crescut practic de 2,2 ori. Dacă un transport către Federația Rusă varia, în medie, 3.000-3.100 de dolari pe o încărcătură, acum a ajuns pe căile ocolitoare la 7.000 de dolari.
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:19:25 0:00

Iurie Fală: „După estimările noastre și analizele Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, noi avem acum stocuri evaluate la 120.000 de tone de mere care sunt depozitate. Dacă era un sezon obișnuit de comerț, până în luna iunie aveau să fie o parte exportate, în jur de 90.000, și 30.000 noi socoteam că trebuie să le consume piața locală prin intermediul comerțului intern, dar în această situație ne-am pomenit că în blocajul acesta care s-a creat, în primele zile erau probleme legate de întoarcerea transportului care era în drum spre piețe, pentru că noi prin Ucraina exportam nu numai către Federația Rusă, dar și către țările din spațiul CSI și țările baltice. Și acele camioane care au fost prinse pe teritoriul Ucrainei la vamă au plecat mai departe, dar care erau în drum s-au întors, pentru că TIR-urile cu fructe proaspete țineau calea către țările baltice, Federația Rusă, Belarus, Uzbekistan, Kirgizstan, Kazahstan și Mongolia, adică acestea erau rutele obișnuite care erau utilizate pentru a face export.”

Europa Liberă: Și astăzi putem vorbi că ar putea să falimenteze această ramură?

Iurie Fală: „Dacă e să vorbim despre mere, într-adevăr, riscurile sunt destul de înalte, pentru că aceste piețe s-au diversificat mai puțin, iar statele din CSI asimilau mai mult de 95% din merele pe care le exporta Republica Moldova. Și acest lucru nu din motiv că nu erau alte piețe, dar aceste piețe erau în creștere și ofereau niște prețuri destul de atractive pentru producători, preferințele consumatorilor corespundeau cu sortimentul pe mere pe care producători de mere din Republica Moldova le propuneau, iar peste noapte ne-am pomenit că aceste soiuri de mere sunt foarte dificil de exportat, pentru că noi, Asociația Moldova Fruct, începând din 2014, lucrăm la diversificarea piețelor, inclusiv strategia noastră este să identificăm căi pentru ca cel puțin 40% din merele pentru export să fie exportate pe piețe alternative, altele decât cele din CSI. Referitor la prune, în Federația Rusă și în țările CSI noi exportăm până la 50% anual, adică celelalte 50% s-au direcționat către Uniunea Europeană și alte țări.”

Europa Liberă: Dar strugurii de masă?

Iurie Fală: „Și strugurii similar cu prunele. Era o problemă cu caisele și ea va persista, pentru că Ucraina era o piață de consum destul de atractivă pentru 50% din caisele moldovenești, întrucât Ucraina cu 42 de milioane de cetățeni este o piață de consum destul de atractivă. Dacă să discutăm despre fructele procesate, aici piețele sunt mult mai diversificate, deoarece din 2014 noi lucrăm cu abordarea noilor căi de logistică, căi de ambalaj, sortiment nou, dar în permanență există, să spunem așa, conservatismul de a începe ceva nou, iar confortul acesta costă. De-a lungul anilor eram într-un ping-pong cu instituțiile statului, îndeosebi cu structurile Ministerului Agriculturii cu privire la faptul cum să creăm acces la soiuri noi care se bucură de cerere pe piață. Birocrația și modalitatea de a introduce această piață a fost în permanență un măr al discordiei, doar anul trecut s-a reușit ca să fie recunoscut catalogul de soiuri din Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Deci, pomicultorii nu acceptau defrișarea livezilor care produc mere și nu mai sunt atât de solicitate?

Iurie Fală: „Pomicultorii au avut câteva momente, cum au fost restricțiile introduse în 2014, când practic s-a întrerupt exportul către Federația Rusă, dar treptat acesta și-a revenit și noi exportam în fiecare an peste 200 de mii de tone de mere în Federația Rusă, obținând o sumă destul de mare, dacă o estimăm în dolari.”

Europa Liberă: Sunt cantități de fructe exportate pe piața Federației Ruse și acum este foarte greu să obțină banii pentru livrările acestor cantități, volume?

Iurie Fală: „Peste noapte s-a schimbat practic tot, fezabilitatea economică a devenit destul de fragilă la exporturile către țările din această regiune, pentru că sancțiunile sub care a căzut sistemul bancar din Federația Rusă, devalorizarea rublei influențează toate valutele din regiune, inclusiv valuta din Belarus, valuta din Kazahstan, care s-au depreciat dramatic în ultimele săptămâni. S-au scumpit enorm costurile de transport, în decurs de două săptămâni au crescut practic de 2,2 ori. Dacă un transport către Federația Rusă varia, în medie, 3.000-3.100 de dolari pe o încărcătură, acum a ajuns pe căile ocolitoare la 7.000 de dolari, cu toate că Federația Rusă a eliminat anumite restricții, însă ea nu hotărăște acești factori. Pe lângă faptul că prețurile de logistică au crescut, sistemul de achitări nu este bine pus la punct și aceasta creează niște factori de risc pe care exportatorii noștri trebuie să-i analizeze foarte minuțios.”

Europa Liberă: Ei vor înregistra pierderi, bănuiesc că va fi foarte greu să obțină acești bani pe care îi așteaptă producătorii de fructe, dar începe noul sezon, lor le trebuie bani. E un lanț de crize...

Iurie Fală: „Da, e un lanț de crize și niște șocuri, care, într-adevăr, ne-au prins nepregătiți. Am avut săptămâna trecută ședința lărgită a Consiliului asociației, cu participarea mai multor producători și exportatori, unde am discutat aceste întrebări, a participat și secretarul general al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, dl Anatolie Fală, și punctual am discutat aceste propuneri.”

Europa Liberă: De ce ajutor e nevoie astăzi prioritar?

Iurie Fală: „În primul rând trebuie să conștientizăm faptul că majoritatea producătorilor sunt în prag de faliment, dacă nu vor reuși să-și vândă stocurile de mere și noi aici solicităm ca după modelul care a fost în 2014, când s-a semnat Acordul de Asociere și Liber Schimb cu Uniunea Europeană, statul că identifice împreună cu partenerii de dezvoltare un program de sprijin. Noi suntem conștienți că o parte din fructe va trebui să ia calea procesării și pentru acest lucru ar fi foarte bine să se identifice surse ca să se compenseze doi lei la kilogram pentru acești producători, chiar și pentru acei care vor efectua exporturi, nu numai pentru cei care vor livra fructele la prelucrare. În așa mod s-ar crea un stimul adițional și s-ar urmări mai multe ținte, adică, pe de o parte s-ar crea noi căi de export, noi rute și noi clienți, dar pe altă parte s-ar crea un stimul ca producătorii să-și pornească lucrările agricole pentru

Eu cred că a venit timpul acum ca guvernul, instituțiile statului să ramburseze acele accize la motorină pe care noi le plătim

noul sezon. O altă problemă este că noi vedem scumpirile acestea în lanț la îngrășăminte, la motorină etc., eu cred că a venit timpul acum ca guvernul, instituțiile statului să ramburseze acele accize la motorină pe care noi le plătim, pentru că tractoarele sau alte echipament tehnic nu utilizează drumurile, lucrează în câmp. Și după modelul țărilor europene care fac acest lucru, noi dorim suport la compensarea mijloacelor de producție, pentru că cu scumpirile acestea, dacă n-o să fie luate măsuri de sprijin, atunci riscăm ca zeci de mii de familii să nu aibă de lucru, dar în sectorul nostru se aplică cea mai multă forță de muncă. Desigur, majoritatea producătorilor agricoli sunt împovărați cu credite și în aceste condiții noi dorim ca în primul rând să nu se admită blocări de conturi, pentru că atunci când nu pot face achitări majoritatea producătorilor cu conturile blocate vor fi puși în această situație. Noi considerăm că pentru sectorul pomicol, horticol, dar și pentru celelalte sectoare ar fi bine ca guvernul să adopte niște măsuri, spre exemplu, ca impozitul cela pe venit pe care noi îl plătim să-l lase, pentru că riscul de decapitalizare este enorm. Eu nu mai zic de exportatorii care nu-și pot întoarce banii pentru marfa deja livrată și acest lucru este o problemă destul de mare. Desigur că noi dorim ca să se adopte aceste măsuri. Da, noi avem acum 120 de mii de tone de mere care sunt în stocuri, dar iată suntem în primăvară, livezile vor înflori și ce vom face cu recolta de 700 de mii de tone de mere, ce vom face cu recolta de 100 de mii de tone de prune, 100-110 mii de tone de struguri, câte 20 de mii de tone de cireșe și de caise?”

Europa Liberă: Să fie cucerite alte piețe e mult mai greu?

Iurie Fală: „Este un lucru pe care trebuie să-l faci în fiecare zi.”

Europa Liberă: Și pe piața europeană, conform Acordului de Asociere și Liber Schimb există o cotă de export al merelor, dar acele cote oferite de UE nu puteau fi acoperite de Republica Moldova.

Iurie Fală: „Haideți să vorbim despre cote. Noi avem contingentul tarifar conform Acordului de Asociere și Liber Schimb într-o anexă care prevede 40 de mii de tone de mere, 15 mii de tone de prune, câte 15 mii de tone de struguri de masă și alte culturi pe care noi le-am agreat cu Uniunea Europeană. Prune noi practic dublu exportăm, chiar și cu taxă, struguri la fel, pentru mere care este motivul? Este faptul că însăși Uniunea Europeană este unul dintre cei mai mari producători de mere din lume. Producătorii din statele membre ale UE produc anual în jur de 12 milioane de tone, producătorii mari cum ar fi Polonia

Este o concurență foarte mare pe piața Uniunii Europene.

care produce în jur de 5 milioane de tone anual este unul dintre concurenții puternici și fiecare antreprenor care se ocupă anume cu merele analizează prețurile de piață. Și atunci când ele devin nefezabile, exporturile nu merg și acesta este unul dintre motivele principale, este o concurență foarte mare pe piața Uniunii Europene și ei au diferite programe prin care susțin consumul local. Și aici mai avem și al doilea aspect, sortimentul de soiuri care s-a schimbat mai lent decât ne-am fi dorit noi, pentru că noi în luna ianuarie am avut o vizită de studiu în Polonia și ei vorbesc despre majoritatea merelor care sunt în frigider ca despre niște soiuri care sunt demodate.”

Europa Liberă: Ați admis că o bună cantitate din aceste mere ar putea fi procesate. În magazine sunt la mare căutare sucurile, sucuri multe erau din import.

Iurie Fală: „Da, multe sucuri veneau din Ucraina și pe lângă faptul că este o criză majoră, anume în criză trebuie să găsim oportunități și aici este loc pentru a chibzui puțin...”

Europa Liberă: Capacități de procesare a acestor cantități există?

Iurie Fală: „Noi avem un anumit număr de întreprinderi care procesează, ei sunt gata să ofere cantitățile necesare de sucuri, problema este în capacitatea de cumpărare a consumatorilor locali, pentru că majoritatea sunt orientați la export pe piețele unde cumpărătorii au capacitate înaltă de cumpărare. Dacă să luăm cât constituie alimentele în coșul de consum, la noi ele au o pondere foarte înaltă și consumatorii preferă să aloce banii lor limitați pe produse de strictă necesitate și abia pe urmă merg la fructe, sucuri și alte produse. Nu putem spune că noi am stat cu mâinile în sân, dar au fost elaborate niște măsuri de sprijin din partea guvernului, s-au alocat prin fondul de subvenționare anume pentru crearea infrastructurii de post-recoltare și noi, dacă să facem comparație cu embargoul din 2014, suntem oleacă mai pregătiți, chiar dacă insuficient.

M-ați întrebat anterior despre piețele alternative, ele necesită o altfel de abordare, pentru că dacă vorbim despre piața CSI, noi toți avem aceeași cultură de comerț, aceeași cultură de consum, vorbim o limbă pe care o putem înțelege, producătorii au o mulțime de concetățeni și relații care s-au creat de-a lungul timpului. Și eu vreau să spun că anul acesta noi am reușit, dacă decurgea totul într-un ritm normal, fără conflictul acesta militar din Ucraina, poate treptat noi îndeplineam. Dacă ne-am propus în cinci ani să căutăm alte piețe pentru 40-50% din mere în afara celor care sunt pentru export, acum trebuie să lucrăm la viteza maximă. Și aici apar întrebări de logistică, noile rute, noii clienți necesită alte abordări. Trebuie să înțelegem că suntem într-o barcă și toți trebuie să vâslim, nu toți să spună încotro să mergem, dar să ne clarificăm împreună și să vâslim toți, pentru că, de exemplu, anul acesta noi am făcut un salt mare în piețele din Orientul Mijlociu cu merele moldovenești. Noi, împreună cu proiectul „Agricultură performantă” finanțat de USAID care ne-a susținut și cu producătorii noștri am găsit o soluție care poate să fie pe mulți ani înainte.”

Europa Liberă: Statisticile mai arătau că România devine o piață atractivă pentru multe produse moldovenești.

Iurie Fală: „România s-a plasat de mai mulți ani pe locul doi ca destinație a exporturilor de fructe din Republica Moldova și consumatorii din România cunosc fructele moldovenești și le apreciază destul de înalt, dar trebuie să înțelegem că este necesar să ne adaptăm cerințelor și preferințelor consumatorilor. Acestea nu sunt lucruri care au căzut din pod, toate sunt legate cu spiritul gospodăresc, să-ți ordonezi procesele de producție ca să arăți că tu controlezi toate riscurile: de contaminare, de inofensivitate, de reziduuri la pesticide și, cel mai mult, cât de bine este tratată forța de muncă.”

Europa Liberă: Ținând cont de acest război ruso-ucrainean, cel mai probabil pe termen scurt și mediu producătorii vor trebui să se gândească cum să se reorienteze pe alte piețe?

Iurie Fală: „Și nu numai, noi deja suntem în alertă, vrem să fie pe aceeași undă și instituțiile statului, pentru că, vorbind de fluxul de mărfuri care trebuie orientat, noi avem probleme cu fluidizarea traficului de încărcături la vama moldo-română și noi solicităm coridor verde pentru produse, pentru că toate fluxurile care mergeau pe partea ucraineană acum se întorc spre Vest și aici noi avem probleme structurale de mulți ani. Acum e timpul ca instituțiile statului să negocieze cu Uniunea Europeană, cu țările Uniunii Europene

Trebuie să discutăm cu UE să crească capacitățile de procesare a punctelor de trecere la vama Republicii Moldova cu România.

pentru a asigura acel tranzit, chiar dacă noi o să păstrăm relațiile, pentru că noi apreciem modul în care guvernul, Ministerul de Externe, președintele s-au poziționat, că noi suntem o țară mică și considerăm corectă abordarea lor, dar, pe de altă parte, noi trebuie să negociem cu Ungaria să ne dea mai multe autorizări pentru transport, trebuie să discutăm cu Uniunea Europeană să crească capacitățile de procesare a punctelor de trecere la vama Republicii Moldova cu România. Avem întrebări și iată lista aceasta de întrebări pe care noi am înaintat-o instituțiilor de stat vrem s-o discutăm, suntem deschiși să venim nu numai cu cerințe, să spunem așa, dar să ne mobilizăm și noi ca sector, pentru că asta nu este o soluție care stă numai în terenul statului, dar este și în terenul businessului.”

Europa Liberă: Era folosit portul de la Odesa pentru importuri-exporturi, acum trece toată povara aceasta pe porturile din România?

Iurie Fală: „Desigur, portul Odesa, nu știu pe cât timp, dar el o să fie blocat. O parte din încărcăturile care țineau calea spre Orientul Mijlociu sau țările din Africa de Nord și Israel, noi considerăm că o să fie utilizat și este o oportunitate și pentru portul din Constanța să aibă un trafic de încărcături mai mare, dar am văzut pașii pe care i-a întreprins și sunt anumite facilități pentru transportul care va circula pe ruta Republica Moldova către portul Constanța, dar cresc costurile de logistică. Și iarăși ne pomenim cu aceeași problemă a traficului la frontieră, foarte mult timp se pierde acolo. Noi mai avem și cireșe care trebuie exportate, noi mai avem și alte produse al căror termen de valabilitate este mai scurt ca cel al merelor; analizăm și posibilitățile de export pe mare și pe cale aeriană, dar într-adevăr este necesar ca din toate aceste lucruri să identificăm acele soluții care să fie fezabile.”

Europa Liberă: Acum cereți mai mult implicarea autorităților statului?

Iurie Fală: „Noi cerem implicarea autorităților statului ca să diminueze la maximum pierderile potențiale care pot fi. Și aici deschiderea partenerilor de dezvoltare cum ar fi Uniunea Europeană, Statele Unite, care pot prin instrumentele de susținere, nu mai vorbim de faptul că noi ani la rând batem la ușa guvernului să lanseze programul de aprovizionare a școlilor cu fructe. De multe ori este neclar motivul, pentru că nici resursele nu sunt atât de mari și pe de altă parte am educa generației tinere consumul sănătos de fructe. În primul rând se educă consumul, iar pe de altă parte se creează și o mică piață de desfacere a fructelor.”

Europa Liberă: Dar de ce nu s-a rezolvat această problemă?

Iurie Fală: „Cu părere de rău trebuie să constatăm că această cerere se află nu printre primele zece priorități ale autorităților. Și avem mai multe momente, pentru că noi suntem în situația în care trebuie să găsim soluții și noi suntem conștienți de faptul că statul nostru nu este unul de la care putem la nesfârșit să cerem, dar noi vrem și să venim, pentru că avem un ghem de probleme pe care trebuie să-l depănăm. Pe termen scurt, eu cred că statul trebuie urgent să întreprindă măsuri, să identifice un fond pentru a sprijini producătorii care sunt în această situație, să le compenseze cheltuielile, pentru că pentru a păstra o cantitate de mere în frigider până în prezent acestea sunt cheltuieli mari, ele n-au să se acopere totalmente, dar doi lei pe kilogram eu cred că ar fi bine. Este necesar ca să asigure pornirea noului sezon agricol și trebuie de clarificat, în sfârșit, cu accizele acestea, pentru că toți ridică întrebarea aceasta și noi vedem că prețurile angro la motorină, de exemplu, sunt mai mari decât prețurile la pompă, este un lucru neclar pentru producători.”

Europa Liberă: Dar, în general, acum este un deficit mare de motorină. Dvs. ați vorbit despre producătorii mari, cum se descurcă producătorii mici?

Iurie Fală: „Noi nu facem diferență. În Asociația Moldova Fruct noi nu facem diferență între producătorii mari și mici. Cu părere de rău, trebuie să constatăm că noi avem doar 180 de membri din acei peste 2.000 de producători, noi discutăm despre crearea unor cooperative sau ei trebuie să se asocieze, pentru că exportatorii, săracii, care sunt acum majoritatea sunt plini de datorii și de probleme cum au să-și încaseze banii, pentru că exportatorii investesc banii în logistică, producătorii trebuie să investească în producere, fiecare trebuie să-și facă meseria bine, să colaboreze, dar nu să se încurce unul pe altul. Noi analizăm posibilitatea ca să înlocuim livezile clasice care au cel mai mult de suferit, pentru că ele sunt cu soiuri demodate, cu soiuri care nu mai sunt solicitate pe alte piețe. Eu nu zic de Federația Rusă, ea o să rămână și în continuare probabil o piață de desfacere, dacă o să se calmeze lucrurile, dar trebuie să vedem ce se mai întâmplă primprejur, de aceea noi îi invităm să devină membri ai Moldova Fruct, să fie măcar consumatori de niște informații despre tendințele de pe piață, despre schimbările preferințelor, despre soiurile noi, tehnologiile noi, cum să facem ca să fim mai eficienți. De atâta noi nu facem diferență că el este producător mare sau mic, este profesionalismul pe care el îl investește în businessul lui, fie el și cu un hectar de livadă, că noi avem producători care au și 5 hectare, și 7 hectare, și 20 de hectare, și 150 de hectare.”

Europa Liberă: Bine, dar Dvs. ziceți că au aderat la Moldova Fruct peste 100 de producători din 2.000, dar ceilalți cum se descurcă?

Iurie Fală: „Probabil au cercurile lor de informație, dar noi îi îndemnăm să vină să se documenteze, pentru că noi ne ocupăm profesional în cadrul asociației, noi avem departament de marketing care analizează preferințele, căile de logistică, tipurile de ambalaj, formele de lucru cu clienții, avem partea de agro-business cu care lucrăm referitor la tehnologii, cum să facem producția mai competitivă și mai calitativă și avem partea de lobby. Noi trebuie să recunoaștem că toate beneficiile pe care le are acum ramura în mare parte se datorează activității asociației, de aceea este foarte important să fim acum împreună toți, să mergem împreună măcar în al 12-lea ceas, cum s-ar zice, să înțelegem că numai împreună putem obține rezultate, statul trebuie doar să încurajeze, să susțină și să creeze un mediu, dar cum noi dorim și cât noi suntem de pregătiți ca să lucrăm împreună este o altă chestiune.”

Vezi comentarii (2)

Acest forum a fost închis
Previous Next

XS
SM
MD
LG