Antreprenorii moldoveni au în depozite în jur de 100.000 de tone de mere pe care nu reușesc să le exporte din cauza războiului ruso-ucrainean. Pentru comparație piața locală poate consuma doar o treime din această cantitate. Coridoarele tradiționale de comerț sunt afectate de ostilități militare, iar multe tranzacții cu Rusia, principala piață de desfacere, nu au fost finalizate ca urmare a blocării transferurilor interbancare. Luni, la Ministerul Agriculturii s-au discutat posibilele soluții. Una dintre idei e că parte din mere să meargă la procesare, de asemenera statul să cumpere mere pentru a alimenta refugiații, a declarat pentru Radio Europe Liberă președintele Asociației Moldova Fruct, Vitalie Gorincioi.
Rusia promite anularea restricțiilor și taxelor la importul fructelor din R. Moldova și asigurarea unui coridor special prin Belarus, numai că oricine s-ar încumeta să profite de acest regim preferențial își va asuma eventualele riscuri, declară ministrul agriculturii Viorel Gherciu. El are în vedere atât inevitabilele dificultăți de logistică, dar și cele legate de încasarea banilor. Totodată ministrul dă asigurări că autoritățile caută soluții pentru a debloca exporturile, și nu numai ale stocurilor de mere.
„Este riscant, dar deja este riscul și decizia aparține antreprenorului. Este important ca în cazul dat să găsească pârghii suplimentare ca să se asigure că vor fi făcute plățile și va fi livrată marfa intactă. Deci nu poate guvernul să-și asume absilut toate riscurile. Facem tot posibilul să identificăm soluții, să identificăm alternative. Au fost expediate scrisori către Guvernul României, către partenerii din Europa. De exemplu, în contextul exportului de mere, inclusiv cu Egiptul au demarat negocierile. Este draftul acordului, mai sunt o mulțime de proceduri birocratice. Evident că nu vor fi soluționate expromt absolut toate problemele, să pui lucrurile la normal într-o perioadă foarte scurtă, pentru că relații dintre agenții economici se creează pe parcursul anilor și când s-au întrerupt bruc să identifici alte căi nu-i atât de simplu”.
În ceea ce privește fructele ce ar urma să fie cumpărate de către stat pentru alimentarea refugiaților, ministrul Gherciu spune că a fost propusă centrului unic de gestionare a crizei o listă cu agenți economici disponibili să livreze mere, dar și alte produse argo-alimentare, cantitățile urmând să fie anunțate ulterior.
Urgentarea negocierii unui acord cu Egiptul este cerută mai demult de una dintre asociațiile importante ale producătorilor și exportatorilor de fructe, Moldova Fruct.
Președintele acestei organizații, Vitalie Gorincioi, spune că Egiptul ar fi o alternativă viabilă pentru piața rusă. Gorincioi afirmă că are în depozitele companiei pe care o conduce 1000 de tone de mere, precizând că aceste stocuri erau convenite în avans să fie achiziționate de partenerii ruși.
„Nu este vina partenerilor noștri care au procurat marfa, ei sunt gata și caută posibilități să achite marfa. Vorbesc de rețelele mari care sunt gata să facă convertirea inclusiv prin yuani chinezi. Rămâne să ne consulte Banca Națională, adică să ne spună cum să procedăm. Cum să renunțăm [la piața rusă]? Altă piață nu e gata să primească această cantitate de producție, ș-apoi trebuie să înțelegem că o bună parte din aceste produse erau crescute pentru piața rusă. Nu putem trece într-o zi toți la soiurile moderne cerute de consumatorul de Europa”.
Asociația Moldova Fruct a cerut autorităților să faciliteze crearea de noi coridoare logistice spre Rusia, ocolind Ucraina, prin România-Ungaria-Polonia. O a doua opțiune, spune Vitalie Gorincioi, este reluarea livrărilor spre țările Golfului Piersic, care anterior se făceau, ce-i drept în volume nesemnificative, prin portul Odesa, în noua conjunctură urmând să se facă prin portul românesc Constanța.
Economistul de la Centrul analitic Expert-Grup, Alexandru Fală, se arată surprins de lipsa de perspicacitate a producătorilor și exportatorilor de mere care nu au avut grijă să-și diversifice piețele de desfacere, mai ales după ce au suportat serii de șocuri influențate politic, așa cum au procedat antreprenorii din vinificație după embargoul dezastruos din 2006, argumentează expertul. Lecția învățată i-a determinat să producă mai puțin, mai calitativ, iar geografia exporturilor s-a extins foarte mult în ultimii ani.
„Producătorii trebuie să se așeze și să spune: Ce facem noi? Ne mai orientăm pe această piață pe care nu este exclus să mai fie probleme? Să fim sinceri, probabil Federația Rusă în perioada următoare va intra într-o situație economică dificilă din cauza acestor sancțiuni. Iar producătorii trebuie să spună clar: Ne ducem pe piața aceea în care tu trebuie să înconjori jumătate de Europă ca să duci mere sau noi stăm și reanalizăm toată situația și ne reorientăm pe niște piețe care sunt mult mai stabile, care nu produc o dată la 6-7 ani anumite evoluții negative care nu sunt determinate de dinamica economică?”
Căutarea de noi piețe ar putea avea efect benefic, inclusiv schimbarea modelului economic promovat, se arată convins Alexandru Fală. În replică, Vitalie Gorincioi afirmă că mingea nu e doar în terenul antreprenorilor, dar și a factorilor de decizie. Prin urmare, și soluțiile trebuie găsite împreună.
