Linkuri accesibilitate

Iurie Fala: „Noi vorbim despre agricultura inteligentă - trebuie să stăm cu caietul și creionul în mână”


S-a spus și se repetă că embargoul pus de Rusi pe importurile alimentare din R. Moldova a avut și efecte pozitive, în primul rând diversificarea și modernizarea producției.

Pentru a mări volumul exporturilor de fructe moldovenești, dar și pentru a diversifica pieţele de comericializare, producătorii trebuie să cultive soiuri și care sunt solicitate de consumatori. Iurie Fala, directorul executiv al Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct”, spune că livezile cu soiuri moderne sunt cele mai productive, iar Republica Moldova poate să devină un furnizor remarcabil, pentru că a învățat lecțiile embargourilor impuse de Rusia.

Interviu cu Iurie Fala, directorul executiv al Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:17:24 0:00
Link direct

Europa Liberă: Ce surprize aduce anul agricol 2020 pentru societate și pentru țară?

Iurie Fala, directorul executiv al Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct”
Iurie Fala, directorul executiv al Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct”

Iurie Fală: „Anul agricol 2020 aduce surprize nu numai pentru agricultură, dar și pentru lumea întreagă. Acest an va împărți viața până la și după pandemie. Dacă e să vorbim despre agricultură, anul acesta avem mai multe suprapuneri, să spunem așa, de șocuri pentru sector. Mă refer aici la secetă și, desigur, dacă să vorbim de alte intemperii climaterice, au fost înghețurile de la începutul lunii aprilie și, dacă să mai menționăm și pandemia, atunci sunt niște șocuri destul de substanțiale, cu siguranță va veni și valul de un impact economic negativ asupra tuturor sectoarelor, nu atât de mult față de agricultură, pentru că oricum produsele alimentare rămân produse de bază pentru consumatori.”

Europa Liberă: Să vorbim despre pomicultură, pentru că e domeniul pe care îl administrați Dvs. de ceva timp. Ce ne puteți spune despre roada de fructe pe care preconizați să o obțineți?

Iurie Fală: „Avem o diminuare a recoltelor globale practic la toate speciile fructifere. Mă refer aici la fructele sâmburoase, cum ar fi cireșele, vișinele. Am avut o perioadă destul de ploioasă pe timpul recoltării, care a avut o influență negativă și s-au înregistrat multe cireșe crăpate care a fost imposibil de vândut și cireșele nu se procesează. Dar acest sezon s-a finalizat, vom avea exporturi mai mici. Este un lucru pe care deja al treilea an îl observăm și lucrăm cu membrii Asociației „Moldova Fruct” să-i orientăm și spre alte piețe, pentru că pe piața Federației Ruse am văzut o abundență de cireșe și deja al treilea an trebuie să concurăm cu cireșele care vin din Turcia, din Uzbekistan, din Azerbaidjan, care au înființat plantații destul de moderne și au mai puține probleme cu exportul către Federația Rusă decât noi.”

Europa Liberă: Și producția moldovenească nu este concurențială?

Iurie Fală: „În condițiile în care este o ofertă foarte mare pe piață, prețurile și consumul scad. Dar s-a mai observat că Federația Rusă a fost lovită și ea, pe lângă faptul că a fost pandemie, a avut un șoc major al pieței influențate de piața petrolului, scăzând puterea de cumpărare, iar prețurile înalte la cireșe într-un fel i-au impus pe consumatori să se orienteze către alte produse. Și rețelele cu care noi colaborăm menționează faptul că consumatorul a mâncat cireșe pe săturate și a trecut la alte fructe. Dar, în general, pe termen lung trebuie să știm că prezența altor fructe pe piața tradițională și capacitatea de cumpărare care este în Federația Rusă va fi și în continuare. La caise gerul a dus la micșorarea esențială a recoltei și au mai fost și niște ploi cu grindină, dar în general prețurile au contribuit la echilibrarea veniturilor pe care le-au obținut fermierii, este o cultură de perspectivă și se bucură de o cerere destul de mare și pe piețele Uniunii Europene.

Dacă e să ne referim la prune, suntem acum la începutul recoltării prunelor, se recoltează soiurile timpurii. Anul acesta această specie a fost afectată masiv de secetă, îndeosebi în regiunea de centru a țării în luna aprilie au fost temperaturi joase până la minus 13 grade. Au înghețat foarte multe livezi de pruni, dar noi ca asociație îi încurajăm pe producătorii membri și pe ceilalți producători să se străduiască să mențină recolta, să irige plantațiile suficient de bine ca să obțină un produs de calitate, pentru că cerere există. Grație partenerilor cu care lucrăm, cum ar fi Agenția de Investiții care ne ajută să promovăm fructele pe piețe noi sau partenerii din partea Programului USAID „Agricultură performantă”, noi am creat o imagine pozitivă a fructelor moldovenești cu un gust deosebit și iată primul lot de prune a ajuns în Germania.

Concurența va fi pe fructele de calitate, adică producătorii moldovenii trebuie să facă față concurenței.

Este un rezultat destul de bun, în acest an va fi o cerere mai înaltă la prune, deoarece și Europa a fost afectată de înghețuri și ei tot se așteaptă undeva la minus 40% recolta, dar concurența va fi pe fructele de calitate, adică producătorii moldovenii trebuie să facă față concurenței.”

Europa Liberă: Cele mai mari necazuri v-au adus plantațiile de meri. Cât de mult se ameliorează situația pentru acei producători?

Iurie Fală: „Noi anul acesta ne așteptăm la o recoltă de aproximativ 530 de mii de tone de mere. Asta este o primă estimare, în scădere cu 15-20% comparativ cu anul precedent și acest lucru are loc în pofida faptului că multe livezi nu intră în rod. Am avut o toamnă și o iarnă secetoasă, am avut o perioadă foarte nefavorabilă, în timpul polenizării au fost înghețuri. Noi o să revenim la această prognoză, prima prognoză este la acest indicator – 530 de mii. Noi am reușit să creăm o imagine destul de bună merelor noastre, avem livezi moderne care pot concura cu cele din Italia sau din Franța, care sunt renumite prin cultura de producere a merelor.”

Europa Liberă: Câtă atenție se acordă acum calității, pentru că, dacă e să vorbim despre exporturi, se cunoaște că piața occidentală trebuie penetrată, iar acolo concurența este mare și se pune preț pe calitate. Acum și Estul pune preț pe calitate, iar de la un caz la altul se aude că în anumite cantități de producție din Republica Moldova au fost depistați dăunători, nitrați etc.

Iurie Fală: „Este o realitate pe care trebuie s-o acceptăm și să ne ajustăm la ea, pentru că sunt cerințe și, mai ales, s-au accentuat odată cu începerea pandemiei, când tot comerțul cu fructe s-a schimbat.

Pandemia a forțat consumatorul să fie foarte vigilent la calitate.

Dacă pe timpuri se comercializa în câmp deschis sau în aer liber, acum majoritatea comerțului a trecut în rețelele de magazine și cerințele față de calitate sunt foarte riguroase aici și nu se deosebesc cerințele de calitate care există în rețelele din Germania de cele care există în Federația Rusă, acolo unde sunt piețe promițătoare pentru exportatorii din Republica Moldova. Pandemia a forțat consumatorul să fie foarte vigilent la calitate. Adică, ei cunosc că fructele și legumele contribuie la crearea imunității și ei vor căuta să procure fructe sănătoase, dar neuitând de parametrii de calitate și de standardele de marketing. Și aici este un lucru foarte important pentru agricultori, așa se și numește - good agricultural practices, bunele practici agricole, pe care trebuie să le însușească producătorii.

Și legislația Republicii Moldova nu se deosebește cu mult, ele trebuie puse în practică și să existe un control riguros la toate etapele de producere și aici cu siguranță producătorii trebuie să fie, într-un fel, încurajați de către inspectorii de la Agenția pentru Siguranța Alimentelor, cu inspecții periodice pentru a vedea că producătorii se încadrează în normele de producere și trebuie să fim foarte atenți. În cadrul asociației noi foarte mult discutăm la acest capitol.

M-aș referi aici încă la o problemă majoră care va fi resimțită în continuare, în Uniunea Europeană în prezent au loc dezbateri pe marginea strategiei noi a politicilor agricole comune, și anume de la fermă la furculiță, care prevedere reducerea drastică a produselor chimice utilizate la producerea produselor agricole, fapt ce va exclude un șir de produse chimice care în prezent sunt utilizate. Colegii noștri din Europa estimează că prețurile vor crește până la 4 ori. Este un lucru care într-un fel va dicta moda și pentru producătorii din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar în aceste loturi unde „Rosselhoznadzor” depistează anumiți dăunători?...

Iurie Fală: „Trebuie de citit printre rânduri. Fructele sunt un organism viu, adică în fructe din multe țări sunt identificați acești agenți de carantină fitosanitară, nu numai în fructele moldovenești. Câteodată, presa exagerează aceste lucruri, dar acesta este un proces viu. Inspectorii trebuie să-și facă lucrul foarte minuțios, să identifice și să nu permită. Se întâmplă că și în loturile de fructe din țări cu reputație mai înaltă se găsesc dăunători, este un proces firesc.”

Europa Liberă: Dar când acești responsabili anunță că se găsesc anumiți dăunători în producția adusă din Republica Moldova, se ajunge uneori până la factorul politic, care domină exportul.

entru factorul politic este indiferent care dăunător se va găsi. E important ca aceste cazuri să fie foarte bine documentate

Iurie Fală: „Pentru factorul politic este indiferent care dăunător se va găsi. E important ca aceste cazuri să fie foarte bine documentate de către structurile Agenției pentru Siguranța Alimentului și să intensificăm disciplina ca să fie respectată de producere. Aceste lucruri nu vor fi excluse în totalitate, dar vor fi tot mai rare și mai rare. Producătorii trebuie să înțeleagă că o piață se câștigă foarte greu, dar poți s-o pierzi foarte rapid, pentru că dacă să ne întoarcem pe partea din Uniunea Europeană, în Uniunea Europeană exportatorul face exportul pe propria răspundere, adică el din start își ia angajamentul că fructele produse nu depășesc normele maxim admisibile de reziduuri și nu sunt prezente obiecte de carantină fitosanitară.”

Europa Liberă: Tocmai aici am vrut să ajung și să vă întreb cât de clare rămân a fi regulile de joc pe piața vestică și pe piața estică, pentru că Dvs. ziceți că producătorii își asumă responsabilitatea atunci când duc marfa pe piața din Occident. Dar atunci când trebuie să exporte marfă pe piața din Rusia, de exemplu, auzim că trebuie să intre în posesia unor permise ca să poată să ducă producția. Și se fac multe mișmașuri și nu le este clar până la urmă oamenilor ce se întâmplă cu piața din Est.

, Iurie Fală
, Iurie Fală

Iurie Fală: „Cu piața din Est am avut în istorie două embargouri pe care noi în cadrul asociației le-am supraviețuit și după aceste embargouri a crescut ponderea fructelor moldovenești pe piața Federației Ruse. Există acest factor politic, pentru că noi știm că Acordul de liber schimb cu Federația Rusă pe care îl avem în cadrul CSI trebuie să lucreze și să admită orice întreprindere care respectă norma legală să aibă acces liber pe piață. Este altă întrebare că aceste liste care există, Federația Rusă nu are cu multe țări liste a exportatorilor cu permisiuni. De multe ori aceste liste trezesc suspiciuni față de modul cum sunt elaborate și cine are dreptul să fie inclus acolo, pentru că noi am analizat care sunt exportatorii din acea listă.

Foarte mulți producători n-au exportat, chiar fiind înscriși în lista pentru Federația Rusă, pe când în Uniunea Europeană merg alte criterii de permisiune - dacă tu corespunzi criteriilor de calitate, de inofensivitate, de ambalaj, ai înțelegeri clare cu partenerii tăi, tu îți faci exportul. Dar trebuie să cunoaștem cât de transparent funcționează piețele în Vest și cât de transparent lucrează în Est. Am spus mai devreme că s-au închis toate piețele de pe câmpuri, din aer liber și au trecut în rețelele de magazine. Acolo deja există transparență, contractele sunt transparente, adică oamenii cunosc care sunt regulile din start, pentru că

Fructele moldovenești pe piața CSI sunt considerate ca produs autohton, adică ele o să se bucure în continuare de cerere.

Europa Liberă: Dacă comparați exporturile pe o piață și alta, ce vă arată situația?

Iurie Fală: „Ne arată o situație pentru viitor, pentru că noi în cadrul asociației avem o deviză că noi trebuie să exportăm pe piețele care ne oferă cel mai bun preț și cele mai bune condiții de lucru. Noi nu ținem toate ouăle în același coș, iată de ce exploatăm la maximum posibilitățile și oportunitățile care există pe piața Federației Ruse, pentru că ea este una atrăgătoare nu numai pentru Republica Moldova, dar pentru toate țările din Uniunea Europeană și chiar de pe alte continente. Și noi având acest avantaj îl vom valorifica, indiferent ce fel de politică va exista, dar Rusia a introdus sancțiuni pentru importul de fructe proaspete și legume din Uniunea Europeană, concomitent implementând o strategie de substituire a importurilor. Toate pepinierele cu renume din Italia, din Belgia, din Olanda și-au deschis filiale în Federația Rusă și Federația Rusă a acordat prioritate înființării livezilor, fapt ce ne va crea o concurență mult mai mare.

Noi vedem pe exemplul merelor că, dacă din totalul de 250 de mii de tone pe care le exportam în 2013, două treimi le exportam până la Anul Nou și o treime după Anul Nou, în prezent deja exportăm o treime până la Anul Nou și două treimi după Anul Nou, fapt ce pune o presiune mai mare asupra producătorului, ca să producă mere de calitate care să se păstreze până în luna mai. Adică este un proces permanent. Noi în cadrul asociației organizăm diverse instruiri, seminare, aducem specialiști ca să ne învățăm a face produse de calitate și n-a fost niciun caz ca fructele de calitate să rămâne nevândute.”

Europa Liberă: Acum se pune mare accent pe producția ecologică. Are perspective agricultura din Republica Moldova să producă produse ecologice? E scumpă, e costisitoare, dar e solicitată.

Iurie Fală: „E solicitată, e scumpă, este creștere. Uniunea Europeană își pune scopul până în 2030 să-și mărească până la 25 la sută ponderea de produse ecologice, dar trebuie să înțelegem specificul agriculturii din Republica Moldova. Știu că Dvs. călătoriți și o să vedeți foarte multe livezi părăsite care sunt focare de infecții. Iar odată cu schimbarea climei este imposibil atât de rapid să trecem la o agricultură ecologică. Știința a evoluat.

Trebuie să stăm cu caietul și cu creionul în mână și cu cărțile și să invităm specialiști care să se împartă cu noi tehnologii, cu noi abordări

Acum companiile mari care au efectuat cercetări, elaborează soiuri care sunt mai rezistente la anumite boli și dăunători, elaborează produse inofensive, este un proces de învățare continuă. Și iată aici noi vorbim despre agricultura inteligentă. Trebuie să stăm cu caietul și cu creionul în mână și cu cărțile și să invităm specialiști care să se împartă cu noi tehnologii, cu noi abordări. Sunt posibilități și pentru a produce și sunt producători care depun efort. Iată avem întreprinderi care sunt mai izolate, care nu au împrejur vecini de unde să vină dăunători, boli și aplică diferite tehnologii diferite ca „dăunătorii” buni să-i înghită pe dăunătorii răi. Vreau să vă spun că fructele care au fost exportate în Germania au fost verificate minuțios la un laborator de renume din Mannheim care a identificat cantități de reziduuri mult mai mici decât normele acceptate.

În Republica Moldova, pe strada Meșterul Manole, avem și un sistem de laborator care a fost asistat și utilat cu ajutorul USAID. Rezultatele de la acest laborator nu s-au deosebit cu nimic de rezultatele de la laboratorul din Germania. Uniunea Europeană ca uniune vamală are norme generale, dar fiecare rețea are normele ei și exportatorul trebuie să le cunoască la perfecție și să citească contractele atunci când lucrează.”

Europa Liberă: Câte investiții ar mai cere domeniul?

Iurie Fală: „Investițiile sunt mari și foarte mari și aici fără acces la resurse sau fonduri europene nouă o să ne fie greu să modernizăm nu numai pomicultura, dar întreaga agricultură, pentru că schimbarea climei și accesul la mijloacele de producere este unul foarte important. Mă refer aici la resursele de apă pentru irigare. Noi avem resurse suficiente, numai că avem un management defectuos în a le păstra și a le îndrepta acolo unde este necesar.”

Europa Liberă: Câțiva ani la rând s-a vorbit că Republica Moldova nu reușește să acopere cotele care îi sunt oferite de Uniunea Europeană la exportul de fructe.

Iurie Fală: „Nu se acoperă unele cote, dar nu toate.”

Europa Liberă: Unele cote, la mere, în primul rând, știu că nu s-au acoperit.

Iurie Fală: „La mere oferta pe care a făcut-o Uniunea Europeană în 2014 era pe fondul embargoului și, într-adevăr, au fost niște așteptări mult mai mari, dar trebuie să cunoaștem că Uniunea Europeană este al doilea după mărime producător de mere din lume. Concurența este una foarte acerbă, iar producătorii din Republica Moldova au avut alternativa pieței rusești, care a creat un confort, prețurile fiind mai mari acolo pentru merele moldovenești.

Partenerii noștri din Uniunea Europeană au descoperit Republica Moldova, să spunem așa, ca o enigmă de surse pentru fructe gustoase.

Prunele și strugurii de masă atunci noi doi ani la rând a trebuit să negociem cu guvernul ca să majoreze aceste cote și anul trecut am solicitat să majoreze de două ori, dar a fost majorat numai cu 50%. Partenerii noștri din Uniunea Europeană au descoperit Republica Moldova, să spunem așa, ca o enigmă de surse pentru fructe gustoase. Chiar recent niște parteneri din Germania cu care am încercat să lucrăm spuneau că o să lucrăm așa probabil încă vreo 2-3 ani, dar pe urmă o să fie foarte greu, deoarece au să ne descopere tot mai mulți și mai mulți parteneri. Sperăm să fie așa, pentru că, într-adevăr, plaiul nostru oferă niște condiții foarte prielnice...”

Europa Liberă: ...pământ bun, soare...

Iurie Fală: „Da, pământ, soare și oameni cu inimă bună. Trebuie să fim mai organizați și să fim mai buni la carte. Asociația Producătorilor și Exportatorilor „Moldova Fruct” este o organizație necomercială, dar faptul că ajutăm permite să modernizăm mai rapid sectorul. Este un lucru ale cărui rezultate nu se observă imediat, pentru că o livadă este exploatată 25 de ani și mai mult și rezultatele vin în timp. Aici este nevoie de răbdare, dedicație și foarte mult entuziasm.”

XS
SM
MD
LG