Unii au îmbrățișat comerțul online poate de nevoie, dar ar putea continua să-l practice încă mult după ce se încheie epidemia. Răspândirea tranzacțiilor online ridică o sumedenie de întrebări în ce privește protecția consumatorului. Soluțiile care există demult în alte părți, în R. Moldova încă par problematice.
Întâi de toate întreprinderi mici şi mijlocii şi gospodăriile ţărăneşti au fost cele care s-a văzut silite să asimileze de nevoie comerţul online în această criză sanitară. Majoritatea dintre acestea, spre deosebire de reţelele comerciale mari, nu aveau până acum dezvoltat serviciu de livrare şi de vânzare online. Pentru că formarea unui magazin online sau site durează, mulţi dintre comercianţi au început să-şi plaseze ofertele pe reţelele de socializare, unde au apărut mai multe grupuri care adună la un loc producători autohtoni de diferite specializări - de la fructe, legume, lactate, patiserie, carne, până la flori, haine şi mobilă.
Or ofertele de comercializare online plasate exclusiv pe reţelele de socializare comportă riscuri. Nicolai Olarașu, şef de direcţie în cadrul Agenției pentru protecția consumatorului și supravegherea pieței le recomandă consumatorilor să ceară detalii despre comerciant pentru a evita eventuali escroci sau intermediari şi să evite ofertele plasate de persoane fizice.
„În spatele unui comerţ legal ar trebui să existe o formă de organizare juridică. Prin urmare nu trebuie să ne ascundem după persoane fizice pentru că ulterior nu vom putea face o reclamaţie privind calitatea produselor atunci când vom descoperi eventuale neconformităţi sau anumite dezamăgiri.”
Consumatorul, dacă nu este mulţumit de marfă livrată, are dreptul să o refuze. Iar atunci când nu este respectat timpul de livrare – cumpărătorul poate solicita penalităţi în valoare de 2 la sută din taxa de livrare pentru fiecare oră sau zi de întârziere. Dacă comerciantul refuză să o achite, atunci conflictul va fi disputat în instanţele de judecată, spune Nicolai Olaraşu:
„Nu vă speriaţi de instanţa de judecată pentru că consumatorul este scutit de taxa de judecată atunci când înaintează careva pretenţii în instanţă.”
O altă recomandare este cererea obligatorie a bonului de plată pentru a putea în baza lui reclama ulterior produsul şi pentru a încuraja comercianţii să nu se eschiveze de la plata taxelor.
Datele Agenției pentru protecția consumatorului și supravegherea pieței arată că în topul produselor calitatea cărora a fost reclamată rămân a fi cele electrocasnice și electronice, în special telefoanele mobile. Ceea ce trebuie să cunoască consumatorul e că poate solicita înlocuirea produsului necalitativ în termen de 14 zile, spune Nicolai Olaraşu.
Jurnalista şi prezentatoarea TV Alina Matei administrează un grup pe Facebook în sprijinul afacerilor locale autohtone. Ea constată că întrucât vânzările online au început să ia turații pe durata crizei sanitare, lipsește deocamdată o cultură atât în rândul consumatorilor, cât şi a producătorilor, mai cu seamă când e vorba de produse alimentare livrate.
Noi recomandăm oamenilor să fie cu feedback pozitiv sau negativ
„Pot menţiona cazul unui producător căruia i-au fost „furaţi clienţii”. El a plasat anunţul pe grup şi cineva i-a preluat comenzile şi a livrat acelaşi tip de marfă pentru consumatori. Am mai fost câteva situaţii în care consumatorii nu erau mulţumiţi de calitatea produselor livrate. Noi recomandăm oamenilor să fie cu feedback pozitiv sau negativ. Oamenii de obicei reacţionează, comentează. Chiar am exclus din grup doi astfel de producători, nu ştiu dacă erau cu acte în regulă sau intermediari. I-am exclus pentru că am observat că mai mulţi consumatori au fost nemulţumiţi de serviciile pe care le-au prestat fie că au avut întârzieri cu livrarea, fie că produsele au fost necorespunzătoare, fie chiar că nu erau echipaţi corespunzător situaţiei pe care o trăim, nu au purtat măşti, mănuşi.”
Potrivit unor date oficiale preliminarea comerțul online a crescut cu circa 30 la sută până la primele relaxări care au redeschis şi alte magazine decât cele alimentare. Mai mulţi antreprenori din domenii precum electrocasnice, electronice, materiale de construcţii, alimentație publică şi sectorul vitivinicol au semnalat însă că majorarea vânzărilor online nu le acoperă nici pe departe veniturile ratate din scăderea totală a vânzărilor. Mai cu seamă că în acest an au fost majorate mai multe taxe locale, inclusiv cea pentru magazinele online care trebuie să achite o taxă anuală de 10 mii de lei, cu șase mii de lei mai mult decât în 2019, taxă trecută cu vederea atunci când s-au luat recentele măsuri de ajutorare a antreprenorilor locali.
