Estonia, Letonia și Lituania au marcat vineri împlinirea a 30 de ani de la unul din cele mai impresionante momente ale luptei pentru independență dinaintea prăbușirii Uniunii Sovietice: lanțul uman menit să arate solidaritatea balticilor și dorința lor comună de libertate.
La 23 august 1989, în plină perestroikă sovietică, aproape 2 milioane de oameni din Estonia, Letonia și Lituania au format un lanț uman lung de peste 600 km, de la Vilnius în sud, prin Riga, până la Tallinn, în nord, ca să protesteze împotriva ocupației sovietice.
În acea zi se împlineau 50 de ani de la infamul pact Ribbentrop-Molotov, semnat de Germania nazistă cu Uniunea Sovietică și soldat în 1940 cu ocuparea țărilor baltice de către trupele sovietice.
Lanțul uman numit „Calea baltică”, din august 1989, a forțat Moscova să recunoască existența protocoalelor secrete ale pactului cu naziștii, invalidându-le, într-un pas important spre redobândirea independenței țărilor baltice în 1991.
„Oamenii care se țin de mâini pot fi mai puternici decât oamenii care țin în mână arme”, a scris vineri pe Twitter premierul eston Juri Ratas.
Iar liderul mișcării pentru independența Lituaniei, Vytautas Landsbergis, devenit primul președinte post-sovietic al țării, a amintit că lanțul uman a fost momentul culminant al unei serii de proteste și eforturi pentru autodeterminare.
Grație relativei liberalizări a presei în Uniunea Sovietică sub Mihail Gorbaciov, protestul a avut ecouri internaționale, fiind salutat cu demonstrații la Berlin, Leningrad, Moscova, Melbourne, Stockholm, Tbilisi sau Toronto.
Lanțul uman al balticilor i-a inspirat și pe alții: în 2008 un asemenea lanț s-a constituit la Tbilisi. Cinci ani mai târziu, catalanii au creat un lanț uman de 400 km în sprijinul secesiunii. Iar în Hong Kong, activiștii pentru salvgardarea democrației au format chiar vineri, la rândul lor, un lanț uman prevăzut să se întindă 40 km, pe ambele părți ale portului.
Libertatea și democrația nu trebuie considerate niciodată ceva de la sine înțeles...
Agențiile de presă notează că a 30-a aniversare a „Căii baltice” vine pe fondul temerilor înnoite ale balticilor de politicile rusești în fostul spațiu sovietic, mai ales după anexarea Crimeii de la Ucraina în 2014.
„Trebuie să ne amintim de curajul și visurile participanților (din 1989), dar și faptul că libertatea și democrația nu trebuie considerate niciodată ceva de la sine înțeles”, a spus într-o declarație de presă, vineri, ministra de externe a Suediei, Margot Wallstrom.
Principalele manifestări ale aniversării au fost programate la Vilnius – inclusiv un mult mai scurt lanț uman care va porni din piața centrală a capitalei lituaniene spre nord, spre Riga.