Linkuri accesibilitate

Șarmul discret al europarlamentarelor


La un eveniment electoral al social-democrațior germani, la Quedlinburg
La un eveniment electoral al social-democrațior germani, la Quedlinburg

Alegerile pentru Parlamentul European au început joi, 23 mai, cu voturile din Marea Britanie și Olanda.

Este desigur ironic faptul că Marea Britanie este una din primele țări care merge la vot, deși trebuia să se fi retras din UE de pe 29 martie. Parlamentul de la Londra a respins însă de trei ori acordul negociat de premierul Theresa May cu Uniunea Europeană, în consecință, ieșirea a fost amânată (pentru moment, până cel târziu pe 31 octombrie) și britanicii sunt acum nevoiți să participe la alegerile pentru Parlamentul European.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:10 0:00
Link direct

Este o anumită doză de ironie și în faptul că miercuri, cu numai o zi înainte de votul european, deputații britanici au respins o a patra versiune de compromis a acordului privind Brexti-ul (mai precis, a proiectului de lege prin care ar urma să fie adoptat acordul negociat cu UE). La Londra se intensifică speculațiile că premierul Theresa May ar putea demisiona până la sfârșitul acestei săptămâni.

Secție de votare la Londra
Secție de votare la Londra

În Marea Britanie nu se așteaptă nici un exit poll, dar în Olanda va fi difuzat unul la ora locală 21:00 (19:00 GMT). Acolo votează și candidatul socialist la funcția de președinte al Comisiei Europene, actualul prim vice-președinte al Comisiei, Frans Timmermans.

Rezultatele oficiale ale europarlamentarelor vor fi anunțate doar în seara zilei de duminică, 26 mai. Vineri, 24 mai, se va vota în Irlanda, iar sâmbătă, 25 mai, în Slovacia, Letonia şi Malta. În Republica Cehă votul se va desfășura timp de două zile, vineri şi sâmbătă.

Secție de votare la Amsterdam, Olanda, 23 mai 2019
Secție de votare la Amsterdam, Olanda, 23 mai 2019

În restul de 21 de țări din Uniunea Europeană, inclusiv România, votul are loc duminică 26 mai. Duminică seară, de la ora 21:00, sunt așteptate și rezultatele.

Corespondentul Europei Libere la Bruxelles, Rikard Jozwiak a semnalat câțiva candidați care „merită urmăriți”, fie numai și pentru latura mondenă.

Toomas Henrik Ilves și soția sa Ieva Ilves, ianuarie 2016
Toomas Henrik Ilves și soția sa Ieva Ilves, ianuarie 2016

De exemplu, cazul celor două neveste, fostă și actuală (dintr-un total de trei) ale fostului președinte eston Toomas Hendrik Ilves, una din cele mai marcante figuri ale Estoniei post-sovietice: fost ministru de externe, parlamentar european în 2004, când Estonia a fost admisă în Uniunea Europeană și după aceea, președinte al Estoniei. Anul acesta, a doua soție a lui Ilves, Evelin Ilves, candidează pe lista verzilor din Estonia. Actuala lui nevastă (a treia) Ieva Ilves candidează în Letonia vecină, pe lista alianței liberale „Dezvoltare/Pentru”. Diplomată de carieră, a lucrat între altele în echipa care a negociat admiterea Letoniei în NATO. Singura care se pare că nu vrea un mandat european este prima nevastă a fostului președinte eston, psihologul american Merry Bullock.

Într-un registru mult mai sobru se înscrie candidatura Magdalenei Adamowicz, în Polonia. Este văduva primarului din Gdansk, Pawel Adamowicz, victima unui atentat în ianuarie, în timpul celui mai mare spectacol de caritate din țară. Atacatorul a susținut că s-a răzbunat pentru că ar fi fost arestat abuziv și torturat în timpul fostei guvernări liberale a Platformei Civice, partid din care făcea parte și Adamowicz, deși ultimul mandat de primar îl câștigase ca independent.

În Franța, lumea se concentrează pe bătălia dintre partidul centrist al președintelui Emmanuel Macron (care odată în Parlamentul european, ar putea înființa o nou fracțiune împreună cu alianța liberală) și partidul naționalist xenofob „Adunarea Națională”, condus de Marine LePen. În urma lor, în sondaje, se situează Partidul Republican și socialiștii. În cursa pentru Parlamentul European, ambele au reînnodat cu o mai veche tradiție franceză, și anume de a promova intelectuali pe listele electorale. Republicanii au apelat la filozoful de 33 de ani, Francois-Xavier Bellamy, autorul eseului „Dezmoșteniții”, despre criza din educație, eseu premiat de Academia franceză. Pe lista socialiștilor se regăsește eseistul și realizatorul de filme Raphael Glucksmann. În vârstă de 39 de ani, Raphael este fiul unuia din cei mai cunoscuți filozofi francezi ai secolului XX, Andre Glucksmann.

Mai sunt desigur și alte candidaturi interesante, controversate sau paradoxale: în Marea Britanie, de exemplu, cea a fraților Johnson: Boris, membru al partidului conservator, este unul din cei mai vocali avocați ai Brexit-ului; sora lui, Rachel, conduce împreună cu un fost jurnalist la BBC o nouă alianță pro-europeană „Schimbați U.K.”.

  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG