Legile prezentate marți de președintele parlamentului dominat de partidul Visul Georgian, Șavla Papuașvili, copiază într-o măsură legislația anti-LGBT introdusă de Rusia în urmă cu un deceniu, dar sunt pe alocuri mai drastice.

Printre altele, se interzic implicit marșurile Pride, dar există și prevedere împotriva „propagării incestului în școli”.

Se interzice printre altele nu doar schimbarea de gen, dar și pedepsirea angajatorilor care o recunosc în vreun fel la locul de muncă.

Papuașvili a spus că Georgia va declara ziua de 17 mai, când sub egida ONU se marchează Ziua Internațională de Luptă Împotriva Homofobiei, Bifobiei și Transfobiei, drept „Ziua Sanctității și Respectului față de Familie”, o zi în care georgienii vor avea liber.

Papuașvili a spus că legislația prevede schimbări la Codul Penal, Codul Civil, legi ale Educației și în Constituția țării.

• Te-ar putea interesa și: Speakerul Parlamentului Georgiei a promulgat controversata lege a „agenților străini”

Legislația include interzicerea căsătoriilor între persoane de același sex, adoptarea minorilor de către cupluri de același sex, dar și de către persoane „ne-heterosexuale necăsătorite”.

Noul pachet legislativ are nevoie de două treimi din voturi pentru a fi adoptat, întrucât cuprinde modificări ale Constituției. Este probabil ca primul vot să aibă loc chiar luna aceasta, iar următoarele, la toamnă.

Inițiativa georgiană a fost deja aspru criticată în Occident, cât s-a aflat în fază de intenție. Ea vine la scurt timp după ce țara candidată la aderare la UE s-a confruntat cu mari proteste de stradă provocate de adoptarea unei legi a „agenților străini” care obligă presa și NGO-urile să declare ca lucrând „în slujba unei puteri străine” dacă sunt finanțate din străinătate în proporție de cel puțin 20%. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Ca și cum evenimentele tragice din Israel și apoi din Gaza din ultimele opt luni nu ar fi fost de ajuns, locuitorii din Cisiordania ocupată sunt și ei supuși unor masacre zilnice”, a spus Volker Turk, Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, într-o declarație de presă.

„Este de neconceput ca atâtea vieți să fie curmate într-un mod atât de crud”, a mai spus Turk.

Spre deosebire de Gaza, Cisiordania este controlată de Autoritatea Palestiniană, aflată în relații ceva mai bune cu Israelul decât Hamas. În teritoriul de pe malul de vest al Iordanului s-au intensificat însă pe fondul războiului din Gaza atacurile coloniștilor evrei împotriva palestinienilor, ca și operațiunile israeliene împotriva unor amenințări de securitate cu originea în Cisiordania - adesea, în tabere de refugiați.

Între timp, autoritățile medicale palestiniene din Gaza au anunțat la 4 iunie că bilanțul celor uciși în enclavă după 7 octombrie a ajuns la 36.550, cu 71 omorâți în ultimele 24 de ore.

Tot marți, autoritățile israeliene au declarat că este posibil ca peste o treime din ostaticii aflați în Gaza să fie morți și a adăugat încă patru nume pe lista oficială a morților.

Mișcarea Hamas, considerată teroristă inclusiv de SUA și Uniunea Europeană, a răpit la 7 octombrie 250 de oameni în sudul Israelului, într-un raid considerat fără precedent, în care au fost uciși aproape 1.200 de oameni. Unii ostatici au fost eliberați în noiembrie, în cadrul unui scurt armistițiu, iar alții au fost recuperați, vii sau morți, de armata israeliană (IDF).

• Te-ar putea interesa și: Ocupația din teritoriile palestiniene, din nou în vizorul Curții Internaționale de Justiție

Potrivit datelor guvernului israelian, 120 se află încă în captivitate, dintre care 43 au fost declarați morți în contumacie pe baza informațiilor primite de la serviciile de securitate, a imaginilor camerelor de supraveghere CCTV, a unor videouri făcute de martori sau a analizelor medico-legale.

Hamas susține că o parte din ostatici au murit din cauza atacurilor israeliene de după 7 octombrie. Israelul nu a exclus că au fost asemenea cazuri, dar spune că unele cadavre de ostatici recuperate prezentau urme de execuții.

Vineri, președintele SUA, Joe Biden, a prezentat public o propunere israeliană de încetare treptată a războiului, în mai multe faze, în baza căreia unii ostatici ar urma să fie eliberați într-un armistițiu inițial.

Dar eforturile de mediere a unui acord sunt îngreunate de insistența Israelului că va relua în cele din urmă campania de distrugere a mișcării Hamas, în vreme ce gruparea islamistă palestiniană pretinde un sfârșit garantat al războiului, cu retragerea tuturor trupelor participante la invazie. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Banii, în diferite valute, ar fi fost ridicați în urma a 30 de perchiziții efectuate de Inspectoratul Național de Investigații, sub conducerea Procuraturii Anticorupție.

Anchetatorii susțin că au deconspirat o nouă schemă de introducere în țară a valutei străine (dolari SUA), destinate finanțării ilegale a partidelor politice. În schemă ar fi fost implicate și câteva schimburi valutare.

Potrivit oamenilor legii, Ilan Șor a organizat la Moscova mai multe întâlniri cu reprezentanții formațiunilor politice apropiate lui, care aveau, de fapt, roluri de „curieri”.

Poliția spune că „responsabilii din cadrul grupului criminal organizat” afiliat lui Șor recrutau membri ai organizațiilor teritoriale primare ale unor partide politice din țară și le propuneau să se deplaseze la Moscova. „Curierii” erau remunerați cu 150-200 de dolari.

În capitala rusă, „curierii” erau cazați în diferite hoteluri, dar participau împreună la ședințele lui Șor. Ulterior, persoane neidentificate de anchetatorii moldoveni repartizau „curierilor” plicuri care conțineau sume de bani cuprinse între 2.000 și 12.000 de dolari.

Pe fiecare plic era indicată suma și numele persoanei cu rol de președinte de sector în formațiunile politice afiliate lui Șor, care coincide cu numărul secției de votare în raza căreia activează.

• Te-ar putea interesa și: Șor spune că a primit cetățenia Rusiei. Deputații afiliați lui Șor creează grupul „Victorie-Pobeda”

Pe lângă bani, „curierii” primeau diferite obiecte cu simbolistica blocului „Podeba” și telefoane mobile de model Poco. Tot la Moscova, ei erau instruiți cum să se comporte în cazul în care vor fi verificați la aeroport sau interogați de organele de drept din R. Moldova.

La întoarcere în țară, o parte din bani a fost împărțită activiștilor din subordine, iar o altă parte - transmisă reprezentanților formațiunilor politice afiliate lui Ilan Șor.

Autoritățile au mai spus că, din motiv că anterior o parte din bani a fost ridicată la Aeroportul Internațional Chișinău, la ultimele ședințe „curierii” au fost instruiți să transfere banii prin sisteme de transferuri rapide sau direct pe conturile de card.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Șase candidați au obținut nota „10” din oficiu, în baza premiilor obținute în cadrul Olimpiadei Republicane la Limba și literatura română (pentru alolingvi).

Vineri, 7 iunie, se va desfășura proba la limba de instruire, la care vor participa peste 15.000 de candidați, dintre care 12.659 vor susține proba la Limba și literatura română, iar 2.692 – proba la Limba și literatura rusă.

Examenul la limba străină va fi organizat marți, 11 iunie, pentru 16.282 de candidați, dintre care: 12.613 vor scrie proba la Limba engleză, 3.479 – la Limba franceză, 93 – la Limba germană, 24 – la Limba spaniolă, 50 – la Limba italiană, 23 – la Limba turcă.

La cea de-a patra probă care se va desfășura pe 14 iunie, vor participa 17.479 de candidați. Dintre aceștia, 8.068 candidați de la profilul real vor susține proba de examen la Matematică, 8.674 de candidați de la profilul umanist – proba la Istoria românilor și universală, 254 de candidați de la profilul sport și 483 de candidați de la profilul arte vor susține probele corespunzătoare profilului.

Proba de examen pentru disciplina la alegere va fi organizată marți, 18 iunie. La aceasta vor participa 15.692 de candidați, dintre care 9.440 vor susține proba la Geografie, 2.301 – la Chimie, 1.326 – Istoria românilor și universală, 774 – la Informatică, 1.073 – la Biologie, 552 – la Matematică și 226 – la Fizică.

Totodată, 2.594 de elevi au obținut nota „10” (zece), din oficiu, la limba străină, iar 61 - la informatică.

• Te-ar putea interesa și: Număr record de elevi cu nota 10 din oficiu la BAC

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a venit cu un mesaj pentru absolvenții de liceu. El i-a felicitat pentru că au ajuns la această etapă a vieții care este plină de oportunități, dar și provocări.

„Asumați-vă riscuri, învățați și realizați-vă potențialul. Voi sunteți generația care va asigura prosperarea Republicii Moldova în UE, generația care va avea de înfruntat încălzirea globală și care va integra inteligența artificială în viața cotidiană”, a menționat Dan Perciun.

Sesiunea de bacalaureat 2024 se desfășoară în perioada 4-21 iunie, în 93 de centre de bacalaureat. La sesiune participă peste 18.000 de candidați.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Hotărârea a fost pronunțată la 30 de mai de magistrata Violeta Chisilița de la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, după un proces ce a durat peste un an. Decizia instanței nu este definitivă și poate fi atacată în decurs de 30 de zile la Curtea de Apel Chișinău.

Reprezentanții Poliției de Frontieră au declarat Europei Libere că nu sunt de acord cu decizia primei instanțe și că o vor contesta. Până la o decizie a Curții de Apel, care este executorie, Kirkorov nu are voie în continuare să vină în R. Moldova.

„Susținem că decizia de neautorizare a trecerii frontierei de stat emisă în privința reclamantului este una legală și emisă în stricta conformitate cu cadrul normativ”, a spus purtătoarea de cuvânt a instituției, Raisa Novițchi.

Kirkorov a primit refuzul de a intra în R. Moldova pe 28 iulie 2022, în timp ce venea cu o cursă aeriană de la Istanbul. Atunci, Poliția de Frontieră explicase că i-a interzis accesul în țară pentru că „nu au fost întrunite condițiile pentru autorizarea trecerii frontierei de stat”.

La rândul lor, avocații deputatei Marinei Tauber l-au numit drept „martor-cheie” într-un dosar în care era vizată deputata neafiliată.

• Vezi și: Cântărețul rus Filip Kirkorov neagă că a primit 200.000 de dolari de la Partidul Șor

Ulterior, procurorul general interimar, Dumitru Robu, afirmase că Partidul Șor, declarat neconstituțional, ar fi plătit onorarii în sumă de 260.000 de dolari artiștilor ruși Filip Kirkorov și Morgenstern pentru a evolua la un concert în Piața Marii Adunări Naționale.

De cealaltă parte, artistul rus susținea că nu are nicio legătură cu Partidul Șor și acuza autoritățile de la Chișinău că i-au interzis să intre în R. Moldova pentru că „nu au vrut să audă adevărul”.

În ianuarie 2021, Filip Kirkorov a fost interzis și în Lituania, pe motiv că ar fi „un instrument al propagandei ruse” în statele din fosta URSS.

• Vezi și: Plângerea lui Kirkorov contra Lituaniei, respinsă ca inadmisibilă de CEDO

Decizia autorităților țării baltice de a-i refuza intrarea în țară a fost menținută, în aprilie, de judecătorii Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), care i-au respins plângerea, afirmând că hotărârea instanțelor lituaniene s-a bazat pe informații obiective și rezonabile.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ministerul Justiției, Marco Buschmann, a scris pe platforma X luni seară că „există de acum indicii limpezi legate de un motiv islamist” al atacului din 31 mai, iar ancheta a fost preluată de procurorii federali, care sunt răspunzători de cazurile de terorism și securitate națională.

Anchetatorii spun că suspectul, un bărbat de 25 de ani, originar din Afganistan, stabilit în Germania în 2014 și cu cererea de azil respinsă, a înjunghiat mai mulți membri ai unei grupări politice care susține că luptă împotriva „Islamului politic”.

Cinci membri ai organizației Pax Europa au fost răniți, împreună cu un polițist care a încercat să pună capăt atacului. Polițistul de 29 de ani a murit în spital, duminică.

• Te-ar putea interesa: În Germania, politicienii sunt ținta atacurilor extremiștilor înaintea alegerilor europene

Polițiștii au oprit atacul repede, trăgând cu pistolul în agresor, care a fost rănit.

Incidentul, venit cu o săptămână înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, a provocat apeluri din partea opoziției, dar și a unor politicieni din coaliția aflată la putere, la aprobarea deportărilor spre Afganistan, suspendate practic după ce Talibanii au preluat puterea acolo în 2021, dar și spre Siria.

În urma numeroaselor incidente de violență politică înregistrate în ultima vreme, la Berlin s-a anunțat că joi cancelarul Olaf Scholz va ține un discurs în Bundestag, camera inferioară a legislativului federal, pe tema „situației de securitate” actuale, relatează DPA.

DPA notează însă că nu este limpede dacă alocuțiunea se va referi la probleme interne sau la cele legate de cererile sporite de armament germane primite de la Ucraina invadată de ruși. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Directorul executiv al Amnesty International Moldova, Veaceslav Tofan, consideră „alarmantă” completarea. În opinia lui, noua definiție a trădării de patrie este „vagă și deschisă abuzurilor” și reprezintă o „amenințare deosebită” la adresa libertății de exprimare.

Apărătorii drepturilor omului au avertizat că noua definiție ar putea fi folosită împotriva opoziției sub pretextul luptei cu influența străină și ar putea amenința opiniile incomode guvernanților.

Amnesty International a cerut Parlamentului să abroge modificările și a îndemnat-o pe președinta Maia Sandu să nu promulge legea.

Pe 30 mai, Parlamentul a adoptat în lectură finală amendamentele la Codul Penal privind definiția extinsă a „trădării de patrie”. Noțiunea a fost completată cu noi interpretări care permit tragerea la răspundere a persoanelor care vor fi găsite vinovate de „desfășurarea unor activități ostile împotriva securității statului”, chiar și pe timp de pace, cu ajutorul unui stat sau a unei organizații străine.

„Activitățile ostile” ar putea fi exprimate inclusiv prin campanii de dezinformare.

Autorii proiectului, deputații PAS Lilian Carp și Igor Chiriac, au explicat că a fost nevoie de această completare pentru „a combate activitatea infracțională care vizează suveranitatea, independența, unitatea, indivizibilitatea, securitatea sau capacitatea de apărare a Republicii Moldova”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Candidatura lui Filat a fost anunțată, luni, printr-o postare scurtă pe Facebook. Aceasta a fost înaintată de Biroul Permanent Central al PLDM pe 31 mai. Totodată, PLDM va participa în calitate de concurent electoral la referendumul republican constituțional din 20 octombrie 2024, fără a preciza dacă va pleda pentru sau contra aderării Moldovei la Uniunea Europeană.

Filat a revenit în fruntea PLDM în 2020, la un an după ce a fost eliberat din închisoare în dosarul „frauda bancară”.

În luna mai, el a participat la o întâlnire cu mai mulți lideri ai opoziției, care ar fi discutat o strategie comună pentru alegerile din toamnă și ar fi încercat să identifice un candidat comun. Întâlnirea a fost organizată de fosta jurnalistă Natalia Morari, aflată într-o relație cu Veaceslav Platon, un om de afaceri fugar, căutat de justiția din Moldova pentru presupuse crime financiare.

• Te-ar putea interesa și: Politicieni bogați și politicieni săraci: ce averi au declarat principalii lideri politici

Printre politicienii care au anunțat deja că vor candida la scrutinul din 20 octombrie sau că ar intenționa să se înscrie în competiție se află actuala șefă a statului, Maia Sandu; fostul ministru de Externe, Tudor Ulianovschi; liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi; fostul premier Ion Chicu, lider al Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei; fondatorul Platformei Demnitate și Adevăr (DA), Andrei Năstase.

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a spus că nu va participa în acest scrutin, dar deja se pregătește de alegerile parlamentare din 2025. Fostul președinte al țării și liderul principalului partid de opoziție, socialistul Igor Dodon, încă nu a anunțat ce va face la următoarele alegeri.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

UCIPE planifică să extindă stația electrică Vulcănești 400kV prin construcția unei celule suplimentare de 400 de kV.

În acest sens a fost lansată o nouă licitație internațională, după ce la cea inițială nu a fost depusă nicio ofertă corespunzătoare cerințelor, a anunțat, luni, UCIPE.

Celula respectivă reprezintă un „complex de echipamente și conexiuni prin care linia electrică se va racorda la instalațiile existente”, a spus Europei Libere specialista pe comunicare și informare publică a UCIPE, Elena Junghina.

Proiectul face parte din construcția unei linii electrice aeriene de 400 kV pe direcția Vulcănești-Chișinău, care unește sistemul energetic al Republicii Moldova cu cel al României (ocolind regiunea transnistreană).
Linia urmează să fie gata până în anul 2025.

• Te-ar putea interesa și: Podcastul „În esență...” | Cum „unirea electrică” cu România va schimba harta electro-energetică a R. Moldova

Valoarea totală a proiectului este de 61 milioane de euro, acesta fiind finanțat de Banca Mondială prin intermediul Asociației Internaționale de Dezvoltare, o structură înființată pentru a ajuta țările sărace ale lumii.

Proiectul a fost aprobat în 2019, însă lucrările propriu-zise au demarat abia în martie 2024.

Într-o discuție cu Europa Liberă în luna martie curent, directorul UCIPE, Ruslan Surugiu, recunoștea că existau întârzieri în etapele premergătoare ale proiectului. „Noi acum încercăm să compensăm acele întârzieri și este foarte dificil”, a spus Surugiu.

Președinta Maia Sandu declara, la lansarea lucrărilor, în martie, că linia electrică Vulcănești-Chișinău este „unul dintre cele mai importante proiecte de la independență încoace” și „un punct de cotitură” pentru asigurarea independenței energetice a Republicii Moldova.

Potrivit autorităților, linia Vulcănești-Chișinău va putea asigura 50% din consumul de energie electrică al R. Moldova. În prezent, Chișinăul cumpără curent de la Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan, din stânga Nistrului, care folosește ca materie primă gazul livrat de gigantul rus Gazprom.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Reuters amintește că Finlanda a adoptat în 2022 și o lege de liberalizare a avorturilor, într-o vreme când ele au redevenit temă disputată în Europa, iar în SUA s-au introdus chiar restricții numite de critici „pași înapoi”.

Numărul avorturilor la femei sub 20 de ani a crescut în anii 1990 în Finlanda, iar țara nordică a reacționat la începutul anilor 2000 făcând pilula contraceptivă accesibilă fără prescripție medicală, de la vârsta de 15 ani, și declarând obligatorie educația sexuală în școli. În prezent, o mare parte a mijloacelor contraceptive sunt gratuite pentru cei mai tineri de 25 de ani.

Autoritățile locale finlandeze oferă tot gratuit consiliere în domeniul contracepției, tinerilor.

• Te-ar putea interesa și: Mai puțini adolescenți au relații sexuale și apelează mai des la contracepție

„Putem spune că educația sexuală joacă un rol semnificativ”, a declarat pentru Reuters profesorul Mika Gissler, de la THL, adăugând că accesul la mijloace de contracepție de la o vârstă timpurie este alt factor important al schimbării.

În baza legii din 2022, începând din septembrie 2023 în Finlanda femeile nu mai trebuie să dea un motiv când aleg să facă avort, ajungând o solicitare în primele 12 săptămâni de sarcină.

Finlanda nu este singura țară nordică apreciată pentru progresele în domeniul contracepției. Potrivit unor statistici ale Parlamentului European, ea este, de fapt, depășită la acest capitol de Suedia și Norvegia. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Un nou raport al grupării „Cealaltă față a Medaliei”, care reunește 80 de organizații de caritate, spune că Parisul copiază „manuale” puse în practică în alte orașe-gazdă ale olimpiadei.

„Am sperat că această ediție va fi diferită și am făcut multe sugestii în această direcție, vreme îndelungată”, spune raportul citat de AFP.

El adaugă: „Astăzi... putem spune fără teama de a greși că Paris 2024 nu va fi diferită de alte ediții și va accelera cu siguranța excluderea celor mai vulnerabili (locuitori)”.

Raportul se ocupă mai ales de acțiunile polițiștilor francezi de îndepărtare a squatterilor, taberelor de migranți și a persoanelor fără adăpost.

În 2024 au avut deja loc 26 de „lichidări” de tabere de migranți, adică aproape tot atâtea cât pe tot parcursul anului 2022.

Din aprilie anul trecut, au fost închise 10 clădiri folosite de migranți, inclusiv o fabrica dezafectată din apropierea satului olimpic – fiind afectate 1.967 de persoane.

• Te-ar putea interesa și: Parisul face „curat” înaintea Olimpiadei mutând migranții în provincie, se plâng primarii

Mulți migranți – două treimi din cei 6000 reținuți de autorități în 2023 – au fost trimiși în refugii regionale în afara Parisului sub pretextul unei noi politici de rezolvare a crizei locuințelor din metropolă.

Sunt menționate de asemenea raidurile dese ale poliției în locurile împădurite din nordul și estul Parisului cunoscute pentru serviciile sexuale.

„În vara aceasta, Parisul și regiunea sa se vor putea prezenta în forma aleasă de autorități drept favorabilă: un „Oraș al Luminilor” steril, cu mizeria aproape invizibilă, fără anumite domenii ale vieții reale, cu cartiere și păduri „curățate” de cerșetori, utilizatori de droguri și servicii sexuale”, se spune în concluzia raportului. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La un briefing ținut luni, 3 iunie, Grosu a încercat să convingă moldovenii cu cetățenia unui stat din Uniunea Europeană (UE) să vină într-un număr cât mai mare la alegerile europarlamentare pentru „a face auzit mesajul că oamenii din Moldova au un cuvânt de spus în privința direcției spre care se îndreaptă UE”.

Președintele PAS a spus că într-un timp „tare apropiat” toți cetățenii moldoveni vor vota la europarlamentare pentru „deputații noștri”, sugerând că R. Moldova va face parte din UE.

Până atunci, Grosu i-a îndemnat pe susținătorii PAS să voteze Partidul Național Liberal (PNL). În cuvintele șefului legislativului, odată votați, eurodeputați ca Siegfried Mureșan sau Adina-Ioana Vălean vor negocia cu alți deputați din Parlamentul European „lucruri bune pentru R. Moldova, România și Europa”.

• Te-ar putea interesa și: Ce oferte au candidații români la europarlamentare pentru alegătorii din R. Moldova

La nivel internațional, atât PAS, cât și PNL sunt asociate Partidului Popular European (PPE).

Ministrul de Externe și-a „retras susținerea”

Sâmbătă, șeful diplomației moldovene, Mihai Popșoi, a postat pe Facebook un îndemn pentru moldovenii „care dețin cetățenia României, Bulgariei, Franței, Poloniei, Letoniei, Ungariei și altor state membre ale Uniunii Europene” să voteze la europarlamentarele din 9 iunie.

Jurnaliștii de la portalul Newsmaker au remarcat că una dintre imaginile atașate la postare scria că deputații PNL ar fi „cei mai activi” susținători ai R. Moldova în Parlamentul European. Ulterior, poza a fost ștearsă, iar postarea editată.

Un apel de a participa la alegerile din 9 iunie a făcut și președinta Maia Sandu. Fondatoarea PAS a încurajat moldovenii „care au deja cetățenie europeană, fie că au pașaport românesc, bulgar, italian, francez sau al altui stat al Uniunii Europene” să-și exprime dreptul de vot la alegerile europarlamentare „pentru a decide componența” următorului Parlament European. Ea, însă, nu s-a referit la vreun candidat anume.

În Republica Moldova vor fi deschise 52 de secții de votare pentru alegerile în Parlamentul European din 9 iunie, când cetățenii români vor fi invitați să își aleagă cei 33 de reprezentanți în forul legislativ al UE.

• Te-ar putea interesa și: În R. Moldova vor fi deschise 52 de secții de votare pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie

Ambasada României de la Chișinău a venit cu precizări în legătură cu organizarea scrutinului pentru cetățenii români din Republica Moldova. Astfel, 28 de secții de votare vor fi deschise în centrul țării (13 secții în Chișinău), 17 secții de votare - în zona de nord și 7 secții - în sudul Republicii Moldova.

Votarea în alegerile din 9 iunie începe la ora locală 7:00 și se încheie la 22:00. Procesul votării ar putea să fie extins și după această oră, până la 23:59, pentru alegătorii care se află încă în secția de votare și pentru cei care mai stau la rând în afara sediului acesteia.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit unor relatări de presă, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski declarase mai devreme că Rusia și China încearcă să submineze summitul global de pace ce se va ține luna aceasta în Elveția.

În replică, purtătoarea de cuvânt a diplomației chineze, Mao Ning, a spus că poziția țării sale față de conferința de pace rămâne „deschisă și transparentă”.

„Noi credem că putem obține înțelegerea și sprijinul tuturor părților”, a adăugat ea.

Rusia nu a fost invitată la summitul din Elveția, ai cărui organizatorii au explicat omisiunea prin faptul că Moscova nu este interesată de dialog.

• Te-ar putea interesa și: Elveția adoptă lege împotriva spionilor ruși înaintea summitului de pace pentru Ucraina

Purtătorul de cuvânt chinez a respins luni și afirmația lui Zelenski că Beijingul ar face presiune asupra unor țări asiatice, mai ales, să nu participe la summitul elvețian.

China și-a exprimat săptămâna trecută rezerve față de conferință, spunând că îi va fi dificile să participe dacă nu vor fi prezenți reprezentanții Rusiei.

Duminică, Zelenski a spus că peste 100 de țări și organizații și-au anunțat până acum participarea.

China se prezintă ca neutră în conflictul dintre Ucraina și Rusia, dar este criticată de Kiev și Occident pentru că ar s-ar afla principial de partea Moscovei.

Cu numai o săptămână înaintea invaziei rusești pe scară largă din Ucraina, Rusia și China și-au proclamat relația „fără limite”, dar Beijingul a evitat până acum să ofere Moscovei arme și muniții pentru războiul declanșat în Ucraina.

Recent, un oficial britanic a sugerat că chinezii livrează, totuși, echipamente militare Rusiei, dar Statele Unite au dezmințit această acuzație. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Joi va avea loc examenul la matematică, la care vor participa peste 29.000 de elevi din cadrul a peste o mie de instituții de învățământ. Pe 10 iunie, elevii vor susține examenul la limba de instruire, la care vor participa peste 23.500 de elevi, iar examenul la limba și literatura rusă va fi organizat pentru circa 5.500 de elevi.

Sesiunea de examene pentru absolvenții de gimnaziu se va încheia cu examenul la Istoria românilor și universală, care va avea loc pe data de 13 iunie.

Totodată, în premieră, circa 600 de voluntari vor monitoriza corectitudinea desfășurării examenelor de absolvire a gimnaziului.

• Te-ar putea interesa și: Au fost selectați voluntarii care vor avea grijă ca elevii de clasa a IX-a să nu copieze la examene

Măsurile au fost luate după ce la începutul anului, autoritățile au constatat că în instituțiile de învățământ din raioanele Briceni, Cahul, Cantemir, Cimișlia, Drochia, Dubăsari, Rezina și Șoldănești există discrepanțe semnificative între rezultatele elevilor la examenele de absolvire a clasei a XII-a și a IX-a.

Testele vor fi verificate în perioada 3-19 iunie de către Comisiile Raionale/Municipale de Evaluare. Rezultatele vor fi afișate pe data de 20 iunie în fiecare instituție de învățământ, în care s-au desfășurat examenele.

Elevii pot depune cerere de examinare a contestației la instituția de învățământ, pe data de 21 iunie, iar pe 25 iunie vor afla rezultatele.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

El Niño este încălzirea naturală a suprafeței oceanului în Pacificul estic și central, în vreme ce La Niña se caracterizează prin temperaturi oceanice reci în zona ecuatorială a Pacificului, fiind asociată cu inundațiile și seceta.

WMO a spus că există șanse de 60% ca La Niña să se impună între iulie și septembrie, și de 70% să apară între august și noiembrie.

„Sfârșitul lui El Niño nu înseamnă o pauză în schimbările climaterice de lungă durată, căci planeta va continua să se încălzească din cauza efectului de seră”, a spus Secretarul-General adjunct Ko Barrett, potrivit relatării Reuters.

• Te-ar putea interesa și: Februarie a fost cea mai călduroasă lună din istorie. Nu este singurul record

„Temperaturile excepțional de ridicate ale suprafeței mării vor continua să joace un rol important în următoarele luni”, a mai spus savanta.

WMO susține că ultimii nouă ani au fost cei mai calzi de când se fac măsurători, în ciuda efectului răcoritor al fenomenului La Niña, resimțit între 2020 și începutul anului 2023. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Vreau să mulțumesc milioanelor de femei și bărbați mexicani care au decis să ne dea votul în această zi istorică”, a spus Sheinbaum adresându-se unei mari mulțimi, în centrul capitalei.

„Nu vă voi dezamăgi!”, a promis câștigătoarea, mulțumindu-i principalei sale rivale, Xochitl Galvez, care și-a recunoscut înfrângerea.

Potrivit AFP, care cita rezultate preliminare, Sheinbaum, la origine cercetătoare științifică, cu vederi politice de stânga, a câștigat cam 58-60% din voturi, cu 30 de procente mai multe decât Galvez și cu 50 de procente mai multe decât singurul bărbat din cursa electorală, Jorge Alvarez Maynez.

Participarea la vot a fost în general ridicată, în ciuda violențelor sporadice înregistrate în regiunile terorizate de cartele de narcotraficanți.

Mii de soldați au fost trimiși să apere alegătorii la secțiile de vot, după o campanie electorală în care peste 20 de politicieni locali au fost uciși.

• Te-ar putea interesa și: Mortalitatea jurnaliștilor a crescut cu 50% în 2022. Ucraina și Mexic, primele în clasament

AFP notează că victoria lui Sheinbaum, care a fost prima primăriță a capitalei și prima evreică în acea funcție, are o importanță specială într-o țară în care cam 10 femei sau fete sunt omorâte în fiecare zi.

Sheinbaum își datorează în parte popularitatea mentorului ei, președintele la capăt de mandat, Andres Manuel Lopez Obrador, un politician de stânga care are și acum o rată de aprobare de 60%, dar nu a avut dreptul să candideze pentru un nou mandat.

Duminică, seară, Obrador a felicitat-o pe Sheinbaum, spunând că nu va fi numai prima președintă mexicană, dar foarte probabil șeful de stat cu cele mai multe voturi primite din istoria țării.

La alegeri au avut dreptul să participe cam 100 de milioane de mexicani, în cea mai populată țară vorbitoare de spaniolă din lume, cu 129 de milioane de locuitori.

După ce și-a depus votul, Sheinbaum a mărturisit că nu s-a votat pe sine, ci a votat-o pe o veterană a stângii mexicane de 93 de ani, Ifigenia Martinez, ca recunoaștere a luptei sale pentru egalitate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Candidatul din partea formațiunii „Șansa” la funcția de primar al com. Tîrnova, Ruslan Filipaș, a fost scos din cursă în baza unei decizii a Consiliului electoral de circumscripție local sub pretextul „coruperii alegătorilor.”

Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău a respins cererea prealabilă a candidatului, astfel că formațiunea s-a adresat în judecată.

La 31 mai, CEC anunța despre tipărirea buletinelor de vot pentru alegerile locale noi în Tîrnova, raionul Dondușeni, și orașul Bucovăț din raionul Strășeni. Buletinele de vot de la Târnova au fost tipărite conținând un singur candidat – cel al socialiștilor. La 2 iunie, CEC informa că alegerile „se desfășoară în regim normal.”

Judecătoria Edineț, sediul Dondușeni, a lăsat în vigoare decizia autorităților electorale de la Tîrnova. Cazul a ajuns la Curtea de Apel. Sâmbătă seara, susținători ai blocului Pobeda/Victoria, afiliat oligarhului Ilan Șor, cereau în curtea instanței de la Bălți „proces echitabil”. Avocații formațiunii au solicitat, însă, strămutarea cauzei.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica spune că reacția autorității electorale din Tîrnova a fost „promptă” la sesizările organelor de drept, iar argumentele - plauzibile. „Consider că au adoptat hotărârile în strictă conformitate cu prevederile legale”, a afirmat Pavel Postica, citat de postul public de televiziune.

De cealaltă parte, avocatul Vadim Banaru spune că scoaterea lui Filipaș din cursă reprezintă un „abuz” al puterii și că autoritățile electorale și-au asumat „rolul de procuror și judecător”, dând „sentințe” pe fapte ce nu țin de competența lor. Banaru mai afirmă că și acest caz va ajunge la Curtea de Strasbourg.

• Te-ar putea interesa și: Interdicția de a candida pentru membrii Partidului Șor a fost anulată. Parlamentul ar putea s-o impună iar

La alegerile locale generale de anul trecut, din noiembrie, când în R. Moldova era instituită stare de urgență, Comisia pentru Situații Excepționale a decis excluderea din cursa electorală a tuturor candidaților Partidului „Șansă”.

Făcând atunci anunțul, premierul Dorin Recean se referea la „implicarea unui actor străin inamic în procesul electoral” din R. Moldova, care „punea în pericol securitatea națională.” Formațiunea „Șansă” a atacat, în cele din urmă, decizia autorităților moldovene la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Poliția germană a informat că „o armă de foc a fost utilizată împotriva atacatorului”, care a fost rănit în cele din urmă. Autoritățile susțin că nu există alte pericole pentru publicul din zonă.

„Salvatorii, serviciile de urgență și un elicopter de salvare sunt la fața locului”, au transmis reprezentanții autorităților, potrivit DW.

Atacul a avut loc în timpul unei demonstrații de dreapta pe una dintre piețele centrale din Mannheim. În înregistrările video de la fața locului se văd civili care încearcă să îl imobilizeze pe atacator, iar acesta înjunghie un ofițer de poliție. Un alt polițist îl împușcă în cele din urmă pe suspect în timp ce agresorul se lupta cu un alt bărbat.

Într-un comunicat al Poliției, oamenii legii spun că nu au putut verifica imediat detaliile despre numărul victimelor și gravitatea rănilor. Însă un ziar local a citat un purtător de cuvânt al forțelor de ordine, care a spus că unul dintre ofițerii de poliție a suferit răni severe după ce a fost atacat.

• Te-ar putea interesa: În Germania, politicienii sunt ținta atacurilor extremiștilor înaintea alegerilor europene

Michael Stürzenberger, care se prezintă ca un critic declarat al islamului și jurnalist, urma să ia cuvântul la evenimentul care face parte din turneul său „Open Eyes”. Organizația sa, Pax Europa, care promovează „originile creștino-iudaice ale Europei” (limbaj codificat pentru respingerea Islamului) a declarat că Stürzenberger s-a numărat printre persoanele rănite.

În vârstă de 59 de ani, Stürzenberger a fost membru al mai multor organizații de extremă-dreapta anti-Islam, inclusiv al mișcării PEGIDA, care organizează marșuri regulate în orașe, în special în estul Germaniei, notează AP.

Atacurile asupra politicienilor din Germania s-au înmulțit în ultima perioadă, inclusiv pe fondul campaniilor pentru alegerea unui nou Parlament Europea la 6-9 iunie.

Trei politicieni de stânga au fost atacați la finele lunii aprilie și începutul lunii mai. Un europarlamentar care lipea afișe de campanie a ajuns la spital cu oase faciale sparte. O politiciană a fost scuipată, iar fosta primară a Berlinului a fost lovită din spate într-o bibliotecă. Mai mulți guvernanți au condamnat incidentele și au făcut apel la revenirea la o cultură politică a decenței.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La ședința de judecată au venit reprezentanți ai ambasadelor Australiei și Republicii Cehe. Procesul s-a desfășurat cu ușile închise la cererea anchetatorului. Jurnaliștii și angajații misiunilor diplomatice au avut acces numai după ce judecătorul a intrat în sala de deliberare, relatează portalul Idel.Realii.

„Nedreptățile se înmulțesc în fiecare zi în această urmărire penală inutilă și crudă. Drepturile fundamentale ale lui Alsu, în calitate de cetățean american, sunt negate de autoritățile ruse, care au încarcerat-o timp de 227 de zile”, a declarat președintele și directorul general al RFE/RL, Stephen Capus, într-o declarație după această decizie.

„În această perioadă, Alsu nu a avut nici măcar o singură convorbire telefonică cu copiii și soțul ei iubitori; i s-a refuzat accesul consular american, precum și un nivel de bază, adecvat, de asistență medicală. Alsu ar trebui să fie acasă, la Praga, cu fiicele ei, ajutându-le să învețe pentru examenele finale - nu închisă într-o închisoare rusă pe baza unor acuzații nefondate”, a declarat Stephen Capus.

• Te-ar putea interesa și: După șase luni de detenție în Rusia, jurnalista RFE/RL Alsu Kurmasheva încă încearcă să înțeleagă ce i se întâmplă

Înainte de anunțarea deciziei instanței, Alsu Kurmasheva le-a arătat jurnaliștilor desene ale unor copii pe care le-a primit prin poștă. „Am primit desele ale unor copii trimise de părinții lor. Nu îi cunosc pe acești oameni. Iată un desen al unei fetițe de trei ani din Sankt Petersburg și iată un desen al unui băiat american. Părinții i-au rugat să deseneze libertatea, fericirea, bucuria. Copiii au făcut niște desene atât de minunate. Sunt de neprețuit, având în vedere că nu voi vedea altă iarbă și alți copaci vara aceasta. Este cel mai bun lucru care a putut să mi se întâmple în ajunul zilei de 1 iunie (Ziua copiilor), a afirmat Kurmasheva.

Jurnalista a spus că ultima oară și-a văzut cei doi copii ai săi în octombrie 2023. Ea nu are dreptul la apeluri telefonice.

Alsu Kurmasheva a declarat că se simte din ce în ce mai rău, potrivit publicației SitaVision, având diagnoze ce nu-i permit o ameliorare a sănătății. Ea a mai spus că are nevoie de o intervenție chirurgicală.

Embed Răspândește

Asistență medicală minimă, fără spațiu de mișcare: un jurnalist RFE/RL încarcerat descrie închisoarea din Rusia

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:01:55 0:00

Jurnalista de la Praga, Alsu Kurmasheva (47 de ani), care are dublă cetățenie, ruso-americană, a fost arestată în Rusia, în octombrie 2023, pentru că nu s-a înregistrat ca „agent străin” și pentru că ar fi defăimat forțele armate ruse, o acuzație care după începutul războiului din Ucraina se pedepsește în Rusia cu ani grei de închisoare.

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, a cerut autorităților ruse să o elibereze imediat pe Alsu Kurmasheva: „Autoritățile ruse trebuie să asigure siguranța jurnaliștilor și dreptul lor la libertatea de exprimare și să pună capăt persecuției acestora.”

• Te-ar putea interesa și: Americani arestați în Rusia, monedă de schimb pentru Kremlin?

Anterior, la 18 ianuarie, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, a declarat că autoritățile americane acordă „o mare atenție” cazului lui Alsu Kurmasheva.

Zeci de organizații pentru drepturile omului din întreaga lume și politicieni occidentali s-au pronunțat, de asemenea, în sprijinul lui Kurmasheva.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Aflat într-o vizită la Chișinău, oficialul german a precizat că sunt semnate deja actele pentru blindatele „Piranha” și pentru sisteme de apărare antiaeriană.

Boris Pistorius a adăugat că țara sa și Uniunea Europeană nu vor permite ca Rusia să continue încercările de destabilizare a situației din Republica Moldova.

„Este vorba despre sisteme de apărare antiaeriană care sunt folosite de către persoane individual, acestea vor fi livrate în anul viitor. Nu vorbim acum despre sistemele mari de apărare antiaeriană, ele sunt acum mai necesare în Ucraina”, a spus Pistorius.

Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a mulțumit partenerilor germani pentru asistența oferită și a menționat că vizita de astăzi coincide cu ceremonia de recepționare a unui lot, în valoare de aproape 1 milion de euro, de asistență pentru Armata Națională.

• Te-ar putea interesa și: Cât de „apărată” intră R. Moldova în 2024 și cum și-a modernizat armata în 2023

„Asistența oferita astăzi reprezintă încă un pas important în eforturile comune de modernizare a armatei și, în special, de asigurare a efectivului cu echipamente, care vor îmbunătăți considerabil situația la capitolul gestionarea situațiilor medicale de urgență și acordarea primului ajutor în condiții de teren”, a spus Nosatîi.

În 2023, R. Moldova a primit din partea Germaniei 19 blindate „Piranha”.

Ele sunt echipate cu armură anti-artilerie și anti-mină. Pe ele pot fi integrate mitraliere, dar și armament greu. Acestea sunt folosite pentru instruirea militarilor care vor participa în misiuni internaționale de menținere a păcii, dar și misiuni pe teritoriul R. Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Presa slovacă a relatat că Fico a fost transportat joi seară cu elicopterul, în condiții de maximă securitate.

Politicianul populist de 59 de ani, revenit la putere după alegerile din toamnă din Slovacia, a fost împușcat la 15 mai pe stradă, când s-a apropiat de suporteri, într-un oraș de provincie.

Suspectul, arestat la fața locului și pus sub acuzare, este un activist și scriitor cu vederi rasiste și naționaliste, care a mărturisit după atentat că nu este de acord cu nimic din ce face guvernul de coaliție compus din populiști de stânga și ultranaționaliști.

La interogatoriu, el a insistat însă că nu a vrut să-l ucidă pe premier.

Fico, care a fost împușcat cu cinci gloanțe, a trecut în spitalul din Banska Bystrica prin două operații.

Suspectul Juraj Cintula ar putea fi condamnat la 25 de ani de închisoare sau la închisoare pe viață.

• Te-ar putea interesa și: Atacatorul premierului slovac pledează vinovat în fața judecătorilor

După atentat, guvernul lui Fico a pornit o campanie de pedepsire a celor care laudă pe net atentatul, spunând că au depistat deja zeci de asemenea persoane.

Opoziția progresistă de la Bratislava avertizează că guvernarea folosește activ atentatul ca un pretext pentru continuarea politicilor sale nedemocratice. Înaintea atentatului, coaliția de guvernământ a „îmblânzit” legislația anticorupție și a pornit procesul desființării televiziunii și radioului public. Ambele demersuri, și altele, au fost criticate aspru în Parlamentul European.

Guvernul Fico s-a făcut remarcat pe plan internațional prin cererile de dialog cu Rusia, pentru oprirea războiului din Ucraina, în locul înarmării Kievului, ca să învingă ocupanții. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Proiectul de lege prevede că cererile pentru determinarea apartenenței la cetățenia R. Moldova și cele de recunoaștere a persoanelor în calitate de cetățeni moldoveni vor fi coordonate cu SIS. Totodată, autoritățile vor putea prelungi cu 6 luni termenul de examinare a cererilor, în cazul în care va fi nevoie de verificări suplimentare.

Autorul proiectului, deputatul Igor Chiriac, a declarat că regulile mai stricte sunt necesare pentru a exclude „vulnerabilitățile și riscurile în adresa securității statului”, notează IPN.

Chiriac a spus că, începând cu declanșarea invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, numărul persoanelor care doresc să obțină cetățenia Republicii Moldova s-a majorat vizibil. Potrivit lui, 70% din cererile noi sunt din partea persoanelor din Rusia, iar alte 20% - din Ucraina.

În context, deputatul a subliniat că, până acum, autoritățile au identificat „numeroase tentative de dobândire prin fraudă” a cetățeniei moldovene, în baza unor documente de proveniență necunoscută.

Același proiect interzice obținerea cetățeniei de către persoanele care, în perioada de examinare a cererii, execută sau au de executat pedeapsa cu închisoarea, au antecedente penale nestinse sau se află sub urmărire penală.

Măsura votată de parlamentari se înscrie într-o tendință a autorităților moldovene de a revizui procedura de verificare a persoanelor care doresc să obțină cetățenia R. Moldova.

Tot mai multe verificări la dobândirea cetățeniei moldovene

La începutul acestui an, Guvernul a extins termenul în care sunt examinate cererile pentru dobândirea cetățeniei, aducând aceleași argumente privind nevoia de a verifica minuțios documentele prezentate de solicitanți, în contextul riscurilor pentru securitatea statului, provocate de războiul din Ucraina.

• Te-ar putea interesa și: Cererile de cetățenie a R. Moldova vor fi verificate mai minuțios

Decizia se referă la cetățenia oferită persoanelor născute pe teritoriul R. Moldova până în 1991, chiar dacă au emigrat demult și nu au obținut acte de identitate moldovenești, precum și copiilor născuți din părinți cetățeni ai R. Moldova (ambii sau unul).

În urma modificărilor, Agenția Servicii Publice (ASP) va examina cererile de determinare a apartenenței la cetățenia R. Moldova până la șase luni, în loc de 20 de zile lucrătoare. Pentru recunoașterea cetățeniei, care acum are loc în decurs de o zi, termenul a fost extins, la fel, până la șase luni.

Scade numărul moldovenilor care vor cetățenia rusă

În timp ce crește numărul rușilor care vor să obțină cetățenia R. Moldova, scade numărul persoanelor din foste republici sovietice care vor cetățenia Rusiei.

• Te-ar putea interesa și: Câți moldoveni au obținut cetățenia rusă înainte ca Putin s-o ofere în procedură simplificată

În prima jumătate a anului 2023, Ministerul rus de Interne (Ministerul de Externe, de asemenea, poate oferi cetățenie) a acordat cetățenia rusă pentru 204.988 de persoane, cu 82.500 mai puține decât în aceeași perioadă a anului precedent (287.503) și cu circa 146.500 decât în prima jumătate din 2021 (351.670).

Potrivit datelor oficiale, în 2022, un total de 15.000 de persoane din R. Moldova au obținut cetățenia rusă, față de 24.000 – în 2021. În primele șase luni a anului trecut, 6.857 de persoane din R. Moldova au obținut cetățenia rusă.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Documentul condamnă „războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei”, soldat cu multiple victime în rândul civililor și milioane de persoane intern strămutate și refugiați.

În declarație se spune că în jur de două treimi din copiii din Ucraina au devenit persoane intern strămutate și circa 2 milioane de copii, împreuna cu mamele lor, au fost impuși să se refugieze în alte state ca urmare a invaziei ruse - copiii fiind „cele mai neprotejate jertfe ale agresiunii”.

Semnatarii declarației au reconfirmat angajamentul Republicii Moldova de a asigura copiilor ucraineni, refugiați în R. Moldova, dreptul la studii în limba maternă, la spațiul cultural ucrainean, și disponibilitatea de a acorda asistența umanitară necesară cetățenilor ucraineni care fug din calea războiului.

Totodată, ei au făcut apel la „cumularea eforturilor lumii democratice, ale organizațiilor umanitare internaționale pentru identificarea, localizarea și repatrierea în Ucraina a copiilor strămutați forțat și deportați”.

Declarația a fost votată de 60 din cei 101 deputați, stârnind critici din partea unor deputați comuniști și membri ai grupului afiliat oligarhului fugar Ilan Șor.

Deputata Reghina Apostova, afiliată grupului Șor, a acuzat majoritatea PAS de „standarde duble”, spunând că parlamentul moldovean ar trebui să denunțe și suferințele copiilor din fosta Iugoslave.

Comunistul Oleg Reidman a atenționat că genocidul este un termen legal care trebuie să întrunească anumite criterii.

Obiecțiile opoziției au fost respinse de deputatul PAS, Radu Marian, care a subliniat că în declarație este vorba despre mii de copii ucraineni, inclusiv cei refugiați în R. Moldova.

Potrivit deputatei PAS, Doina Gherman, declarații similare prin care este condamnată deportarea forțată a copiilor ucraineni în Rusia au adoptat Parlamentul European, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Cehia, Slovacia, Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, Franța, Islanda, SUA și Canada

Kievul a îndemnat autoritățile moldovene să condamne Moscova pentru deportarea copiilor ucraineni din zonele de conflict în mai 2024, în timpul vizitei la Chișinău a vicepreședintei Radei Supreme, Olena Kondratiuk.

• Te-ar putea interesa și: Vicepreședinta Radei de la Kiev mulțumește Chișinăului pentru sprijinul oferit refugiaților
  

Potrivit Kievului, de la începutul războiului, peste 20 de mii de copii ucraineni au fost duși cu forța în Rusia.

În aceeași perioadă, peste 1,4 milioane de ucraineni au intrat în R. Moldova. În prezent, în Moldova se află peste 117 mii de refugiați ucraineni, în mare parte femei și copii.

Pe 1 martie, Chișinăul a prelungit cu încă un an mecanismul de protecție temporară pentru aceștia, oferindu-le cazare temporară în centre de plasament și acces la servii de sănătate și educație.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Trump a devenit astfel primul fost președinte american condamnat vreodată pentru o crimă. După două zile de deliberări, un juriu din 12 persoane l-a găsit vinovat de falsificarea documentelor pentru a ascunde plățile făcute lui Stormy Daniels pentru a-i cumpăra tăcerea.

Infracțiunea de falsificare a documentelor presupune o pedeapsă maximă de patru ani de închisoare, dar cei condamnați primesc de regulă pedepse mai mici, inclusiv amenzi sau termeni de probațiune. O eventuală încarcerare a nu l-ar împiedica din punct de vedere legal pe Trump, care candidează în noiembrie pentru un nou mandat de președinte după o pauză de patru ani, să-și facă în continuare campanie sau să preia funcția, dacă ar câștiga.

Într-o primă reacție în fața presei, Trump a declarat că va continua să lupte „până la sfârșit”, afirmând că a fost condamnat pe nedrept. „Acest lucru este departe de a se fi terminat”, a spus el, potrivit BBC. Fostul președinte a plecat de la tribunalul din Manhattan fără să răspundă întrebărilor.

Trump fusese acuzat de procuratura districtului Manhattan de 34 de infracțiuni penale de stat, inclusiv de falsificarea a 11 facturi, 12 bonuri și 11 cecuri pentru a masca o plată de 130.000 de dolari către Stormy Daniels pentru a-i cumpăra tăcerea în legătură cu presupusa lor întâlnire sexuală din 2006.

Donald Trump era căsătorit la acea vreme cu Melania Trump.

Stormy Daniels a încercat să facă publică presupusa relație cu Trump cu o lună înainte de alegerile din 2016, ceea ce ar fi putut afecta candidatura candidatului republican la președinție.

Avocatul personal al lui Trump, Michael Cohen, a declarat în fața instanței că i-a virat avocatului lui Daniels 130.000 de dolari cu câteva zile înainte de alegeri, la cererea lui Trump.

Cei 12 jurați au ajuns la verdict pe 30 mai, cu cinci luni înainte de alegerile prezidențiale americane în care Trump urmează să se confrunte cu actualul președinte Joe Biden.

Fostul președinte american a declarat mereu că este nevinovat, iar această condamnare nu îi afectează noua candidatură.

Acum urmează ca un judecător să anunțe pedeapsa pentru Trump, iar pronunțarea sentinței este programată pe 11 iunie.

Sentința va depinde de mai mulți factori, inclusiv de antecedentele penale ale lui Donald Trump și de capetele de acuzare, a declarat Brian Kalt, profesor de drept la Michigan State University, pentru RFE/RL. Este de așteptat ca fostul președinte să facă apel, iar acest proces ar putea dura ani de zile, a spus el

Expertul a indicat că pedeapsa poate varia de la o amendă sau o eliberare condiționată până la o pedeapsă cu închisoarea de până la patru ani.

În teorie, Trump ar putea merge la închisoare, dar profesorul de drept crede că este puțin probabil, deoarece fostul președinte nu are un cazier judiciar anterior.

Europa Liberă România

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Macron îi va găzdui pe Biden și pe soția sa Jill pe 8 iunie, se arată în comunicatul de la Palatul Elysee, citat de Associated Press.

Cei doi lideri vor discuta despre importanța „sprijinului neclintit și pe termen lung pentru Ucraina” pe fondul revenirii războiului în Europa, la 80 de ani de la debarcarea care a dus la eliberarea Franței și a continentului de sub ocupația Germaniei naziste, a mai declarat biroul lui Macron.

În Normandia vor avea loc săptămâna viitoare mari comemorări, cu participarea a 25 de șefi de stat și de guvern și zeci de veterani ai celui de-al Doilea Război Mondial, în amintirea celor 160.000 de soldați din Marea Britanie, Statele Unite, Canada și alte națiuni care au debarcat pe 6 iunie 1944.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se numără printre cei așteptați să participe, dar președintele rus Vladimir Putin nu a fost invitat, Rusia urmând să fie reprezentată la nivel mai scăzut.

• Te-ar putea interesa și: Francezii nu-l vor invita pe Putin la aniversarea Debarcării din Normandia

Vizita de stat a lui Biden va permite o „coordonare strânsă” între Franța și SUA cu privire la crizele mondiale înaintea unor evenimente internaționale importante, cum sunt summitul Grupului celor 7 economii majore de luna viitoare, în Italia, și summitul NATO de la Washington, în iulie, a mai anunțat Parisul joi.

Nu este limpede dacă odată sosit în Europa Biden va participa la conferința de pace pentru Ucraina pe care o va găzdui la mijlocul lunii iunie Elveția și la care Rusia nu a fost invitată.

Președintele Zelenski a spus că dacă la reuniune nu participă Biden, personal, asta va echivala cu „aplauze în picioare” pentru Putin.

Președintele francez Macron și soția sa Brigitte au fost în vizită de stat în SUA în decembrie 2022. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te