În Rusia, comisia parlamentară de anchetă, care a investigat luarea de ostateci anul trecut la şcoala din Beslan în Osetia de Nord, a ajuns la concluzia că deznodământul sîngeros al crizei, soldate cu 330 de morţi, ar fi putut fi evitat dacă forţele de securitate ar fi respectat întocmai instrucţiunile primite. Şeful comisiei de anchetă, Alexander Torshin a declarat că au existat mai multe greşeli de calcul în gestionarea crizei.
"Numărul aproximativ al ostatecilor devenise cunoscut deja în după-amiaza de 1 septembrie, prima zi a crizei, dar, cu toate acestea, oficialităţile locale au continuat să raporteze Guvernului că ar fi vorba de doar 354 ostateci. Coordonarea acţiunilor între forţele de securitate a fost slabă. Cordonul poliţiei nu a reuşit să ţină la depărtare locuitorii Beslanului, care şi-au făcut drum spre şcoală încercând să-şi salveze copii şi au deschis focul asupra clădirii.”
O altă anchetă condusă de Procuratura Generală a Rusiei a constatat că autorităţile şi forţele de securitate ruse nu ar purta nici o vină pentru sfârşitul sîngeros al crizei ostatecilor, punând întreaga responsabilitate pentru moartea a sute de oameni pe seama rebelilor separatişti ceceni, care organizaseră atacul la Beslan.
"Numărul aproximativ al ostatecilor devenise cunoscut deja în după-amiaza de 1 septembrie, prima zi a crizei, dar, cu toate acestea, oficialităţile locale au continuat să raporteze Guvernului că ar fi vorba de doar 354 ostateci. Coordonarea acţiunilor între forţele de securitate a fost slabă. Cordonul poliţiei nu a reuşit să ţină la depărtare locuitorii Beslanului, care şi-au făcut drum spre şcoală încercând să-şi salveze copii şi au deschis focul asupra clădirii.”
O altă anchetă condusă de Procuratura Generală a Rusiei a constatat că autorităţile şi forţele de securitate ruse nu ar purta nici o vină pentru sfârşitul sîngeros al crizei ostatecilor, punând întreaga responsabilitate pentru moartea a sute de oameni pe seama rebelilor separatişti ceceni, care organizaseră atacul la Beslan.
