Linkuri accesibilitate

Ştiri

Jurnalist BBC răpit în Gaza

În Gaza a avut loc o demonstraţie de protest împotriva răpirii corespondentului BBC Alan Johnston. Potrivit autorităţilor palestiniene, Johnston a fost răpit ieri în timp ce se deplasa cu maşina prin oraş. Nimeni nu şi-a asumat responsabilitatea. Principalele grupuri militante palestiniene au făcut şi ele apel la eliberarea jurnalistului de la BBC.

Vezi ultimele știri ale zilei

Eurobarometru: România, printre cele mai mulțumite țări de măsurile anti-COVID luate de UE

Conform noului Eurobarometru standard publicat vineri, România se află în topul statelor membre, după Irlanda (71%), dar la egalitate cu Ungaria și Polonia, în ceea ce privește procentul respondenților mulțumiți de măsurile luate de instituțiile Uniunii Europene pentru combaterea pandemiei de COVID-19 (60%), comparativ cu media europeană de 45%. Mai multe informații AICI

Centrul European de Prevenire si Control al Bolilor: Evoluția Covid-19 provoacă o „îngrijorare profundă”

Evoluția pandemiei de Covid-19 provoacă acum o „îngrijorare profundă” în 23 de state europene, printre care și în România, a anunțat vineri Centrul European de Prevenire si Control al Bolilor, care solicită „acțiune imediată”, informează site-ul Hotnews.ro, citând AFP. Este vorba de Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Franța, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania, Suedia și Regatul Unit.

Aceste țări au fost catalogate ca provocând ”îngrijorare profundă” din cauză că ratele de pozitivare sunt egale sau mai mari de 3%, precum și din cauza ratelor mari de infectare în cazul persoanelor vârstnice sau și ratele de mortalitate.

„Noua evoluție a epidemiei în țările europene „pune o problemă majoră de sănătate publică, majoritatea țărilor având o situație epidemiologică foarte îngrijorătoare”, a comentat șefa Centrului cu sediul la Stockholm, Andrea Ammon, într-un comunicat al ECDC, potrivit AFP.

COVID-19 în R. Moldova: 688 de noi cazuri

Alte 688 de cazuri noi de infectare cu virusul COVID-19 au fost confirmate vineri în Republica Moldova. Din numărul total, cinci cazuri sunt de import din Turcia, Italia și Irlanda.

Bilanțul persoanelor infectate cu noul coronavirus a ajuns la 70.256 de cazuri. Din numărul total, 44 sunt lucrători medicali.

813 pacienți sunt în stare gravă. În ultimele 24 de ore au fost înregistrate înca 14 noi decese provocate de COVID-19. Bilanțul total a ajuns la 1655 de decese.

Premierul Kîrgîzstanului susține că evoluțiile din țara sa nu vor avea impact asupra relațiilor cu Rusia

Nou-numitul ministru al afacerilor externe al Kîrgîzstanului, Ruslan Kazakbaev, spune că recenta răsturnare politică din țara sa care l-a determinat pe președinte să demisioneze nu va avea impact asupra relațiilor cu Rusia, considerat de el „partenerul și aliatul nostru major”.

Vorbind vineri la Moscova după ce a purtat discuții cu omologul său rus, Serghei Lavrov, Kazakbaev a declarat reporterilor că noul guvern va continua să „susțină contacte strânse la toate nivelurile și să consolideze dialogul politic” cu Rusia.

Kazakbaev a declarat că eforturile de eradicare a corupției în rândul oficialilor din Kîrgîzstan reprezintă una dintre sarcinile principale ale noului guvern, adăugând că cei suspectați că au luat mită vor fi eliminați.

Evoluțiile dramatice din Kîrgîzstan, care au urmat alegerilor parlamentare anulate, au fost atent urmărite de Rusia, care are o bază militară în fosta republică sovietică.

Lavrov a spus că el și Kazakbaev au discutat „toate aspectele cooperării noastre bilaterale” și „ne-am confirmat disponibilitatea de a susține dialogul politic, aprofundarea și consolidarea cooperării noastre comerciale și economice bilaterale și extinderea colaborării interregionale”.

Noi alegeri parlamentare și prezidențiale se așteaptă să aibă loc la începutul anului 2021.

Președintele rus Vladimir Putin, pe 22 octombrie, a numit „regretabile” evoluțiile din Kîrgîzstan, adăugând că Rusia a făcut „mult” pentru a menține Kîrgîzstanul stabil, referindu-se la sute de milioane de dolari investiți în țară și la angajarea lucrătorilor migranți kîrgîzi în Rusia.

Deputatul Sergiu Sîrbu a părăsit grupul parlamentar „Pro Moldova”

Deputatul Sergiu Sîrbu

Deputatul Sergiu Sîrbu a declarat că a părăsit grupul parlamentar „Pro Moldova” și că va continua colaborarea cu fracțiunea, dar din calitatea de deputat neafiliat. Anunțul a fost făcut pe rețelele sociale, informează site-urile de știri moldovenești.

„Motivele sunt atât de ordin personal, cât și profesional, dar asta acum mai puțin contează. Le mulțumesc colegilor pentru înțelegere, susținere și colaborare frumoasă. La sigur vom avea încă multe ocazii să facem lucruri bune pentru țară”, a scris Sîrbu pe pagina sa de Facebook.

Și deputata Eleonora Graur a anunțat vineri că părăsește rândurile grupului parlamentar Pro-Moldova. Ca și Sergiu Sîrbu și Eleonora Graur a anunțat că va rămâne ca independentă în Parlament, informează site-urile de știri din R. Moldova.

Deputata consideră că liderul partidului, Andrian Candu ar fi „ostatecul acestei situații jenante”, care nu poate reforma partidul așa cum și-ar fi dorit inițial. Al treilea deputat al acestui partid care a părăsit partidul vineri este Grigore Repeșciuc. Și acesta a anunțat că va ramâne ca neafiliat în parlament.

Parlamentul României trebuie să rediscute legea care-i dă dreptul să decidă data alegerilor

Klaus Iohannis, președintele României

Președintele României Klaus Iohannis trimite înapoi în Parlament pentru reexaminare legea care conferă Parlamentului dreptul de a decide data alegerilor parlamentare. Astfel, Iohannis își folosește toate pârghiile pentru a forța ținerea alegerilor la termenul de 6 decembrie, fixat prin Hotărâre de guvern, și a bloca Parlamentul în a obține la timp dreptul de a amâna alegerile până cel târziu la finalul lui martie.

Calendarul alegerilor parlamentare este deja foarte avansat, joi, 22 octombrie, fiind înregistrate și toate listele electorale depuse de partide, cât și candidaturile independente, pentru scrutinul programat de Guvern să aibă loc pe 6 decembrie. Mai multe amănunte AICI.

Vladimir Putin face declarații în sprijinul candidatului pro-rus Igor Dodon

Liderul rus Vladimir Putin (dreapta) primindu-l în vizită la Kremlin pe omologul său moldovean Igor Dodon. 7 septembrie 2019

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că el „contează” pe faptul că poporul Moldovei va „aprecia”, la apropiatele alegeri prezidențiale moldovene, eforturile președintelui pro-rus Igor Dodon de apropiere de Rusia, relatează agenția rusă de știri Tass. Putin a făcut declarația joi, răspunzând unei întrebări la un forum de dezbateri, „Valdai”. În cuvintele liderului rus, Moscova urmărește ce se întâmplă în jurul Moldovei și înțelege necesitățile poporului acesteia în planul dezvoltării democrației, dar și al dezvoltării economiei. Putin a spus că multe ramuri ale economiei moldovene „nu pot funcționa normal” fără Rusia, că nimeni nu are nevoie de vinurile moldovenești pe piața europeană și că „aceste produse nu sunt întrebate deocamdată nicăieri decât pe piața rusă”. Ziarul de Gardă citează date statistice care arată că peste 65% din exporturile moldovene sunt orientate către Uniunea Europeană. România este piața principală de export a produselor moldovene, cu o cotă de 19%, înaintea Rusiei. România importă și cele mai multe vinuri moldovene, în timp ce Rusia este pe locul trei, după Polonia, potrivit datelor pentru 2019. În ultimele zile, mai mulți oficiali ruși, inclusiv șeful serviciului de spionaj, Serghei Narîșkin, au făcut declarații în sprijinul lui Dodon. Narîșkin a acuzat Statele Unite că ar pregăti o „revoluție colorată” la Chișinău pentru eventualitatea în care președintele pro-rus pierde alegerile din 1 noiembrie.

Kremlinul vrea prelungirea cu un an a tratatului New START pentru a negocia altul nou

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin

Kremlinul afirmă că o posibilă prelungire cu un an a tratatului de control al armelor Noul START dincolo de expirarea sa actuală în februarie ar avea ca scop câștigarea de timp pentru ca cele două părți să ajungă la un nou acord în loc să prelungească acordul actual. Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a repetat astazi insistența Moscovei ca SUA să "evite orice condiții suplimentare" în oferta pentru o prelungirea acordului cu 1 an. „Este necesar să fie de acord mai întâi, este necesar să se evite orice condiții suplimentare", a spus Peskov. "Sperăm că o astfel de întâlnire a experților va avea loc în viitorul apropiat și că cel puțin acest [an] poate fi consacrat unor discuții dificile”. Oficialii americani au declarat, pe 20 octombrie, că sunt pregătiți „imediat” să se întâlnească cu omologii lor ruși pentru a finaliza un acord pentru prelungirea Noului START cu un an după ce Moscova a declarat că susține propunerea americană ca Rusia să își înghețe numarul total al focoaselor nucleare în perioada respectivă, dacă Washingtonul ar face același lucru și nu ar fi avut alte cereri. Casa Albă, care s-a retras deja din alte tratate de control al armelor, deoarece a acuzat Moscova că le-a încălcat și a considerat că de ele a beneficiat mai mult Rusia decât Statele Unite, a cerut Chinei să se alăture Moscovei și Washingtonului pentru a găsi un potential înlocuitor al tratatului New START.

Granturi europene pentru proiecte de respectare a drepturilor omului în R. Moldova

Imagine generică (PNUD Moldova)

Nouă organizații care pledează pentru respectarea drepturilor omului de pe ambele maluri ale Nistrului, au obținut granturi în valoare totală de $45 mii, în cadrul programului comun ONU „Consolidarea drepturilor omului pe ambele maluri ale Nistrului”, implementat de șase agenții ONU în Moldova și finanțat de Suedia.

La concursul de granturi au participat 15 organizații care promovează drepturile omului pe ambele maluri ale Nistrului.

Proiectele câștigătoare prevăd implicarea societății în promovarea participării persoanelor din grupurile vulnerabile în activități sociale și economice, instruire juridică și de advocacy pentru comunitatea persoanelor care trăiesc cu HIV, dar și instruirea economică a persoanelor cu dizabilități, informează agenția Infotag.

În România, Ucraina și Rusia au fost înregistrate noi recorduri de infectări cu COVID-19

Imagine generică

În România, Ucraina și Rusia au fost înregistrate noi recorduri de infectări cu COVID-19. În România, în ultimele 24 de ore, au fost raportate 5 028 de cazuri noi de COVID-19, și 6 245 de persoane diagnosticate cu COVID-19 au decedat.

În Ucraina, au fost identificate 7 517 cazuri noi. În total, de la începutul pandemiei, 330 396 de persoane s-au infectat cu COVID-19, iar 6 164 au murit.

Potrivit datelor prezentate în dimineața de 23 octombrie, în Rusia, au fost testate pozitiv încă 17 340 de persoane, un nou record zilnic. Bilanțul a ajuns la 1 480 646 de pacienți. 25 525 dintre ei au murit.

Proteste în Polonia împotriva unei decizii care interzice în totalitate avortul

Imagini de la protestele din Polonia

Poliția din Polonia a reținut 15 persoane după protestele care au izbucnit după decizia Curții Constituționale care a deschis calea către o interdicție aproape totală a avortului în aceasta țara.

Joi, Tribunalul Constituțional de la Varșovia care are o foarte puternică majoritate catolică a decis că întreruperea sarcinii din cauza unor malformații ale fătului este neconstituțională. Sute de manifestanți la Varșovia s-au adunat în fața biroului Partidului Dreptate și Justiție aflat la guvernare și la casa liderului său, viceprim-ministrul Jaroslaw Kaczynski. Poliția a înconjurat casa lui Kaczynski, iar protestatarii au cerut demisia guvernului.

Au avut loc ciocniri violente între polițiști și manifestanți înainte ca ofițerii să folosească gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea. Judecătorii tribunalului au decis că „nu poate exista o protecție a demnității unei persoane fără protecția vieții”.

Doar doi dintre cei 13 judecători ai tribunalului au refuzat să susțină decizia din 22 octombrie, care echivalează, în esență, cu interzicerea totală a avortului. Ministerul polonez al Sănătății a înregistrat peste 1.100 de avorturi legale în Polonia anul trecut, majoritatea invocând defecte ale fătului.

Human Rights Watch a acuzat Azerbaidjanul că a folosit muniții interzise internațional

Imagine generică

Organizația internațională Human Rights Watch (HRW) a acuzat Azerbaidjanul că a folosit „în mod repetat” muniții cu dispersie interzise internațional, în zonele rezidențiale din Nagorno-Karabah, de la sfârșitul lunii trecute când au început luptele cu forțele armene asupra enclavei populate majoritar de armeni, dar care se afla pe teritoriul recunoscut al Azerbaidjanului.

HRW a citat, pe 23 octombrie, patru astfel de incidente bazate pe „o investigație la fața locului”. Atât partea azeră, cât și cea armeană au negat utilizarea bombelor cu dispersie, dar s-au acuzat reciproc că le folosesc. Cea mai recentă acuzație cu privire la utilizarea de către Baku a armelor interzise a venit cu câteva ore înainte de întâlnirile separate de la Washington între secretarul de stat american Mike Pompeo și miniștrii de externe ai celor doua țări aflate în conflict armat.

Sute de oameni au fost uciși de când l au izbucnit luptele, la 27 septembrie. Potrivit declarațiilor de la Baku și Eerevan sunt puține șanse ca discuțiile de la Washington să ducă la detensionarea situației.

Comunitatea internațională este îngrijorată că acest conflict s-ar putea extinde, prin implicarea mai amplă a Rusiei – de partea Armeniei și a Turciei de partea Azerbaidjanului. HRW a declarat că nu a verificat afirmațiile Azerbaidjanului că și partea armeană ar fi folosit arme interzise internațional.

Sondaj IPP: Igor Dodon și Maia Sandu sunt printre favoriții cursei prezidențiale

Igor Dodon și Maia Sandu

23, 2% din moldoveni ar vota cu Igor Dodon, candidat independent, susținut de Partidul Socialiștilor, potrivit datelor Barometrului Opiniei Publice dat publicității la Chișinău. Lidera Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, ar obtine 19,7%. Cu candidatul Partidului Politic Partidul Nostru, Renato Usatîi, ar vota 10,9% din alegători, iar pentru candidata Partidului Șor, Violeta Ivanov – 4,8%. Ceilalți patru concurenți electorali ar acumula sub 2%.

27,6% din cetățeni au spus că ar merge la vot, dar nu știu cu cine ar vota, iar 8,6% – nu ar merge la vot...

67% din respondenți consideră că nu contează dacă președintele va fi femeie sau bărbat, ci este important să facă lucrurile corect. Totuși, 27% au spus că ar fi mai bine ca președintele să fie bărbat, iar 5% – au spus că o femeie. Sondajul mai arată că 62% din respondenți consideră că președintele țării trebuie să publice în mod obligatoriu informații despre veniturile sale. 88% din intervievați cred că concurenții electorali trebuie să participe în mod obligatoriu sau mai degrabă obligatoriu la discursurile publice de la TV.

61,5% din respondenți au declarată că președintele trebuie să aibă mai multe competențe. Cercetarea mai arată că, dacă duminica viitoare s-a organiza alegeri parlamentare, 20,8% din respondenți ar vota Partidul Socialiștilor, 17,6% – Partidul Acțiune și Solidaritate, 9,6% – Partidul Politic Partidul Nostru, iar 5,8% ar vota Partidul Politic Șor. Alte formațiuni politice ar acumula sub 2% din sufragii.

Din ce surse vă informați despre scrutinul prezidențial?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:49 0:00

„PSRM, PAS, PPPN și Partidul Șor ar lua majoritatea procentelor din aceste răspunsuri. Totuși acestea nu sunt atât de multe răspunsuri, pentru că „nu aș participa la alegeri”, „nu aș vota” – au zis 8,9% din respondenți. Alți 24,1% din respondenți au răspuns că nu știu și nu au răspuns alți 7,5% din respondenți.In total 32% din respondenți – fiecare al treilea cetățean întrebat– care nu știe sau nu a răspuns la această întrebare”, a spus Arcadie Barbăroșie, directorul Institutului pentru Politici Publice ce a prezentat sondajul.

Sondajul a fost realizat de Compania CBS Research la domiciliul respondenților, pe un eșantion de 1 124 de persoane cu vârsta de 18 ani și mai mult, în perioada 8-20 octombrie. Marja de eroare este de 3%.

Societatea civilă din R. Moldova, îngrijorată de „atacurile” deputatului socialist Bogdan Țîrdea

Deputatul socialist Bogdan Țîrdea

Societatea civilă din R. Moldova își manifestă îngrijorarea față de „atacurile fără precedent” la adresa organizațiilor non-guvernamentale, partenerilor de dezvoltare și democrației, lansate zilele trecute de către deputatul socialist, Bogdan Țîrdea.

Potrivit unei declarații comune, mai multe organizații non-guvernamentale consideră că „atacul discreditează, pe bază de falsuri și acuzații defăimătoare, societatea civilă în ansamblul ei, dintre care ținta predilectă au fost organizațiile care lucrează cu precădere în domeniul apărării drepturilor omului, al reformei justiției, al combaterii corupției, al libertății presei, al reformelor pro-europene, al reformelor în domeniul social și medical”, se menționează în declarație.

În opinia semnatarilor, „atacul copiază tehnicile de dezinformare și de discreditare a adversarului specifice regimurilor totalitare” și atrag atenția întregii societăți din R. Moldova și partenerilor externi că „atacul deputatului Bogdan Țîrdea nu este doar un simplu exercițiu oratoric de inspirație totalitară, ci este un atac la adresa Constituției Republicii Moldova, a cadrului legal din Moldova, a ordinii de drept, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor moldoveni”.

Organizațiile societății civile moldovene solicită Parlamentului, Guvernului, Președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, Partudului socialiștilor și altor politicieni să se distanțeze și să se dezică de manipulările lansate de deputatul PSRM Bogdan Țîrdea și să nu le încurajeze sau să le preia.

Semnatarii mai cer clasei politice să oprească atacurile și defăimările împotriva societății civile. „Nu ONG-urile țin Republica Moldova în sărăcie și sub-dezvoltare, ci tocmai cei care se opun democratizării, reformei justiției, luptei cu corupția, respectării drepturilor și libertăților individuale”, se arată în declarație.

Deputatului Țîrdea, semnatarii declarației comune îi cer să dezmintă falsurile pe care le-a răspândit la conferința de presă de miercuri, iar presei să verifice cu atenție declarațiile politicienilor care atacă societatea civilă, cu atât mai mult cu cât Moldova este acum în campanie electorală, iar lupta pare să se fi mutat pe tărâmul libertăților fundamentale.

„Odată ce libertatea de asociere este limitată de politicieni, pe motiv că ei apără interesul național și statul, toate celelalte libertăți sunt în pericol, inclusiv libertatea presei”, se mai arată în declarația semnată de toate organizațiile membre ale Platformei Naționale a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic (92 organizații), fiind vorba de Amnesty International Moldova, Asociația Reporterilor de Investigație și Securitate Editorială „RISE Moldova”, AO „Media Alternativa”, Institutul de istorie orală din Moldova (IIOM), Mold-Street.com, Ambasada Drepturilor Omului, Moldova.org și Centrul pentru Investigații Jurnalistice (CIJ).

Nou sondaj de opinie arată că Igor Dodon și Maia Sandu conduc în preferințele alegătorilor

Președintele Igor Dodon și lidera PAS, Maia Sandu, octombrie 2020

Președintele Igor Dodon și lidera PAS, Maia Sandu conduc în intențiile de vot la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie, potrivit unui sondaj de opinie dat publicității vineri, 23 octombrie, de Asociația Sociologilor și Demografilor.

Pentru Igor Dodon și-ar da votul 32,5% dintre alegători, iar Maia Sandu ar acumula 18,4 la sută din sufragii.

Cei doi sunt urmați de Andrei Năstase cu 9,4%, Renato Usatîi – 6, 5%, Violeta Ivanov – 4,9%, Octavian Țîcu – 1,6%, Tudor Deliu – 1,3% și Dorin Chirtoacă – 1,2%.

Aproape un sfert din cei intervievați nu au prezentat o opțiune de vot.

În turul doi de scrutin, potrivit sondajului, majoritatea respondenților l-ar susține pe Igor Dodon.

Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Partneriatul Estic în apărarea ONG-urilor

Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Partneriatul Estic solicită Parlamentului, Guvernului, Președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, Partidului Socialiștilor și altor politicieni să se distanțeze” de atacurile recente la adresa organizațiilor neguvernamentale din R. Moldova, lansate de deputatul socialist Bogdan Țîrdea.

Într-un comunicat de presă, Platforma -care reunește 92 de organizații – își exprimă opinia că toate criticile aduse de Țîrdea ONG-urilor sunt „un atac la adresa Constituției Republicii Moldova, a cadrului legal din Moldova, a ordinii de drept, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor moldoveni”.

Comunicatul de presă este și un avertisment dat „partenerilor de dezvoltarea” ai R. Moldova, pentru că renumele și credibilitatea lor riscă să fie subminate de astfel de atacuri „false și defăimătoare”, fiind cunoscut că aceștia sprijină deschis și finanțează (cum este cazul Uniunii Europene și Statelor Unite, între altele) organizațiile neguvernamentale și întărirea societății civile în R. Moldova.

În Polonia, întreruperea de sarcină este interzisă aproape total

Protest la Varșovia, după decizia Curții Constituționale de a elmina aproape total dreptul la avort, Polonia, 22 octombrie 2020

În Polonia, dreptul la avort a fost suprimat aproape total, după ce joi, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională și întreruperea sarcinii în cazul unei malformații grave a fătului. Preşedinta Curţii Julia Przylebska a declarat că legislaţia existentă care autorizează avortul în cazul unui fetus malformat este „incompatibilă” cu Constituţia poloneză.

Această hotărâre a provocat o reacţie critică imediată din partea Comisarului însărcinat cu drepturile omului la Consiliul Europei (CoE) Dunja Mijatovic.

„Eliminarea aproape a tuturor motivelor avortului legal în Polonia echivalează practic cu o interzicere a acestuia şi încalcă drepturile omului”, denunţă într-un comunicat comisarul.

Rămâne legal, sub guvernarea partidului ultra-conservator „Ordine și Justiție” (PiS), numai avortul în caz că viața femeii însărcinate este în pericol sau sarcina este urmarea unui viol sau incest.

Potrivit unor ONG-uri, numărul avorturilor practicate în mod clandestin în Polonia sau în clinici străine ar atinge 200.000 pe an. Oficial, în 2018, în Polonia s-au făcut 1.100 de întreruperi de sarcină, la o populație de 38 de milioane de locuitori, arată agențiile internaționale.

Rusia acuzată de noi atacuri cibernetice în SUA, în pragul alegerilor prezidențiale

Mai multe grupuri de pirați cibernetici (hackers) au atacat o serie de autorități locale și structuri de interes obștesc (cum ar fi rețelele de alimentație cu electricitate sau sistemul educațional) din Statele Unite și au reușit să fure date din cel puțin două servere. Potrivit Biroului Național de Investigații (FBI) și Agenției pentru Securitate Cibernetică, se pare că aceste grupuri rusești și-au început atacurile din septembrie dar până acum nu au încercat să perturbe traficul aerian, funcționarea autorităților locale sau desfășurarea alegerilor prezidențiale, care culminează cu votul din 3 noiembrie.

Oficialii americani care au prezentat aceste informații generale joi, nu au precizat țintele atacurilor cibernetice. Avertismentul vine la numai o zi după ce în America s-a anunțat că Iranul și Rusia ar încerca să influențeze alegerile prezidențiale din noiembrie, obținând date confidențiale despre alegătorii care s-au înscris pentru vot.

Rusia și Iranul au respinsa afirmațiile Statelor Unite despre faptul că s-ar amesteca în alegerile prezidențiale americane de luna viitoare. Moscova a spus că acuzațiile sunt „total neîntemeiate”, iar Iranul a transmis o notă de protest ambasadorului elvețian care reprezintă Statele Unite în lipsa unor relații diplomatice între Teheran și Washington.

Același lucru s-a întâmplat în 2016 iar comunitatea serviciilor americane de informații auajuns la concluzia că Rusia a intervenit în alegerile prezidențiale de atunci, în favoarea președintelui Donald Trump, furând între altele date din computerele partidului democrat și publicându-le, prin intermediul platformei WikiLeakes.

Covid-19 domină ultima dezbatere prezidențială din Statele Unite

Ultima dezbatere televizată înainte de alegerile prezidențiale americane di 3 noimebrie: președintele Donald Trump și contracandidatul democrat Joe Biden, Universitatea din Nashville, 23 octombrie 2020.

În Statele Unite a avut loc a doua și ultima dezbatere televizată din cadrul campaniei electorale pentru alegerile din 3 noiembrie între președintele Donald Trump și democratul Joe Biden.

Spre deosebire de prima dezbatere, care a fost haotică și greu de controlat, de data aceasta, s-au impus noi reguli care au permis celor două combatanți să-și exprime opiniile fără întrerupere. Tradițional, ultima dezbatere prezidențială atinge și probleme de politică externă dar de data aceasta, din cauza pandemiei de coronavirus dar și pentru că o dezbatere a fost anulată, politica externe nu a jucat decât un rol marginal.

Pandemia de coronavirus și asigurările medicale au fost una din temele centrale ale dezbaterii, la fel ca amestecul altor state ca Rusia sau China în alegerile americane. Spre deosebire de prima dezbatere, temele sociale cum ar fi ajutoarele sociale pentru americanii care și-au pierdut locurile de muncă sau pentru companiile afectate de criza economică provocată de coronavirus au fost discutate pe larg.

Președintele Trump a apărat din nou strategia administrației sale în fața pandemiei, reamintind că a închis granițele foarte devreme pentru călătorii din China și a investit sume imense în dezvoltarea unui vaccin anti-Covid-19, care ar trebui să apară pe piața „în câteva săptămâni. Mai mult, a asigurat că armata va fi pregătită să participe la distribuirea acestui vaccin în toată țară.

Statele Unite rămân una din țările cele mai afectate din lume (potrivit cifrelor existente) de pandemia de coronavirus, cu peste 8,4 milioane de contaminări și aproape 225 de mii de decese legate de Covid-19.

În acest moment însă, arată sondajele de opinie, mai puțin de 50% din americani se declară dispuși să se vaccineze, demonstrând o neîncredere mare în eforturile firmelor medicale. Alimentată și de amestecul constant la politicului în procesul științific, pe fundalul alegerilor prezidențiale din noiembrie.

Alegeri americane 2020: Joe Biden, portretul candidatului democrat
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:49 0:00

Democratul Joe Biden l-a acuzat din nou pe președinte că a minimalizat în tot acest răstimp, gravitatea pandemiei, că vrea să reducă și mai mult accesul americanilor săraci la asigurările medicale (care sunt în majoritate private) și nu impune standarde naționale de securitate sanitară cum ar fi o anumită rată a noilor infectări care să atragă automat noi măsuri de limitare a vieții sociale, cum se întâmplă în Europa.

„Voi fi președintele tuturor americanilor, pentru că nu există state democrate și state republicane, ci numai state americane” a declarat fostul vice-președinte democrat Joe Biden, răspunzând astfel la criticile repetate ale președintelui Trump că statele controlate de democrați ar fi cele care au suferit și suferă cel mai mult de pe urma pandemiei de coronavirus.

Președintele Trump a susținut însă că strategia sa de a ține „țara deschisă” în pofida pandemiei de coronavirus, este singura cale de a asigura că economia va ieși în scurt timp din actuala criză și va reîncepe să crească rapid.

Joi, 22 octombrie, ultima dezbatere televizată Trump-Biden înaintea alegerilor

Joe Biden, Donald Trump

Președintele american Donald Trump și fostul vicepreședinte Joe Biden urmează să se întâlnească, joi, 22 octombrie, pentru a doua și ultima lor dezbatere televizată înainte de alegerile prezidențiale din 3 octombrie. După prima întâlnire în care republicanul Trump l-a întrerupt constant pe democratul Biden, făcând imposibilă o dezbatere de substanță, regulile dezbaterilor s-au modificat. Comitetul de organizare a spus că, la fiecare temă pusă în discuție, candidații vor avea doua minute neîntrerupte pentru a-și prezenta politica, iar, în timp ce unul vorbește, microfonul celuilalt va fi închis. Vor exista șase teme, inclusiv pandemia de coronavirus și securitatea națională. Dezbaterea este o oportunitate pentru Trump să reducă din diferența mare care îl desparte de Biden, în timp democratul va încerca să-și consolideze avantajul.

UE sancționează serviciul rus de spionaj militar pentru un atac informatic din 2015

Uniunea Europeană a anunțat sancțiuni împotriva șefului serviciului de spionaj militar rus, GRU, împotriva unei unități din cadrul acestui serviciu și împotriva unui ofițer pentru implicare într-un atac cibernetic din 2015 asupra camerei inferioare a parlamentului din Germania. Decizia de sancționare a șefului GRU, Igor Kostyukov, a ofițerului Dmitri Badin și a unității 26165 dintr-un departament special al GRU a fost publicată, joi, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În ea se spune că cei doi indivizi și unitatea militară sunt responsabili de implicare în atacul în care a fost afectată funcționarea sistemului de computere al Bundestag-ului în lunile aprilie și mai 2015, poșta electronică a unor membri ai parlamentului, inclusiv a cancelarei Angela Merkel, fiind furată o cantitate „semnificativă” de date. Sancțiunile includ interdicția de viză și înghețarea activelor pe care cei vizați le-ar putea avea în Uniunea Europeană.

Încă 777 de cazuri de infectare cu noul coronavirus în R. Moldova

Încă 777 de cazuri de infectare cu noul coronavirus și 11 decese printre persoanele bolnave, inclusiv doi angajați ai sistemului medical, au fost confirmate în R. Moldova, joi. Datele actualizate de Ministerul Sănătății arată că fost confirmată pozitiv cu COVID-19 fiecare a patra persoană testată. Numărul total al cazurilor de infectare confirmate a ajuns la aproape 69 600, dintre care peste 17 500 de cazuri active și aproape 800 de bolnavi în stare gravă. Numărul deceselor confirmate a ajuns la 1 641.

Ministerul Sănătății anunță decesul a unei angajate a Spitalului raional Hâncești, în timp ce Institutul de Medicină Urgentă a exprimat condoleanțe familiei unui neurochirug care a activat în instituție peste trei decenii.

Suedia va limita accesul în cluburile de noapte la maxim 50 de vizitatori

Statuie din Stockholm, capitala Suediei

Guvernul Suediei, țară care s-a remarcat, în primăvară, prin lipsa de restricții în timpul primului val al pandemiei de COVID-19, a anunțat că va înăspri, de la 1 noiembrie, regulile pentru cluburile de noapte, limitând la maxim 50 numărul vizitatorilor, pentru a încetini răspândirea infecției. Alte țări europene continuă să înăsprească restricțiile în urma unei creșteri vertiginoase a numărului de cazuri noi de infectare. Joi, au anunțat măsuri noi de izolare a unor regiuni Marea Britanie și Portugalia. Tot de joi, a reintrat în carantină parțială Cehia, țara europeană cu cea mai accentuată răspândire a infecției din ultimele săptămâni. Cu o populație de mai puțin de 11 milioane, Cehia a confirmat, miercuri, un număr record de aproape 15 mii de cazuri noi de infectare, numărul total ajungând la aproape 210 mii, iar cel al deceselor depășind 1700. Franța, Spania, Italia și Rusia sunt alte țări care se confruntă cu o creștere dramatică a numărului de cazuri noi.

Judecătoarea Amy Coney Barrett a obținut majoritatea de voturi în Comisia juridică a Senatului american

Judecătoarea Amy Coney Barrett. 13 octombrie 2020

Majoritatea republicană din Comisia juridică a Senatului american a aprobat, joi, candidatura judecătoarei conservatoare Amy Coney Barrett pentru funcția de membră a Curții Supreme, în ciuda boicotului din partea opoziției democrate, votul final din plenul Senatului urmând să aibă loc pe 26 octombrie. Democrații care spun că numirea unui nou magistrat trebuia amânată până după alegerile prezidențiale din 3 noiembrie nu au suficiente voturi în Senat pentru a deraia procesul de confirmare. Barrett a fost nominalizată de președintele Donald Trump imediat după decesul judecătoarei liberale Ruth Bader Ginsburg, luna trecută, iar confirmarea ei va mări la 6 din 9 majoritatea deținută de conservatori la Curtea Supremă.

Stoianoglo: Procuratura a solicitat Ciprului și Arabiei Saudite extrădarea lui Plahotniuc

Vladimir Plahotniuc într-un interviu cu Reuters la oficiul său din Chișinău. 7 noiembrie 2016

Procurorul general, Alexandru Stoianoglo, spune că autoritățile moldovene au mai trimis Ciprului și Arabiei Saudite cereri de extrădare a fostului lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, după eșecul unei cereri similare trimise Turciei, luna trecută. Vorbind la o conferință de presă, la Chișinău, Stoianoglo a spus că doar Arabia Saudită a informat că Plahotniuc nu se află pe teritoriul său, în timp ce Turcia și Ciprul nu au dat niciun răspuns autorităților moldovene. Procurorii l-au inculpat pe fostul oligarh fugar pentru crimă organizată, escrocherie și spălare de bani. Declarațiile lui Stoianoglo survin după săptămâni de speculații în presă despre faptul că Plahotniuc ar fi fost vizitat de politicieni moldoveni, inclusiv de președintele Igor Dodon, în Turcia și Cipru. Plahotniuc a fugit din R. Moldova în iunie 2019, după ce Partidul Democrat a pierdut puterea, plecând în Statele Unite. În ianuarie 2020, secretarul de stat american l-a declarat neeligibil pentru obținerea vizei americane din cauza suspiciunilor de corupție, dar Plahotniuc a atacat demersul în justiție. Ulterior, Statele Unite au spus că Plahotniuc a părăsit teritoriul american în luna august, dar că a plecat benevol și că nu a fost deportat.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG