În viața omului mînă în mînă cu bucuria vine și teama – de la capriciile vremii, sau cele ale sorții. Mărțișorul a fost un fel de amuletă care are menirea să asigure protecția împotrivă necazurilor. Acest rol impune și anumite reguli. Mărțișorul trebuie făcut în ultima zi din februarie. El este lăsat o noapte sub arbust de trandafir care își transferă puterea de a respinge toate relele. Sînt regiuni în care mărțișoarele se fac chiar în ziua de 1 martie, înainte de răsăritul soarelui. Se credea că dacă firele roșu și alb nu sînt sucite în zori, ele își vor pierde repede puterea.
În toate legendele populare luna Martie, simbolul primăverii, apare ca o bătrînă cu nărav schimbător. Se zice că ea este supărată pe cei doi frați ai săi, cărindarul și făurarul, care i-au băut vinul. Dar pînă la urma le-a dat iertare și vremea s-a încălzit. Pentru a cîștiga bunăvoința bătrănei și acum în sate gospodinele fac curățenie în casă și pun pe ogradă stofe de culoare roșie. Încă o regula nescrisă – cu ani în urmă în prima zi a lunii martie bătranele nu ieșeau în sat. Bunica Marta trebuia să vadă numai fete tinere și frumoase ca să-i treacă mai repede supărarea.
Tradițiile însă s-au schimbat. În trecut mărțișoarele se făceau de cea mai bătrînă femeie în casă. Acum – de toți care doresc. Mărțișorul tradițional se face și acum din fire albe și roșii. În cîmpia Sofiei însă este folosită, împreună cu culoarea roșie și cea albastra. În munții Rodopi se fac marțișoare multicolore dar și aici predomină culoarea roșie care are puterea soarelui. Spre deosebire de România, în Bulgaria mărțișoare primesc și bărbații. Se împodobesc cu fire albe și roșii, pentru sănătate, și mieii – în unele zone - pomii roditori. Bineînțeles primii care primesc mărțișoare sînt copii.
Sînt regiuni in care mărțișoarele se poartă numai 3 zile, în altele – pînă la sosirea berzelor și rîndunicelor sau la înflorirea copacilor. Sînt regiuni în care mărțișorul nu se aruncă pînă la seceriș ca să nu se arunce împreună cu el și norocul.
În toate legendele populare luna Martie, simbolul primăverii, apare ca o bătrînă cu nărav schimbător. Se zice că ea este supărată pe cei doi frați ai săi, cărindarul și făurarul, care i-au băut vinul. Dar pînă la urma le-a dat iertare și vremea s-a încălzit. Pentru a cîștiga bunăvoința bătrănei și acum în sate gospodinele fac curățenie în casă și pun pe ogradă stofe de culoare roșie. Încă o regula nescrisă – cu ani în urmă în prima zi a lunii martie bătranele nu ieșeau în sat. Bunica Marta trebuia să vadă numai fete tinere și frumoase ca să-i treacă mai repede supărarea.
Tradițiile însă s-au schimbat. În trecut mărțișoarele se făceau de cea mai bătrînă femeie în casă. Acum – de toți care doresc. Mărțișorul tradițional se face și acum din fire albe și roșii. În cîmpia Sofiei însă este folosită, împreună cu culoarea roșie și cea albastra. În munții Rodopi se fac marțișoare multicolore dar și aici predomină culoarea roșie care are puterea soarelui. Spre deosebire de România, în Bulgaria mărțișoare primesc și bărbații. Se împodobesc cu fire albe și roșii, pentru sănătate, și mieii – în unele zone - pomii roditori. Bineînțeles primii care primesc mărțișoare sînt copii.
Sînt regiuni in care mărțișoarele se poartă numai 3 zile, în altele – pînă la sosirea berzelor și rîndunicelor sau la înflorirea copacilor. Sînt regiuni în care mărțișorul nu se aruncă pînă la seceriș ca să nu se arunce împreună cu el și norocul.
