“Trăiesc pe apă. Casa mea se dărîmă, nu am unde trăi. Casa pocneşte din cauza apei, tocmai trec fiori prin mine. De unde să ştiu că mîine nu va reveni apa Prutului peste sat ?! Totul e în apă: grădina, casa, drumurile. Vreau să mă mut într-o casă în care să pot trăi.” povesteşte Viorel Gherţu, care îşi varsă amarul vazând microfonul în faţă. El este unul din acei locuitori ai satului Drepcăuţi, care au fost lăsaţi să se descurce pe cont propriu pe motiv că au sufetrit mai puţin de pe urma inundaţiilor din vara trecută, decât sinistraţii rămaşi atunci pe drumuri. 
Unii dintre ei spun ca desi ii pacat se gindesc ca mai bine puhoaiele le-ar fi doborit casele cu totul ca sa fi ajuns in atentia autoritatilor. „Ne-au pus să plătim impozite pe casele noastre care au fost distruse de apă. Nu avem nici un sprijin. Trăim în locuinţe cu pereţii umezi, curge apa pe ei. Vrem să primim ajutoare. „
O altă săteancă, Larisa Climova se vaicără si ea că nu mai are puteri să lupte cu apa care îi toaca locuinţa: "Am reparat, dar se dărîmă. Aici lipesc, dincolo crapă. Toată casa e fisurată. Am cheltuit din banii mei, primăria mi-a dat numai 1500 de lei pentru materiale de constucţii. Nu mai am puteri, casa nu va rezista mult. Am nevoie de altă casă."
Pe Ghenadie Tozlovan l-am surpins tocmai cînd îşi căra bunurile din casa distrusă de apă. El este printre zisii norocoşi care s-au pricopsit cu o nouă casă, cumpărată din bani acordati de sponsori: "Da acolo a trebuit să schimb podelele, ferestrele, am cheltuit din banii mei. Si incă pe atîta trebuie să mai investesc.
În satul megieş - Criva, am oprit în faţa unei case darimate exact pe jumătate. Din curte a ieşit stăpina care se numeste Elizaveta Minciuna. Ea mi-a spus că nu nu a primit ajutoare pentru că şi-a găsit adăpost la fecior: "Ultima dată am fost în decembrie la Primărie si mi-a spus că s-au închis fondurile, problema s-a epuizat. Unii au primit cîte cinci mii de lei, iar eu nimic. Vreau să dărîm casa de tot că mi-e ruşine de turiştii străini care trec pe şosea. Ei nu ştiu ce s-a înîmplat şi probabil se întreabă oare ce gospodari or mai fi şi aştea? „
Peste cîteva case, e o locuinţă proaspăt restabilită după inundaţii. Stăpîna, o femeie trecută de 25 de ani, spune că nu a aşteptat mană cerească de la Guvern, ci a scos de la ciorap toti banii cîştigaţi în Rusia, peste 7 mii de dolari.
O altă sinistrată, Ala Bucila ne-a povestit că revenind din Italia, unde muncea la negru, şi-a regăsit bunurile agonisite de-o viaţă sub dărîmături. Ea susţine că a fost nevoită să meargă la Briceni, unde preşedintele Voronin făcea propagandă electorală, după ajutor: "Preşedintele ne-a zis să ne căutăm case, dar la primărie ni s-a spus că şeful statului ne-a luat în rîs. Da ce preşedinte e acesta care ia în derîdere cetăţenii? Noi am expediat petiţii, ne căutăm dreptatea. Deamu cînd să mai aşteptăm ajutor? La alte inundaţii?
Şi alţi săteni se plîng că îşi caută dreptatea încă din luna septembrie, dar deocamdată fără prea multa nadejde.
Vrem să căutăm dreptatea la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.
Lasă să vină toate partidele să vedem cine ne-a face dreptate.
Poate măcar acum în alegeri vom rezolva problema, că Altfel rămînem fără case...
Ieri, în dricul zilei, la Drepcăuţi am întîlnit cîţiva reprezentanţi de la Inspectia de Stat în Construcţii, de la care am aflat că au venit din capitală ca să afle dacă într-adevăr au mai rămas case dărîmate de apă, aşa cum au anuntat in petitiile lor mai mulţi săteni.
Unii dintre ei spun ca desi ii pacat se gindesc ca mai bine puhoaiele le-ar fi doborit casele cu totul ca sa fi ajuns in atentia autoritatilor. „Ne-au pus să plătim impozite pe casele noastre care au fost distruse de apă. Nu avem nici un sprijin. Trăim în locuinţe cu pereţii umezi, curge apa pe ei. Vrem să primim ajutoare. „
O altă săteancă, Larisa Climova se vaicără si ea că nu mai are puteri să lupte cu apa care îi toaca locuinţa: "Am reparat, dar se dărîmă. Aici lipesc, dincolo crapă. Toată casa e fisurată. Am cheltuit din banii mei, primăria mi-a dat numai 1500 de lei pentru materiale de constucţii. Nu mai am puteri, casa nu va rezista mult. Am nevoie de altă casă."
Pe Ghenadie Tozlovan l-am surpins tocmai cînd îşi căra bunurile din casa distrusă de apă. El este printre zisii norocoşi care s-au pricopsit cu o nouă casă, cumpărată din bani acordati de sponsori: "Da acolo a trebuit să schimb podelele, ferestrele, am cheltuit din banii mei. Si incă pe atîta trebuie să mai investesc.
În satul megieş - Criva, am oprit în faţa unei case darimate exact pe jumătate. Din curte a ieşit stăpina care se numeste Elizaveta Minciuna. Ea mi-a spus că nu nu a primit ajutoare pentru că şi-a găsit adăpost la fecior: "Ultima dată am fost în decembrie la Primărie si mi-a spus că s-au închis fondurile, problema s-a epuizat. Unii au primit cîte cinci mii de lei, iar eu nimic. Vreau să dărîm casa de tot că mi-e ruşine de turiştii străini care trec pe şosea. Ei nu ştiu ce s-a înîmplat şi probabil se întreabă oare ce gospodari or mai fi şi aştea? „
O altă sinistrată, Ala Bucila ne-a povestit că revenind din Italia, unde muncea la negru, şi-a regăsit bunurile agonisite de-o viaţă sub dărîmături. Ea susţine că a fost nevoită să meargă la Briceni, unde preşedintele Voronin făcea propagandă electorală, după ajutor: "Preşedintele ne-a zis să ne căutăm case, dar la primărie ni s-a spus că şeful statului ne-a luat în rîs. Da ce preşedinte e acesta care ia în derîdere cetăţenii? Noi am expediat petiţii, ne căutăm dreptatea. Deamu cînd să mai aşteptăm ajutor? La alte inundaţii?
Şi alţi săteni se plîng că îşi caută dreptatea încă din luna septembrie, dar deocamdată fără prea multa nadejde.
Vrem să căutăm dreptatea la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.
Lasă să vină toate partidele să vedem cine ne-a face dreptate.
Poate măcar acum în alegeri vom rezolva problema, că Altfel rămînem fără case...
Ieri, în dricul zilei, la Drepcăuţi am întîlnit cîţiva reprezentanţi de la Inspectia de Stat în Construcţii, de la care am aflat că au venit din capitală ca să afle dacă într-adevăr au mai rămas case dărîmate de apă, aşa cum au anuntat in petitiile lor mai mulţi săteni.
