Motivul pe care Tiraspolul l-a livrat autoritatilor de la Chisinau pentru a contramanda intalnirea presedintelui Vladimir Voronin cu liderul administratiei transnistrene, Igor Smirnov, ce urma sa se produca miercuri, este binevenit, e de parere Anneli Ute Gabanyi, cercetator la Institutul German pentru Relatii Internationale si de Securitate.
“Am impresia ca e o frana de ultim minut care s-a tras pentru a preveni niste evenimente ce ar fi putut sa devina si mai periculoase dupa semnarea declaratiei de la Moscova. Sigur, nu se poate dovedi ca motivul invocat nu este real, insa dat fiind ca aceasta contramandare s-a anuntat de catre Ministerul Reintegrarii, similar poate întru catva cu modul in care a fost contramandata si semnarea Memorandumului Kozak in 2003, arata ca anumite persoane cu o clarviziune politica pronuntata au prevalat in luarea acestei decizii”, a declarat experta germană.
Totodata, in opinia ei, Rusia a castigat de doua ori: in primul rand pentru ca presedintele Voronin s-a dus la Moscova si a semnat acest document, creand impresii nefavorabile pe care nu si le-ar fi dorit, iar in al doilea rand, contramandand intalnirea de la Tiraspol, acum da si castig de cauza Tiraspolului, care a afirmat dintotdeauna ca Chisinaul nu este pregatit pentru reluarea discutiilor si pentru crearea unei atmosfere ce sa stimuleze revenirea autoritatilor transnistrene la masa tratativelor in formatul 5+2.
Anneli Ute Gabanyi nu crede ca angajamentele ce si le-a asumat Vladimir Voronin prin semnarea declaratiei de la Moscova ar putea crea obligatii juridice de ordin international viitoarei guvernari de la Chisinau, dar, se teme ea, atmosfera creata nu va stimula noi incercari de a relua dialogul cu asa-zisii parteneri din Transnistria, in nici un caz.
Politica Kremlinului crede cercetatorul german, vizeaza mentinerea prezentei sale militare si pe teritoriul unei Moldovei reintregite. Si daca a fost o schimbare, a adugaut ea, atunci aceasta a fost determinata de intentia Moscovei de a avansa pe calea atingerii acestui obiectiv, bazandu-se pe dorinta foarte pronuntata a presedintelui comunist de la Chisinau de a prezenta electoratului cel putin perspectiva unei solutii apropiate. Pe de alta parte, exista in Rusia inca un resentiment provocat de tratamentul pe care Vladimir Putin inca, in perioada presedintiei sale, l-a suferit dupa esecul Memorandumului Kozak si interesul Moscovei n-ar fi ca partidul lui Voronin sa obtina o victorie in aceste alegeri, e convinsa Anneli Ute Gabanyi.
De asemenea, potrivit expertului geman, poitica externa a Moscovei, tot mai agresiva in ultimul timp atat in raport cu tarile din asa-zisa “vecinatate apropiata”, cat si cu statele occidentale, porneste din dorinta de a opri cu orice pret extinderea NATO in spatiul postsovietic, asupra careia refuza categoric sa poarte negocieri.
“Am impresia ca e o frana de ultim minut care s-a tras pentru a preveni niste evenimente ce ar fi putut sa devina si mai periculoase dupa semnarea declaratiei de la Moscova. Sigur, nu se poate dovedi ca motivul invocat nu este real, insa dat fiind ca aceasta contramandare s-a anuntat de catre Ministerul Reintegrarii, similar poate întru catva cu modul in care a fost contramandata si semnarea Memorandumului Kozak in 2003, arata ca anumite persoane cu o clarviziune politica pronuntata au prevalat in luarea acestei decizii”, a declarat experta germană.
Totodata, in opinia ei, Rusia a castigat de doua ori: in primul rand pentru ca presedintele Voronin s-a dus la Moscova si a semnat acest document, creand impresii nefavorabile pe care nu si le-ar fi dorit, iar in al doilea rand, contramandand intalnirea de la Tiraspol, acum da si castig de cauza Tiraspolului, care a afirmat dintotdeauna ca Chisinaul nu este pregatit pentru reluarea discutiilor si pentru crearea unei atmosfere ce sa stimuleze revenirea autoritatilor transnistrene la masa tratativelor in formatul 5+2.
Anneli Ute Gabanyi nu crede ca angajamentele ce si le-a asumat Vladimir Voronin prin semnarea declaratiei de la Moscova ar putea crea obligatii juridice de ordin international viitoarei guvernari de la Chisinau, dar, se teme ea, atmosfera creata nu va stimula noi incercari de a relua dialogul cu asa-zisii parteneri din Transnistria, in nici un caz.
Politica Kremlinului crede cercetatorul german, vizeaza mentinerea prezentei sale militare si pe teritoriul unei Moldovei reintregite. Si daca a fost o schimbare, a adugaut ea, atunci aceasta a fost determinata de intentia Moscovei de a avansa pe calea atingerii acestui obiectiv, bazandu-se pe dorinta foarte pronuntata a presedintelui comunist de la Chisinau de a prezenta electoratului cel putin perspectiva unei solutii apropiate. Pe de alta parte, exista in Rusia inca un resentiment provocat de tratamentul pe care Vladimir Putin inca, in perioada presedintiei sale, l-a suferit dupa esecul Memorandumului Kozak si interesul Moscovei n-ar fi ca partidul lui Voronin sa obtina o victorie in aceste alegeri, e convinsa Anneli Ute Gabanyi.
De asemenea, potrivit expertului geman, poitica externa a Moscovei, tot mai agresiva in ultimul timp atat in raport cu tarile din asa-zisa “vecinatate apropiata”, cat si cu statele occidentale, porneste din dorinta de a opri cu orice pret extinderea NATO in spatiul postsovietic, asupra careia refuza categoric sa poarte negocieri.
