"Vă spun sincer, cum era pe timpul lui Stalin – veneau, te luau noaptea şi nimeni nu ştia unde ai fost dus. Acum e exact acelaşi tablou. Nu degeaba sora mea din Odesa îmi spune: “Lasa totul acolo şi mută-te în Ucraina”.
Asemenea discuţii şoptite puteau fi auzite astăzi între părinţii ce-şi căutau copiii pe listele de arestaţi afişate în faţa Comisariatului general de Poliţie din Chişinău. O listă cuprindea, azi dimineaţă, 132 de persoane cu învinuiri penale, iar alta – 141 de persoane cu învinuiri de ordin administrativ.
Am întrebat-o pe femeia ce vorbea pe şoptite pe cine caută: "Mă şi tem să vorbesc pentru că nu se ştie dacă mâine nu vor veni şi după mine. Oamenii sunt înfricoşaţi… Am doi băieţi aici, unul de 20 şi altul de 19 ani. Au venit şi i-au luat de acasă la 2 zile după mitingul din 7 aprilie. Cel mare era cu mine la camp, au venit oameni în civil, mi-au spus ca îl iau pe 15 minute. Şi iată, până acum e închis. Cel mic venea de la orele de practică şi aşa l-au luat. Ne-am luat avocat din prima zi şi de la el aflăm ce e cu ei. Sunt închişi pe 30 de zile, deşi probe nu au şi nici nu pot avea, pentru că ei nu au aruncat cu nicio piatră, eu îi sunam permanent şi îi întrebam unde sunt şi ce fac. Au venit şi ei de interes, ca toţi studenţii. Iată le-am adus nişte plapume, perne şi haine. Au răcit. Cum erau în tricouri aşa i-au luat."
Dna Ursu, pe care aţi auzit-o, a venit din suburbia Coloniţa a Chişinăului. Ea a aflat că fii săi, Denis şi Eugeniu Ursu, sunt deţinuţi în celule separate. "Mă tem mai mult pentru cel mic pentru că el cedează foarte repede şi mă tem că l-ar putea constrânge să semneze orice, el poate începe a plânge şi astfel să semneze tot. Spunea: “Mamă eu nu am făcut nimic, de ce m-au luat? Înţeleg dacă ar fi furat ceva, dar aşa…"
Mama unui alt tânăr, Artur Movilă, student la Univeritatea Tehnică, a venit de la Bălţi cu speranţa că, dacă nu îl va vedea pe fiul său, cel puţin să-i transmită câteva lucruri şi alimente. "Pe data de 7 aprilie seara a fost reţinut nu în piaţă, ci undeva pe stradă se ducea acasă şi era împreună cu un băiat. Două zile am stat şi am plans pe aicea, mă tot purtau la Botanica, la Râşcanovca. Până am luat avocat."
Majoritatea părinţilor tinerilor arestaţi au angajat avocaţi, refuzându-i pe cei din oficiu. Însă nici avocaţii plătiţi nu par să aibă mai mare acces la clienţii lor. Avocata Violeta Gaşiţoi îl căuta în această dimineaţă pe clientul său, Iurie Moradul: "Eu am încercat pe 11 întrevedere - nu mi s-a permis, pe 12 am încercat din nou nu mi s-a permis, apropo nici nu s-a motivat. Astăzi mi s-a spus să iau permisiunea procurorului, ceea ce e o încălcare. Bine, am fost şi am luat permisiunea procurorului şi mi se spune că el nici nu este la CGP. Acuma mergem să vedem dacă e la închisoare."
Avocata vede grave încălcări ale drepturilor omului în situaţia clientului său: "Prima încălcare şi cea mai gravă este accesul la apărare. Se invocă că a avut apărător. Apărătorul a fost din oficiu, dar rudele au avut posibilitate să angajeze un avocat privat. El nu a avut posibilitate să anunţe rudele că el a fost reţinut. Până acum nu au fost anunţaţi. Nu a sunat şi nu a vorbit cu rudele, ele au aflat de la alţi cunoscuţi. Totuşi este o bănuială rezonabilă că el a fost şi torturat, de aceea se lasă câteva zile ca să nu îl vadă avocatul şi procurorul."
Ofiţerul de presă al Comisariatului General de Poliţie, Tudor Căpăţână respinge însă că la comisariat s-ar admite încălcări ale procedurii penale şi că s-ar aplica tortura: "Este o instituţie de drept, trăim într-un stat de drept. Aplicarea forţei este doar o măsură de constrângere în cazuri excepţionale, de exemplu, la reţinerea persoanei în caz că persoana nu se subordonează ceriţelor poliţiei poate fi aplicată forţa în conformitate cu legislaţia în vigoare. Acelaşi lucru poate fi rareori întâlnit şi în interiorul instituţiei de exemplu, în izolatoare, atunci când persoana, fiind condusă dintr-o încăpere în alta din oarecare motive subiective nu se subordonează poliţiei. Însă afirmaţia precum că ar fi bătuţi, maltrataţi este o aberaţie şi nicidecum nu poate fi adevărată."
Cu toate acestea, avocaţii care s-au oferit să-i asiste gratis pe protestatari, spun că în raport cu aceştia se comit cel puţin două încălcări grave – accesul la apărare şi aplicarea torturii. Asemenea cereri, dacă vor fi depuse la CEDO, se examinează, de regulă, în regim prioritar, spune avocatul Veaceslav Ţurcan: "Au fost mai multe cazuri în care participarea avocaţilor a fost pur formală şi ineficientă. Mandatele de arest au fost eliberate în baza unor demersuri neîntemeiate din partea procurorilor şi instanţele de judecatră au eliberat foarte multe mandate de arest într-un timp foarte scurt, adică fizic este imposibil să prelucrezi un volum atât de mare de informaţie. Şi în consecinţă este o violare a art. 5 din Convenţia Europeană. Acele persoane au dreptul să apeleze la CEDO şi cred că asemenea plângeri pot fi preluate prioritar spre examinare deoarece este şi o încălcare a articolului 5, deoarece condiţiile de detenţie sunt inumane şi degradante."
La această oră nu se ştie cu exactitate câte persoane se află în arestul poliţiei, pentru că reţinerile continuă. Pe listele afişate la Comisariatul General de Poliţie azi dimineaţă apăreau 273 de nume, în dreptul câtorva scria “eliberat”. Unii oameni însă nu-şi găseau rudele deloc pe aceste liste.
Poliţia a anunţat sâmbătă că toţi minorii reţinuţi – 17 la număr, au fost eliberaţi, dintre care 14 - în arest la domiciliu.
Avocatul copilului Tamara Plămădeală a anunţat însă că a primit astăzi o informaţie de la Ministerul de Interne în care se arată că în prezent în arest s-ar afla 4 minori şi alţi câţiva – în arest la domiciliu.
Asemenea discuţii şoptite puteau fi auzite astăzi între părinţii ce-şi căutau copiii pe listele de arestaţi afişate în faţa Comisariatului general de Poliţie din Chişinău. O listă cuprindea, azi dimineaţă, 132 de persoane cu învinuiri penale, iar alta – 141 de persoane cu învinuiri de ordin administrativ.
Am întrebat-o pe femeia ce vorbea pe şoptite pe cine caută: "Mă şi tem să vorbesc pentru că nu se ştie dacă mâine nu vor veni şi după mine. Oamenii sunt înfricoşaţi… Am doi băieţi aici, unul de 20 şi altul de 19 ani. Au venit şi i-au luat de acasă la 2 zile după mitingul din 7 aprilie. Cel mare era cu mine la camp, au venit oameni în civil, mi-au spus ca îl iau pe 15 minute. Şi iată, până acum e închis. Cel mic venea de la orele de practică şi aşa l-au luat. Ne-am luat avocat din prima zi şi de la el aflăm ce e cu ei. Sunt închişi pe 30 de zile, deşi probe nu au şi nici nu pot avea, pentru că ei nu au aruncat cu nicio piatră, eu îi sunam permanent şi îi întrebam unde sunt şi ce fac. Au venit şi ei de interes, ca toţi studenţii. Iată le-am adus nişte plapume, perne şi haine. Au răcit. Cum erau în tricouri aşa i-au luat."
Dna Ursu, pe care aţi auzit-o, a venit din suburbia Coloniţa a Chişinăului. Ea a aflat că fii săi, Denis şi Eugeniu Ursu, sunt deţinuţi în celule separate. "Mă tem mai mult pentru cel mic pentru că el cedează foarte repede şi mă tem că l-ar putea constrânge să semneze orice, el poate începe a plânge şi astfel să semneze tot. Spunea: “Mamă eu nu am făcut nimic, de ce m-au luat? Înţeleg dacă ar fi furat ceva, dar aşa…"
Mama unui alt tânăr, Artur Movilă, student la Univeritatea Tehnică, a venit de la Bălţi cu speranţa că, dacă nu îl va vedea pe fiul său, cel puţin să-i transmită câteva lucruri şi alimente. "Pe data de 7 aprilie seara a fost reţinut nu în piaţă, ci undeva pe stradă se ducea acasă şi era împreună cu un băiat. Două zile am stat şi am plans pe aicea, mă tot purtau la Botanica, la Râşcanovca. Până am luat avocat."
Majoritatea părinţilor tinerilor arestaţi au angajat avocaţi, refuzându-i pe cei din oficiu. Însă nici avocaţii plătiţi nu par să aibă mai mare acces la clienţii lor. Avocata Violeta Gaşiţoi îl căuta în această dimineaţă pe clientul său, Iurie Moradul: "Eu am încercat pe 11 întrevedere - nu mi s-a permis, pe 12 am încercat din nou nu mi s-a permis, apropo nici nu s-a motivat. Astăzi mi s-a spus să iau permisiunea procurorului, ceea ce e o încălcare. Bine, am fost şi am luat permisiunea procurorului şi mi se spune că el nici nu este la CGP. Acuma mergem să vedem dacă e la închisoare."
Avocata vede grave încălcări ale drepturilor omului în situaţia clientului său: "Prima încălcare şi cea mai gravă este accesul la apărare. Se invocă că a avut apărător. Apărătorul a fost din oficiu, dar rudele au avut posibilitate să angajeze un avocat privat. El nu a avut posibilitate să anunţe rudele că el a fost reţinut. Până acum nu au fost anunţaţi. Nu a sunat şi nu a vorbit cu rudele, ele au aflat de la alţi cunoscuţi. Totuşi este o bănuială rezonabilă că el a fost şi torturat, de aceea se lasă câteva zile ca să nu îl vadă avocatul şi procurorul."
Ofiţerul de presă al Comisariatului General de Poliţie, Tudor Căpăţână respinge însă că la comisariat s-ar admite încălcări ale procedurii penale şi că s-ar aplica tortura: "Este o instituţie de drept, trăim într-un stat de drept. Aplicarea forţei este doar o măsură de constrângere în cazuri excepţionale, de exemplu, la reţinerea persoanei în caz că persoana nu se subordonează ceriţelor poliţiei poate fi aplicată forţa în conformitate cu legislaţia în vigoare. Acelaşi lucru poate fi rareori întâlnit şi în interiorul instituţiei de exemplu, în izolatoare, atunci când persoana, fiind condusă dintr-o încăpere în alta din oarecare motive subiective nu se subordonează poliţiei. Însă afirmaţia precum că ar fi bătuţi, maltrataţi este o aberaţie şi nicidecum nu poate fi adevărată."
Cu toate acestea, avocaţii care s-au oferit să-i asiste gratis pe protestatari, spun că în raport cu aceştia se comit cel puţin două încălcări grave – accesul la apărare şi aplicarea torturii. Asemenea cereri, dacă vor fi depuse la CEDO, se examinează, de regulă, în regim prioritar, spune avocatul Veaceslav Ţurcan: "Au fost mai multe cazuri în care participarea avocaţilor a fost pur formală şi ineficientă. Mandatele de arest au fost eliberate în baza unor demersuri neîntemeiate din partea procurorilor şi instanţele de judecatră au eliberat foarte multe mandate de arest într-un timp foarte scurt, adică fizic este imposibil să prelucrezi un volum atât de mare de informaţie. Şi în consecinţă este o violare a art. 5 din Convenţia Europeană. Acele persoane au dreptul să apeleze la CEDO şi cred că asemenea plângeri pot fi preluate prioritar spre examinare deoarece este şi o încălcare a articolului 5, deoarece condiţiile de detenţie sunt inumane şi degradante."
La această oră nu se ştie cu exactitate câte persoane se află în arestul poliţiei, pentru că reţinerile continuă. Pe listele afişate la Comisariatul General de Poliţie azi dimineaţă apăreau 273 de nume, în dreptul câtorva scria “eliberat”. Unii oameni însă nu-şi găseau rudele deloc pe aceste liste.
Poliţia a anunţat sâmbătă că toţi minorii reţinuţi – 17 la număr, au fost eliberaţi, dintre care 14 - în arest la domiciliu.
Avocatul copilului Tamara Plămădeală a anunţat însă că a primit astăzi o informaţie de la Ministerul de Interne în care se arată că în prezent în arest s-ar afla 4 minori şi alţi câţiva – în arest la domiciliu.
