Întâmplător sau nu, elevii transnistreni ce au învăţat 10 ani în aşa-numita „moldovenească” cu alfabet chirilic, par să nu-şi facă prea mari probleme când se gândesc la continuarea studiilor, chiar dacă nicăieri în afara Transnistriei nu se foloseşte limba pe care ei o numesc „moldoveneasca”. Cei care sunt bine informaţi şi ştiu că diploma de studii superioare obţinută la Chişinău le oferă mai multe avantaje decât cea primită la Tiraspol, par pregătiţi, aşa cum se cere, să facă un an suplimentar de facultate decât absolvenţii liceelor din Moldova şi să recupereze aici programul de studii.
Deşi vorbeşte destul de greu „moldoveneşte”, Irina, o absolventă a şcolii din satul Sucleia, raionul Slobozia, spune că vrea totuşi să înveţe la Universitatea de Stat din Chişinău: „Eu am discutat cu părinţii unde să merg să învăţ – la Chişinău sau la Tiraspol - şi pentru că am rude la Chişinău, voi merge acolo, pentru că Chişinăul îmi va da noi posibilităţi. Diploma obţinută acolo este recunoscută de toate ţările”.
Din instituţiile superioare de învăţământ, în aşa-numita limbă moldovenească se mai predă doar la Universitatea din Tiraspol. Locurile în grupele moldoveneşti sunt însă tot mai puţin solicitate în ultimii ani, la fel cum scade şi numărul elevilor din şcoli ce învaţă în moldoveneşete, aflăm de la directorul adjunct al şcolii din Sucleia, Elena Baranova: În acest an avem 22 de absolvenţi. Din ei, 16 – învaţă în limba rusă şi 6 în limba moldovenească. Vreau să spun că în general, numărul elevilor ce învaţă în moldovenească scade treptat, pentru că majoritatea merg în şcolile ruseşti.
Am întrebat-o pe Elena Baranova dacă studiile în limba moldovenească nu îi lipseşte cumva de perspective pe tinerii transnistreni: „Nu aş vrea să ascund, într-adevăr, dificultăţi sunt. Dar numai la început, dificultăţi de adaptare. Apoi însă practic în două-trei luni de aflare la Chişinău, elevii noştri încep să vorbească cu mult mai frumos decât aici la noi. La Sucleia nu se vorbeşte o limbă tocmai curată, să zicem aşa”.
Ar fi avut elevii mai puţine probleme dacă ar învăţa limba moldovenească cu alfabet latin? am întrebat-o pe profesoara de limbă moldovenească cu alfabet chirilic a şcolii din Sucleia, Natalia Dehtiarenko: „Cred că fiecare copil poate alege. Noi locuim în republica moldovenească nistreană şi dacă conducerea noastră a decis că trebuie să ne studiem limba cu alfabet chirilic, noi o învăţăm anume aşa. Noi lucrăm şi trăim după standardele Transnistriei”.
Ca o măsură de „consolidare a încrederii”, Guvernul de la Chişinău rezervează în fiecare an un număr destul de mare de burse la facultăţi pentru elevii din Transnistria. Deocamdată nu prea există pârghii pentru verificarea autenticităţii actelor de studii eliberate de autorităţile regiunii nerecunoscute. Cu toate acestea Chişinăul le recunoaşte şi echivalează notele, pentru ca elevii să poată participa la concursul de admitere. Astfel, nota 3 din sistemul rusesc/transnistrean de evaluare a cunoştinţelor este echivalată cu nota 5,5 din sistemul de 10 puncte, folosit de Chişinău, nota 4 – cu 7,5 şi nota cea mai înaltă în Transnistria – nota 5 – este echivalată la Chişinău cu nota 9,5.
Această echivalare, considerată prea lejeră în raport cu rigorile notelor 9 şi 10 din sistemul folosit de Chişinău, îi nemulţumeşte de multe ori pe elevii celor 6 şcoli cu predare în limba română din Transnistria, supuse destul de des diferitelor presiuni din partea autorităţilor de la Tiraspol. Cu toate acestea, elevii se consolează cu ideea că nivelul de cunoştinţe obţinut de ei în aceste şcoli este mai preţios decât notele. În plus, ei nu fac anul suplimentar ca şi cei din şcolile „moldoveneşti”.
Alexandru, elev în clasa a 12 a Liceului „Lucian Blaga” de la Tiraspol: „În vremea când şcoala noastră a fost închisă pentru jumătate de an, eu m-am transferat la şcoala moldovenească cu alfabet chirilic nr. 4 din Tiraspol. Am învăţat acolo o lună-două şi am revenit în liceul românesc. A fost cam cu doi ani în urmă. Am înţeles că nu poţi ajunge departe cu studiile de acolo. Aici însă avem mai multe şanse. După clasa a 12-cea susţinem bacalaureatul şi avem totul ca în palmă. Vecinii din şcoala moldovenească sunt băieţi cumsecade. Comunicăm de la egal la egal, înţelegeţi? Noi toţi suntem egali, dar suntem diferiţi”.
Potrivit statisticilor transnistrene, 33 de şcoli din regiune învaţă în „moldoveneşte”, adică 17 la sută din instituţiile preuniversitare.
Deşi vorbeşte destul de greu „moldoveneşte”, Irina, o absolventă a şcolii din satul Sucleia, raionul Slobozia, spune că vrea totuşi să înveţe la Universitatea de Stat din Chişinău: „Eu am discutat cu părinţii unde să merg să învăţ – la Chişinău sau la Tiraspol - şi pentru că am rude la Chişinău, voi merge acolo, pentru că Chişinăul îmi va da noi posibilităţi. Diploma obţinută acolo este recunoscută de toate ţările”.
Din instituţiile superioare de învăţământ, în aşa-numita limbă moldovenească se mai predă doar la Universitatea din Tiraspol. Locurile în grupele moldoveneşti sunt însă tot mai puţin solicitate în ultimii ani, la fel cum scade şi numărul elevilor din şcoli ce învaţă în moldoveneşete, aflăm de la directorul adjunct al şcolii din Sucleia, Elena Baranova: În acest an avem 22 de absolvenţi. Din ei, 16 – învaţă în limba rusă şi 6 în limba moldovenească. Vreau să spun că în general, numărul elevilor ce învaţă în moldovenească scade treptat, pentru că majoritatea merg în şcolile ruseşti.
Am întrebat-o pe Elena Baranova dacă studiile în limba moldovenească nu îi lipseşte cumva de perspective pe tinerii transnistreni: „Nu aş vrea să ascund, într-adevăr, dificultăţi sunt. Dar numai la început, dificultăţi de adaptare. Apoi însă practic în două-trei luni de aflare la Chişinău, elevii noştri încep să vorbească cu mult mai frumos decât aici la noi. La Sucleia nu se vorbeşte o limbă tocmai curată, să zicem aşa”.
Ar fi avut elevii mai puţine probleme dacă ar învăţa limba moldovenească cu alfabet latin? am întrebat-o pe profesoara de limbă moldovenească cu alfabet chirilic a şcolii din Sucleia, Natalia Dehtiarenko: „Cred că fiecare copil poate alege. Noi locuim în republica moldovenească nistreană şi dacă conducerea noastră a decis că trebuie să ne studiem limba cu alfabet chirilic, noi o învăţăm anume aşa. Noi lucrăm şi trăim după standardele Transnistriei”.
Ca o măsură de „consolidare a încrederii”, Guvernul de la Chişinău rezervează în fiecare an un număr destul de mare de burse la facultăţi pentru elevii din Transnistria. Deocamdată nu prea există pârghii pentru verificarea autenticităţii actelor de studii eliberate de autorităţile regiunii nerecunoscute. Cu toate acestea Chişinăul le recunoaşte şi echivalează notele, pentru ca elevii să poată participa la concursul de admitere. Astfel, nota 3 din sistemul rusesc/transnistrean de evaluare a cunoştinţelor este echivalată cu nota 5,5 din sistemul de 10 puncte, folosit de Chişinău, nota 4 – cu 7,5 şi nota cea mai înaltă în Transnistria – nota 5 – este echivalată la Chişinău cu nota 9,5.
Această echivalare, considerată prea lejeră în raport cu rigorile notelor 9 şi 10 din sistemul folosit de Chişinău, îi nemulţumeşte de multe ori pe elevii celor 6 şcoli cu predare în limba română din Transnistria, supuse destul de des diferitelor presiuni din partea autorităţilor de la Tiraspol. Cu toate acestea, elevii se consolează cu ideea că nivelul de cunoştinţe obţinut de ei în aceste şcoli este mai preţios decât notele. În plus, ei nu fac anul suplimentar ca şi cei din şcolile „moldoveneşti”.
Alexandru, elev în clasa a 12 a Liceului „Lucian Blaga” de la Tiraspol: „În vremea când şcoala noastră a fost închisă pentru jumătate de an, eu m-am transferat la şcoala moldovenească cu alfabet chirilic nr. 4 din Tiraspol. Am învăţat acolo o lună-două şi am revenit în liceul românesc. A fost cam cu doi ani în urmă. Am înţeles că nu poţi ajunge departe cu studiile de acolo. Aici însă avem mai multe şanse. După clasa a 12-cea susţinem bacalaureatul şi avem totul ca în palmă. Vecinii din şcoala moldovenească sunt băieţi cumsecade. Comunicăm de la egal la egal, înţelegeţi? Noi toţi suntem egali, dar suntem diferiţi”.
Potrivit statisticilor transnistrene, 33 de şcoli din regiune învaţă în „moldoveneşte”, adică 17 la sută din instituţiile preuniversitare.
