Criza economică nu i-a ocolit deloc pe agricultorii, ba dimpotrivă i-a sărăcit şi mai mult. E o concluzie la care au ajuns şi autorităţile, după ce ani la rind au declarat că în acest sector se înregistrează o înviorare. Deşi anul agricol a fost unul favorabil pentru ţărani, preţurile mici de comercializare a produselor agricole, au adus venituri mici. În consecinţă, statul a acumulat restanţe faţă de fermieri atît la restituirea TVA-ului, cît şi la plata subvenţiilor.
Într-o şedinţă de Guvern, ministrul Agriculturii, Anatol Gorodenco a anunţat că situaţia e complicată mai ales pentru vinificatori care au în stocuri peste 17 milioane de decalitri de vin. Pentru a-i salva cîtuşi de puţin, autorităţile negociază cu Federaţia Rusă posibilitatea exportului de vin în vrac, dar numai vin de consum current.
Cu referinţă la subvenţii, ministrul Gorodenco a spus că a fost luată decizia de a direcţiona săptămînal aproximativ 6 mln de lei (în funcţie de acumulările la buget) pentru plata subvenţiilor. Săptămîna aceasta, Ministerul Agriculturii ar urma să definitiveze un proiect de regulament privind distribuirea unui ajutori umanitar de 10 mii tone motorină oferit de Rusia. Calculele vor fi efectuate în baza listelor pentru ajutorul oferit producătorilor la semănatul de primăvară şi întreţinerea viilor şi livezilor.
De ce au ajuns agricultorii moldoveni într-un asemenea cerc vicios, unde s-a greşit şi ce soluţii există? Îl vom întreba acum pe preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor, Vasile Mîrzenco.
Elena Cioina: D-le Mîrzenco, de ce s-au impotmolit taranii, nu s-a putut evita aceasta situatie?
Vasile Mîrzenco: Cu regret pe parcursul ultimilor 10-15 ani in agricultura Republicii Moldova nu s-au intreprins actiuni care cu adevarat ar fi putut sa puna baza unei stari de lucruri mai bune in acest sector. De fapt si la nivel mondial, participand la Congresul Mondial al Fermierilor, in declaratia sa acest Congres a constatat ca in ultimii 20 de ani in agricultura mondiala nu s-a investit pe masura necesitatii in acest sector. Noi nu am fost o exceptie, noi din contra, aceasta situatie de lipsa a investitiilor in agricultura la noi a fost si mai pronuntata. Acesta si este rezultatul mai multor ani de zile, cand acestui sector nu i s-a acordat atentia cuvenita. Acum noi, cum se spune, intre ghilimele, recoltam roadele acestei atitudini in acest sector. Noi, cu parere de rau, suntem necompetititvi chiar cu vecinii nostri, nu mai vorbim de agricultorii din tarile cu o agricultura avansata unde tindem si noi sa patrundem pe aceste piete. Nici pe piata interna acum, unde concuram cu exportatorii de produse agricole din Ucraina, nemaivorbind de cei din tarile occidentale. De aceea indemnul nostru si cerintele noastre permaenente au fost ca acestui sector sa i se acorde o atentie sporita, fiindca Moldova nu este Ucraina sau Romania, care au si industrie. Economia noastra, cu regret, pana cand isi are bazele plasate pe sectorul agro-alimentar.
Valeriu Cater: D-le Mîrzenco, peste roada de anul trecut, pe care taranii se pare ca n-au reusit s-o vanda pe toata, vine cea din acest an. Ce-ar putea face statul pentru ei si ce ar putea face ei insisi pentru ca ceea ce au prin hambare sa se transforme in bani, nu in marfa pe care nu reusesc sa o dea nimanui?
Vasile Mîrzenco: Guvernul in primul rand ar trebui sa se ingrijeasca de faptul ca acele acorduri interguvernamentale pe care le avem cu acele tari unde noi traditional exportam produsele noastre agro-alimentare, sa asigure respectarea acelor acorduri in practica, pe viu. Ca agentii economici, exportatorii de produse agro-alimentare sa aiba la baza activitatii lor aceste acorduri. Ele sa nu fie numai de forma semnate, iar mai departe fiecare sa se descurce asa cum il duce capul. Acesta cred ca este unul din minusurile mari in politica noastra economica externa – nu reusim sa stabilim relatii comerciale cu partenerii nostri din extern de durata si pe un fundament mai solid, mai bine construit.
Elena Cioina: D-le Mîrzenco, dar care est cazua, de ce Moldova nu-si poate recuceri pietile sale de desfacere a produselor agricole?
Vasile Mîrzenco: Cauza este, fiindca aceasta situatia exista nu numai la noi in Moldova, dar mai ales in tarile ex-sovietice, ca politicul afecteaza situatia economica din toate tarile ex-sovietice. Si mai ales pe noi, care depindem intru totul de importul de resurse energetice, a altor mijloace de productie, si mai ales de exportul produselor noastre agro-alimentare. Noi traim cu senzatia ca daca cineva, ceva, cuiva elementar nu-i place, acusi spune ca vinurile noastre contin metale grele sau ca produsele noastre agricole contin altceva si ne bareaza exportul acestor produse.
Elena Cioina: In aceste conditii intelegem ca raman in stocurile producatorilor 17 milioane de decalitri de vin. Se va putea ajunge la un acord cu Federatia Rusa?
Vasile Mîrzenco: Eu nu am suficiente informatii pentru a aborda aceasta problema mai profund, dar sunt convins ca politicienii de rang inalt, care ar trebui sa contribuie ca pacea aceasta, intre ghilimele, in sens economic sa se stabileasca de durata intre partenerii din Republica Moldova si alte state, ei din contra – speculeaza si afecteaza din punct de vedere economic Republica Moldova, exportatorii nostri, producatorii nostri.
Elena Cioina: Dar ce a incurcat cel mai mult, d-le Mîrzenco?
Vasile Mîrzenco: Dumneavostra nu cunoasteti situatia cand a fost blocat exportul vinurilor din Republica Moldova in Federatia Rusa? A fost o abordare responsabila din partea acelor politicieni care a trebuit un an si jumatate noi sa luptam ca sa deblocam acest export? Si mai apoi discutii interminabile, vizite la Chisinau si inapoi la Moscova pentru a discuta aceste probleme. CSI-ul, aceasta institutie, ea isi onoreaza obiectivele pe care ea si le-a planificat sau scopurile pe care si le-a pus la start? Care sunt obiectivele acestei institutii interstatale?
Valeriu Cater: D-le Mîrzenco, revenind la situatia fermierilor din Republica Moldova, acum in situatie de criza Guvernul promite, cum ati auzit, 6 milioane de lei saptamanal ca subventii pentru agricultori. As vrea sa va intreb, sunt acesti bani suficienti si daca da, sau daca nu, cum ar trebui ei directionati, pentru ce anume ar avea nevoie acum taranii de subventii de la stat?
Vasile Mîrzenco: Evident ca acesti bani saptamanal, am fost si eu la sedinta cand ministrul Agriculturii a anuntat ca 5-6 milioane vor fi directionati pentru a asigura subventionarea sectorului agricol, restituirea TVA-ului in primul rand, la procurarea de pesticide, la exportul de produse, dar am fi cat de cat satisfacuti daca s-ar respecta aceasta promisiune si sa fim convinsi ca acesti bani practic vor nimeri pe viu saptamanal in conturile producatorilor agricoli. Ca inspectoratele fiscale vor da ascultare si vor renunta la blocarea conturilor in aceasta situatie dificila, macar atata timp cat va decurge perioada agricola de recoltare a cerealelor.
Valeriu Cater: Dvs vreti sa spuneti ca banii alocati de Guvern pentru subventii se mai intampla sa ajunga si in alta parte decat acolo unde ar trebui?
Vasile Mîrzenco: Nu pot eu sa spun in care parti mai ajung banii, pe mine ma intereseaza, ca lider al agricultorilor, ca ceea ce se promite, ceea ce se vorbeste sa se raporteze saptamanal sau o data la 10 zile ca acei bani care s-au promis ei au ajuns in conturile agricultorilor. Cu regret avem si asa situatii cand agentul economic, agricultorul are la curent datorii de 25-26 de mii de lei la bugetul de stat, adica plati TVA, dar statul este dator sa-i restituie peste 400 de mii, si se fac incercari de a-i bloca contul acestui agent economic din cauza ca nu a achitat aceste 26 de mii. Pe cand statul ii dator lui cu 400-450 de mii de lei sa-i returneze. In ultima sedinta la Ministerul Agriculturii unde am participat si eu s-au facut cum s-ar spune avertizari chipurile inspectoratelor fiscale, ca asemenea cazuri nu se vor mai repeta si situatia este luata sub controlul strict al prim-ministrului care in sedinta trecuta a avertizat Ministerul Finantelor, inspectoratele fiscale se se atarne fata de aceasta problema altfel decat au facut-o pana acum.
Elena Cioina: D-le Mîrzenco, in concluzie, ce se poate face pentru a nu-i distruge de tot pe agricultori, pentru a nu-i duce chiar pana la faliment?
Vasile Mîrzenco: Se cuvine ca si noi, agricultorii, adica organizatia care reprezinta agricultorii, dar in primul rand Guvernul, sa avem alta atitudine fata de acest sector decat am avut-o pana acum. Nu se lucreaza la concret, in cadrul unor programe si proiecte, care sa aiba trasate in continutul lor scopuri si obiective clare, sub care sa se desfasoare, sa se implementeze activitati concrete zi de zi pentru a schimba situatia in acest sector. Daca vorbim de viticultura, sa se vada acolo clar, zilnic, lunar, anual, ce se face in acest sector. In sectorul zootehnic la fel. Numai in baza de proiecte concrete, care vor fi luate la controlul atat al organizatiilor neguvernamentale, atat si la controlul institutiilor statului aceste organizatii neguvernamentale si institutii ale statului trebuie sa avem un singur scop major – sa sprijinim agricultorii pentru ca ei sa reuseasca sa implementeze eficient aceste proiecte. Actorul principal in agricultura noastra este agricultorul. Nu noi, cei care asistam. Dar daca noi nu constientizam acest fapt si nu acordam asistenta suficienta agricultorilor, noi vom vorbi mult inca de azi inainte, iar situatia va deveni si mai complicata in acest sector.
Într-o şedinţă de Guvern, ministrul Agriculturii, Anatol Gorodenco a anunţat că situaţia e complicată mai ales pentru vinificatori care au în stocuri peste 17 milioane de decalitri de vin. Pentru a-i salva cîtuşi de puţin, autorităţile negociază cu Federaţia Rusă posibilitatea exportului de vin în vrac, dar numai vin de consum current.
Cu referinţă la subvenţii, ministrul Gorodenco a spus că a fost luată decizia de a direcţiona săptămînal aproximativ 6 mln de lei (în funcţie de acumulările la buget) pentru plata subvenţiilor. Săptămîna aceasta, Ministerul Agriculturii ar urma să definitiveze un proiect de regulament privind distribuirea unui ajutori umanitar de 10 mii tone motorină oferit de Rusia. Calculele vor fi efectuate în baza listelor pentru ajutorul oferit producătorilor la semănatul de primăvară şi întreţinerea viilor şi livezilor.
De ce au ajuns agricultorii moldoveni într-un asemenea cerc vicios, unde s-a greşit şi ce soluţii există? Îl vom întreba acum pe preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor, Vasile Mîrzenco.
Elena Cioina: D-le Mîrzenco, de ce s-au impotmolit taranii, nu s-a putut evita aceasta situatie?
Vasile Mîrzenco: Cu regret pe parcursul ultimilor 10-15 ani in agricultura Republicii Moldova nu s-au intreprins actiuni care cu adevarat ar fi putut sa puna baza unei stari de lucruri mai bune in acest sector. De fapt si la nivel mondial, participand la Congresul Mondial al Fermierilor, in declaratia sa acest Congres a constatat ca in ultimii 20 de ani in agricultura mondiala nu s-a investit pe masura necesitatii in acest sector. Noi nu am fost o exceptie, noi din contra, aceasta situatie de lipsa a investitiilor in agricultura la noi a fost si mai pronuntata. Acesta si este rezultatul mai multor ani de zile, cand acestui sector nu i s-a acordat atentia cuvenita. Acum noi, cum se spune, intre ghilimele, recoltam roadele acestei atitudini in acest sector. Noi, cu parere de rau, suntem necompetititvi chiar cu vecinii nostri, nu mai vorbim de agricultorii din tarile cu o agricultura avansata unde tindem si noi sa patrundem pe aceste piete. Nici pe piata interna acum, unde concuram cu exportatorii de produse agricole din Ucraina, nemaivorbind de cei din tarile occidentale. De aceea indemnul nostru si cerintele noastre permaenente au fost ca acestui sector sa i se acorde o atentie sporita, fiindca Moldova nu este Ucraina sau Romania, care au si industrie. Economia noastra, cu regret, pana cand isi are bazele plasate pe sectorul agro-alimentar.
Valeriu Cater: D-le Mîrzenco, peste roada de anul trecut, pe care taranii se pare ca n-au reusit s-o vanda pe toata, vine cea din acest an. Ce-ar putea face statul pentru ei si ce ar putea face ei insisi pentru ca ceea ce au prin hambare sa se transforme in bani, nu in marfa pe care nu reusesc sa o dea nimanui?
Vasile Mîrzenco: Guvernul in primul rand ar trebui sa se ingrijeasca de faptul ca acele acorduri interguvernamentale pe care le avem cu acele tari unde noi traditional exportam produsele noastre agro-alimentare, sa asigure respectarea acelor acorduri in practica, pe viu. Ca agentii economici, exportatorii de produse agro-alimentare sa aiba la baza activitatii lor aceste acorduri. Ele sa nu fie numai de forma semnate, iar mai departe fiecare sa se descurce asa cum il duce capul. Acesta cred ca este unul din minusurile mari in politica noastra economica externa – nu reusim sa stabilim relatii comerciale cu partenerii nostri din extern de durata si pe un fundament mai solid, mai bine construit.
Elena Cioina: D-le Mîrzenco, dar care est cazua, de ce Moldova nu-si poate recuceri pietile sale de desfacere a produselor agricole?
Vasile Mîrzenco: Cauza este, fiindca aceasta situatia exista nu numai la noi in Moldova, dar mai ales in tarile ex-sovietice, ca politicul afecteaza situatia economica din toate tarile ex-sovietice. Si mai ales pe noi, care depindem intru totul de importul de resurse energetice, a altor mijloace de productie, si mai ales de exportul produselor noastre agro-alimentare. Noi traim cu senzatia ca daca cineva, ceva, cuiva elementar nu-i place, acusi spune ca vinurile noastre contin metale grele sau ca produsele noastre agricole contin altceva si ne bareaza exportul acestor produse.
Elena Cioina: In aceste conditii intelegem ca raman in stocurile producatorilor 17 milioane de decalitri de vin. Se va putea ajunge la un acord cu Federatia Rusa?
Vasile Mîrzenco: Eu nu am suficiente informatii pentru a aborda aceasta problema mai profund, dar sunt convins ca politicienii de rang inalt, care ar trebui sa contribuie ca pacea aceasta, intre ghilimele, in sens economic sa se stabileasca de durata intre partenerii din Republica Moldova si alte state, ei din contra – speculeaza si afecteaza din punct de vedere economic Republica Moldova, exportatorii nostri, producatorii nostri.
Elena Cioina: Dar ce a incurcat cel mai mult, d-le Mîrzenco?
Vasile Mîrzenco: Dumneavostra nu cunoasteti situatia cand a fost blocat exportul vinurilor din Republica Moldova in Federatia Rusa? A fost o abordare responsabila din partea acelor politicieni care a trebuit un an si jumatate noi sa luptam ca sa deblocam acest export? Si mai apoi discutii interminabile, vizite la Chisinau si inapoi la Moscova pentru a discuta aceste probleme. CSI-ul, aceasta institutie, ea isi onoreaza obiectivele pe care ea si le-a planificat sau scopurile pe care si le-a pus la start? Care sunt obiectivele acestei institutii interstatale?
Valeriu Cater: D-le Mîrzenco, revenind la situatia fermierilor din Republica Moldova, acum in situatie de criza Guvernul promite, cum ati auzit, 6 milioane de lei saptamanal ca subventii pentru agricultori. As vrea sa va intreb, sunt acesti bani suficienti si daca da, sau daca nu, cum ar trebui ei directionati, pentru ce anume ar avea nevoie acum taranii de subventii de la stat?
Vasile Mîrzenco: Evident ca acesti bani saptamanal, am fost si eu la sedinta cand ministrul Agriculturii a anuntat ca 5-6 milioane vor fi directionati pentru a asigura subventionarea sectorului agricol, restituirea TVA-ului in primul rand, la procurarea de pesticide, la exportul de produse, dar am fi cat de cat satisfacuti daca s-ar respecta aceasta promisiune si sa fim convinsi ca acesti bani practic vor nimeri pe viu saptamanal in conturile producatorilor agricoli. Ca inspectoratele fiscale vor da ascultare si vor renunta la blocarea conturilor in aceasta situatie dificila, macar atata timp cat va decurge perioada agricola de recoltare a cerealelor.
Valeriu Cater: Dvs vreti sa spuneti ca banii alocati de Guvern pentru subventii se mai intampla sa ajunga si in alta parte decat acolo unde ar trebui?
Vasile Mîrzenco: Nu pot eu sa spun in care parti mai ajung banii, pe mine ma intereseaza, ca lider al agricultorilor, ca ceea ce se promite, ceea ce se vorbeste sa se raporteze saptamanal sau o data la 10 zile ca acei bani care s-au promis ei au ajuns in conturile agricultorilor. Cu regret avem si asa situatii cand agentul economic, agricultorul are la curent datorii de 25-26 de mii de lei la bugetul de stat, adica plati TVA, dar statul este dator sa-i restituie peste 400 de mii, si se fac incercari de a-i bloca contul acestui agent economic din cauza ca nu a achitat aceste 26 de mii. Pe cand statul ii dator lui cu 400-450 de mii de lei sa-i returneze. In ultima sedinta la Ministerul Agriculturii unde am participat si eu s-au facut cum s-ar spune avertizari chipurile inspectoratelor fiscale, ca asemenea cazuri nu se vor mai repeta si situatia este luata sub controlul strict al prim-ministrului care in sedinta trecuta a avertizat Ministerul Finantelor, inspectoratele fiscale se se atarne fata de aceasta problema altfel decat au facut-o pana acum.
Elena Cioina: D-le Mîrzenco, in concluzie, ce se poate face pentru a nu-i distruge de tot pe agricultori, pentru a nu-i duce chiar pana la faliment?
Vasile Mîrzenco: Se cuvine ca si noi, agricultorii, adica organizatia care reprezinta agricultorii, dar in primul rand Guvernul, sa avem alta atitudine fata de acest sector decat am avut-o pana acum. Nu se lucreaza la concret, in cadrul unor programe si proiecte, care sa aiba trasate in continutul lor scopuri si obiective clare, sub care sa se desfasoare, sa se implementeze activitati concrete zi de zi pentru a schimba situatia in acest sector. Daca vorbim de viticultura, sa se vada acolo clar, zilnic, lunar, anual, ce se face in acest sector. In sectorul zootehnic la fel. Numai in baza de proiecte concrete, care vor fi luate la controlul atat al organizatiilor neguvernamentale, atat si la controlul institutiilor statului aceste organizatii neguvernamentale si institutii ale statului trebuie sa avem un singur scop major – sa sprijinim agricultorii pentru ca ei sa reuseasca sa implementeze eficient aceste proiecte. Actorul principal in agricultura noastra este agricultorul. Nu noi, cei care asistam. Dar daca noi nu constientizam acest fapt si nu acordam asistenta suficienta agricultorilor, noi vom vorbi mult inca de azi inainte, iar situatia va deveni si mai complicata in acest sector.
