Absolvenţii şcolilor de meserii nimeresc într-o piaţă a muncii suprasaturată

Şcolile de meserii au trimis pe piaţa muncii din Moldova în luna iunie câteva mii de specialişti cu calificare medie. Pe o piaţă pe care existau acum două luni 37 de mii de şomeri la 4 mii de locuri de muncă vacante. Cum speră absolvenţii şcolilor de meserii să-şi găsescă de lucru în aceste condiţii şi cum îi ajută guvernul?

Absolvenţii şcoalii polivalente nr. 8 din Chişinău care tocmai au obţinut brevete de cusători-croitori nu par să fie îngrijoraţi de concurenţa mare de pe piaţa muncii, generată de reducerile de cadre de la întreprinderile afectate de criza economică. Tot ce avem de făcut este să muncim, spune una din absolvente, Irina Dabija. "Cred că nu e o problemă pentru că noi învăţăm de cusător croitor la comenzi individuale. Şi mai întâi noi putem să lucrăm acasă pentru prieteni, cunoscuţi, care apoi ne recomandă altora. Şi aşa ne putem face clienţi, criza nu are cum să influenţeze în această privinţă, şi apoi, după criză, putem să ne deschidem o afacere."

Cu diploma în mână, o altă absolventă, Elena Butucea, spune ca va merge mai întâi să se angajeze, apoi - neapărat se va înscrie la o facultate ca să-şi sporească nivelul de calificare: "Eu am găsit în oraş, aproape de satul meu, o întreprindere mixtă pentru coaserea vestimentelor exterioare. Cu un salariu de 2500-3000 de lei. Să vedem dacă va fi aşa. Pentru mine e un salariu bun. Nu am familie nu am copii, e normal. Totuşi, e greu să-ţi găseşti un loc de muncă.Se spune la televizor că este nevoie de muncitori, croitori cusători, dar în realitate nu este aşa. Telefonez şi mi se spune că nu mai au nevoie, sau nu au nevoie de specialişti după şcoală, trebuie să ai puţină experienţă şi salariul tot e o problemă, iniţial ţi se promite un salariu, dar pe parcursul muncii e cu totul altul."

Absolvenţii unei alte şcoli de meserii din Chişinău nu sunt la fel de optimişti ca şi viitorii croitori. Profesoara şcolii nr.2 Maria Graur-Chedric, care instruieşte paginatori, poligrafi, tipăritori, spune că pentru aceste categorii de angajaţi apropae că nu mai există locuri de muncă: "Absolvenţii au dorinţa de a munci dar nu au posibilitate pentru că nu sunt locuri de muncă, în afară de asta mai este tendiţa tineretului de azi care au părinţi peste hotare şi are cine să îi finanţeze şi astfel ei nu au tendinţa de a munci."

Guvernul pretinde că a operat în acest an schimbări serioase în planul de admitere, luînd în calcul tendinţele de pe piaţa muncii. După ce autorităţile au promis că vor fi favorizate la admitere şcolile de meserii, numărul de locuri de studii a fost redus aproape în jumătate atât în universităţi, cât şi în şcolile de meserii.

L-am întrebat pe ministrul degrevat al Economiei, Igor Dodon, candidat pe lista comuniştilor, dacă, reducând numărul de burse, Guvernul economiseşte bani în condiţii de criză economică: "Planul de înmatriculare, începând cu anii 2005 – 2004, a început să fie corelat cu necesităţile economiei naţionale; noi cunoaştem în fiecare an câţi specialişti sunt necesari în fiecare sector la această etapă şi în următorii 4-5 ani. Şi nu este vorba de economisirea finanţelor. Aceste planuri de înmatriculare au început să fie elaborate acum 3-4 ani în urmă când nu era nici o problemă la capitolul finanţări. Este vorba de cerinţa de pe piaţa forţei de muncă."

Reamintim că unele colegii, cum ar fi cele pedagogice, nu vor primi studenţi deloc în anul de învăţământ 2008-2009, iar restul instituţiilor, inclusiv şcolile de meserii şi universităţile,vor primi un număr redus de studenţi comparativ cu anii precedenţi.