Mai toţi corespondenţii radioteleviziunii germane au descris întîlnirea de astăzi a preşedintelui rus Dmitri Medvedev cu şefa guvernului federal german Angela Merkel, drept cordială. Cei doi s-au întîlnit de data aceasta în Bavaria, într-un castel în stil baroc, din localitatea Schleißheim, situată în apropierea oraşului München. Cei doi şi-au propus să discute marile dosare internaţionale. În primul rînd chestiunea livrărilor de gaz rusesc spre Europa. Deocamdată Rusia este cel mai important furnizor de gaze.
Guvernul german precedent, condus de cancelarul Schröder, a acordat o prioritate absolută relaţiilor bilaterale din sectorul energetic, transformîndu-se treptat într-un lobby-ist al Moscovei. După ce a ieşit din politică activă, Schröder a primit ca recompensă un post de conducere în cadrul concernului rus, Gazprom. Şi fostul ministru de externe Fischer s-a dovedit a fi un lobby-ist în domeniul energetic. Recent acesta a devenit consilier al proiectului Nabucco, adică a gazoductului care va ocoli Rusia şi va lega Europa occidentală de ţările producătoare din zona Mării Caspice.
Gurile rele spun că şi Angela Merkel ar putea primi o funcţie similară în vreun concern energetic, dacă după alegerile generale din această toamnă ar trebui să renunţe la postul de cancelar.
Pînă la toamnă însă, Angela Merkel este şefa executivului. În această calitate a discutat cu Medvedev o serie de probleme care depăşesc relaţiile bilaterale, în sensul strict al cuvîntului. Astfel, Germania şi Rusia doresc să-şi concentreze eforturile în combaterea criminalităţii organizate şi a traficului de persoane. În acelaşi timp, cele două ţări doresc să acţioneze în vederea impunerii normelor privind protecţia climei. Tema principală a consultărilor ruso-germane însă a fost criza financiară şi economică globală.
În momentul de faţă, Germania este principalul partener economic al Rusiei. Cele două ţări au convenit să înfiinţeze o agenţie energetică comună.
În paralel cu reuniunea bilaterală la vîrf au avut loc lucrările forumului germano-rus, aşa-numitul "Dialog de la St. Petersburg". Cea de-a 9-a ediţie a „Dialogului“ a fost comparată de vicepremierul rus Victor Subkov, cu un pom roditor. Co-preşedintele german al forumului, fostul prim-ministru creştin-democrat est-german Lothar de Maizière, a spus că: „Dialogul de la St. Petersburg este un exemplu foarte bun şi extrem de util pentru a ilustra ce se poate înfăptui pe baza încrederii mutuale". Tema principală a participanţilor la dialog a fost discutarea proiectului care vizează realizarea unui manual comun de istorie.
Întîlnirea la vîrf de la Schleißheim a fost umbrită de asasinarea Nataliei Estemirova, membră a grupului „Memorial“ şi militantă pentru drepturile omului. Clasa politică şi opinia publică din Germania au reacţionat cu consternare şi au condamnat asasinatul.
Expertul pentru politică externă al grupului parlamentar social-democrat, Gert Weißkirchen, a declarat radiodifuziunii naţionale că asasinatul este dovada unei continuităţi. Weißkirchen, care participă la forumul „Dialog de la St. Petersburg“, a anunţat că cei prezenţi la Schleißheim vor da publicităţii o declaraţie comună în care se va înfiera asasinatul.
Ministrul german de externe Steinmeier a condamnat vehement această faptă criminală, elogiind-o pe Estemirova drept o luptătoare curajoasă pentru drepturile omului în regiunea caucaziană.
Guvernul german precedent, condus de cancelarul Schröder, a acordat o prioritate absolută relaţiilor bilaterale din sectorul energetic, transformîndu-se treptat într-un lobby-ist al Moscovei. După ce a ieşit din politică activă, Schröder a primit ca recompensă un post de conducere în cadrul concernului rus, Gazprom. Şi fostul ministru de externe Fischer s-a dovedit a fi un lobby-ist în domeniul energetic. Recent acesta a devenit consilier al proiectului Nabucco, adică a gazoductului care va ocoli Rusia şi va lega Europa occidentală de ţările producătoare din zona Mării Caspice.
Gurile rele spun că şi Angela Merkel ar putea primi o funcţie similară în vreun concern energetic, dacă după alegerile generale din această toamnă ar trebui să renunţe la postul de cancelar.
Pînă la toamnă însă, Angela Merkel este şefa executivului. În această calitate a discutat cu Medvedev o serie de probleme care depăşesc relaţiile bilaterale, în sensul strict al cuvîntului. Astfel, Germania şi Rusia doresc să-şi concentreze eforturile în combaterea criminalităţii organizate şi a traficului de persoane. În acelaşi timp, cele două ţări doresc să acţioneze în vederea impunerii normelor privind protecţia climei. Tema principală a consultărilor ruso-germane însă a fost criza financiară şi economică globală.
În momentul de faţă, Germania este principalul partener economic al Rusiei. Cele două ţări au convenit să înfiinţeze o agenţie energetică comună.
În paralel cu reuniunea bilaterală la vîrf au avut loc lucrările forumului germano-rus, aşa-numitul "Dialog de la St. Petersburg". Cea de-a 9-a ediţie a „Dialogului“ a fost comparată de vicepremierul rus Victor Subkov, cu un pom roditor. Co-preşedintele german al forumului, fostul prim-ministru creştin-democrat est-german Lothar de Maizière, a spus că: „Dialogul de la St. Petersburg este un exemplu foarte bun şi extrem de util pentru a ilustra ce se poate înfăptui pe baza încrederii mutuale". Tema principală a participanţilor la dialog a fost discutarea proiectului care vizează realizarea unui manual comun de istorie.
Întîlnirea la vîrf de la Schleißheim a fost umbrită de asasinarea Nataliei Estemirova, membră a grupului „Memorial“ şi militantă pentru drepturile omului. Clasa politică şi opinia publică din Germania au reacţionat cu consternare şi au condamnat asasinatul.
Expertul pentru politică externă al grupului parlamentar social-democrat, Gert Weißkirchen, a declarat radiodifuziunii naţionale că asasinatul este dovada unei continuităţi. Weißkirchen, care participă la forumul „Dialog de la St. Petersburg“, a anunţat că cei prezenţi la Schleißheim vor da publicităţii o declaraţie comună în care se va înfiera asasinatul.
Ministrul german de externe Steinmeier a condamnat vehement această faptă criminală, elogiind-o pe Estemirova drept o luptătoare curajoasă pentru drepturile omului în regiunea caucaziană.
