Alexandru Arseni: Majoritatea parlamentara care teoretic dispune de 52 de mandate, poate si 53 pina la urma vom vedea, are imputerniciri destul de vaste. In primul rind, trebuie sa constituie conducerea parlamentului, adica in primul rind, alegerea presedintelui, vicepresedintilor, formarea comisiilor permanente parlamentare care sint organele de lucru ale parlamentului pe durata legislaturii. Dupa aceea are toata imputernicirea de a investi guvernul.
Vasile Botnaru: Care va fi propus insa de seful statului …
Alexandru Arseni: Nu propune seful statului. Seful statului, in conformitate cu prevederile constitutionale – si am sa citez articolul 98 din Constitutia Republicii Moldova - prevede in alineatul intii “dupa consultarea fractiunilor parlamentare Presedintele Republicii Moldova desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru”. Explic: presedintele consulta fractiunile parlamentare. In ce consta consultarea? Presedintele se duce la majoritatea parlamentara si asta pentru ca guvernul poate fi investit numai cu 52 de voturi pro intraga componenta nominala a guvernului si programul de activitate. Daca nu exista aceasta majoritate nu se creaza guvernul. Deaceea majoritatea parlamentara in cadrul acestei intilniri cu presedintele republicii ii inainteaza candidatura la functia de prim-ministru. Initiativa de a inainta candidatura la functia de prim-ministru ii apartine majoritatii parlamentare. Ea este cea care initiaza si inainteaza candidatura, isi asuma responsabilitatea. Seful statului in functia pe care o detine desemneaza prin decret candidatura, adica legifereaza vointa majoritatii, prin decret, asta este functia sefului statului.
Vasile Botnaru: Ce posibilitati legale are persoana concreta, Vladimir Voronin, sa nu se supuna vointei majoritatii parlamentare?
Alexandru Arseni: Eu am citit ce prevede Constitutia. Cit priveste posibilitatile sale, cum a ignorat-o alteori, s-ar putea sa o ignore si in continuare. In acest caz situatia poate fi inaintata la Curtea Constitutionala pentru a delimita foarte clar, asa cum prevede articolul 134 din Constitutie, separarea puterilor in stat. Ca sa il puna pe domnul presedinte la respectul Constitutiei.
Vasile Botnaru: In conditiile acestui potential litigiu, cit poate supravietui parlamentul, in afara de subiectul imposibilitatii de a alege presedintele tarii?
Alexandru Arseni: In cazul in care parlamentul nu investeste guvernul in termen de 45 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura, presedintele poate dizolva parlamentul. Deja el iese in fara relatiilor parlament-guvern. Dar initiativa ii apartine parlamentului.
Vasile Botnaru: Ce alte institutii pot fi modificate cu vointa celor 52 de deputati?
Alexandru Arseni: Un sir intreg de institutii. Este vorba de Curtea de conturi, articolul 133. Procurorul general care este numit de Parlament la propunerea presedintelui parlamentului. Comisia Electorala Centrala, articolul 16 din Codul Electoral. Parlamentul este obligat sa intervina si in numirea membrilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului a carui activitate coincide cu perioada de activitate a parlamentului.
Vasile Botnaru: Cum ati raspunde la un asemenea gen de intrebare: daca parlamentul ar proceda la remanieri, nu ar fi asta o vendeta politica?
Alexandru Arseni: Nu ar fi o vendeta ci o revenire a societatii la cadrul de prevederi legale si constitutionale.
Vasile Botnaru: Care va fi propus insa de seful statului …
Alexandru Arseni: Nu propune seful statului. Seful statului, in conformitate cu prevederile constitutionale – si am sa citez articolul 98 din Constitutia Republicii Moldova - prevede in alineatul intii “dupa consultarea fractiunilor parlamentare Presedintele Republicii Moldova desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru”. Explic: presedintele consulta fractiunile parlamentare. In ce consta consultarea? Presedintele se duce la majoritatea parlamentara si asta pentru ca guvernul poate fi investit numai cu 52 de voturi pro intraga componenta nominala a guvernului si programul de activitate. Daca nu exista aceasta majoritate nu se creaza guvernul. Deaceea majoritatea parlamentara in cadrul acestei intilniri cu presedintele republicii ii inainteaza candidatura la functia de prim-ministru. Initiativa de a inainta candidatura la functia de prim-ministru ii apartine majoritatii parlamentare. Ea este cea care initiaza si inainteaza candidatura, isi asuma responsabilitatea. Seful statului in functia pe care o detine desemneaza prin decret candidatura, adica legifereaza vointa majoritatii, prin decret, asta este functia sefului statului.
Vasile Botnaru: Ce posibilitati legale are persoana concreta, Vladimir Voronin, sa nu se supuna vointei majoritatii parlamentare?
Alexandru Arseni: Eu am citit ce prevede Constitutia. Cit priveste posibilitatile sale, cum a ignorat-o alteori, s-ar putea sa o ignore si in continuare. In acest caz situatia poate fi inaintata la Curtea Constitutionala pentru a delimita foarte clar, asa cum prevede articolul 134 din Constitutie, separarea puterilor in stat. Ca sa il puna pe domnul presedinte la respectul Constitutiei.
Vasile Botnaru: In conditiile acestui potential litigiu, cit poate supravietui parlamentul, in afara de subiectul imposibilitatii de a alege presedintele tarii?
Alexandru Arseni: In cazul in care parlamentul nu investeste guvernul in termen de 45 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura, presedintele poate dizolva parlamentul. Deja el iese in fara relatiilor parlament-guvern. Dar initiativa ii apartine parlamentului.
Vasile Botnaru: Ce alte institutii pot fi modificate cu vointa celor 52 de deputati?
Alexandru Arseni: Un sir intreg de institutii. Este vorba de Curtea de conturi, articolul 133. Procurorul general care este numit de Parlament la propunerea presedintelui parlamentului. Comisia Electorala Centrala, articolul 16 din Codul Electoral. Parlamentul este obligat sa intervina si in numirea membrilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului a carui activitate coincide cu perioada de activitate a parlamentului.
Vasile Botnaru: Cum ati raspunde la un asemenea gen de intrebare: daca parlamentul ar proceda la remanieri, nu ar fi asta o vendeta politica?
Alexandru Arseni: Nu ar fi o vendeta ci o revenire a societatii la cadrul de prevederi legale si constitutionale.
