După alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie, Alianţa pentru alegeri libere şi corecte a prezentat un raport despre comportamentul presei în ultima campanie electorală. Organizaţiile, implicate în procesul de monitorizare au scos la iveală tehnici prin care ar fi fost prezentate selectiv şi distorsionat mesajele concurenţilor la posturile publice publice de televiziune şi radio, precum şi la televiziunea NIT, fiind astfel încălcate toate normele deontologice, Regulamentul de reflectare a campaniei adoptat de Comisia Electorală Centrală şi o serie de articole din „Codul audiovizualului”. Din acest motiv, cele două posturi ar fi promovat insistent un mesaj de ură, influenţînd astfel opţiunile cetăţenilor. De cealaltă parte, presa susţinătoare a fostei opoziţii a fost acuzată că ar fi fost plătită de liderii din opoziţie şi că ar fi promovat întîii de toate interesele lor. De ce această campanie a fost tratată de pe baricade, vom încerca să ne lămurim într-o discuţie cu Petru Macovei, director executiv la Asociaţia Presei Independente.
Elena Cioina: D-le Macovei, de ce a cazut presa moldoveneasca in aceasta campanie in capcana luptei politice si a jocului de-a prietenii si dusmanii?
Petru Macovei: In opinia mea, aceasta situatie din ultima campanie electorala nu este altceva decat o urmare a situatie din ultimii 10 ani, cand partidele politice care s-au aflat la guvernare, dar si acolitii lor, pe de o parte, dar si partidele de opozitie puternice pe de alta parte, s-au straduit sa-si subordoneze cat mai multe institutii mass-media, asta pentru a putea influenta electoratul. Pe de alta parte nu a existat in Republica Moldova si nu exista nici pana la acest moment – sper sa se ocupe de acest lucru guvernarea care va veni – nu a existat un mecanism prin care sa se asigure transparenta proprietatii in domeniul mass-media, iar breasla jurnalistica spre marele nostru regret nu a reusit sa-si dezvolte propriile mecanisme de autoreglementare, care sa poata intr-un anume fel sa contracareze tentativele politicienilor de a manipula opinia publica prin intermediul mass-media.
Valeriu Cater: D-le Macovei, dar ce sanse au sa reziste in timp acele institutii de presa care au fost create de exemplu, se pare, chiar acum recent, in perspectiva campaniei electorale din acest an, cu ar fi Omega sa zicem, care imediat dupa alegeri a iesit in vacanta?
Petru Macovei: Nu au nici o sansa in opinia mea. Or aceste institutii mass-media, daca aceste institutii pot fi numite de informare a opiniei publice – mai curand de dezinformare – nu au nici o sansa de supravietuire in timp. Intreaga lor politica editoriala este dictata exclusiv de activitatea sau non activiatea partidelor politice care finanteaza aceste ziare, sau Internet portaluri, sau posturi de radio si televiziune.
Elena Cioina: D-le Macovei, dar televiziunile mai vechi sau gazetele ce s-au compromis in aceasta campanie angajandu-se de o parte sau de alta a baricadelor, exista vreo sansa sa fie indreptate lucrurile acolo?
Petru Macovei: Din pacate consumatorului de media din tara noastra nu i-au fost servite in timp modele de jurnalism de calitate. Astfel incat cetateanul Republicii Moldova care nu poate urmari decat NIT sau Moldova 1 nu poate sa faca deosebirea dintre informatia prezentată in mod echilibrat si obiectiv si informatia care a fost prezentata asa cum a fost ea prezentata de aceste posturi de televiziune, adica distrsionat si partizan. Din acest punct de vedere presupun ca posturile de televiziune, dar si ziarele sau alte institutii mass-media care au fost partiziane in campania electorala vor reusi oaresce vreme de acum incolo sa-si mentina numarul de abonati, sau numarul de telespectatori sau radioascultatori. In timp, insa, sper sa se intample si in Republica Moldova ceea ce s-a intamplat in tarile europene cu o democratie avansata si anume ca cetateanul, consumatorul de rand, sa penalizeze mass-media care intr-o campanie electorala sau in general mass-media care nu a prezentat informatia echilibrat si nu ofera adevarul.
Valeriu Cater: Privind insa lucrurile din perspectiva unei foarte probabile campanii anticipate, noi, la inceputul anului viitor – nu zic numaidecat ca se va intampla asa, dar e posibil – exista vreo sansa ca lucrurile sa se indrepte cel putin la televiziune si radioul publice pana atunci, astfel incat peste cateva luni, daca se va intampla sa fie, cetateanul sa aiba mai multa marja de constiinta in alegerea pe care o va face?
Petru Macovei: Acest lucru este posibil, insa exclusiv la televiziunea si radioul public, nu insa si la televiziunile private care au fost partizane in campania electorala. In ceea ce priveste audiovizualul public, exista o foarte mare presiune din exterior privind reformarea acestuia. Observatorii europeni si cei internationali s-au convins ca audiovizualul public a fost o portavoce a partidului aflat la guvernare si, cu siguranta, aceasta stare de lucruri este una antidemocratica. Pe de alta parte, vor avea loc sau nu alegeri parlamentare anticipate in primavara anului viitor, oricum exista un Parlament ales iar 53 de deputati alesi reprezinta fosta sau viitoarea opozitie – ramane de vazut – in programele carora sunt anumite prevederi care vizeaza neaparat deideologizarea audiovizualului public. Or de acest lucru Republica Moldova are nevoie acuta.
Valeriu Cater: Si, facand-o totusi pe avocatul diavolului, nu exista totusi posibilitatea, probabilitatea sau riscul ca viitoarea guvernare sa cada in capcana usurintei cu care au manipulat mass-media comunistii si sa procedeze la fel?
Petru Macovei: Exista o asemenea probabilitate si exemplele din tara noastra inainte de venirea la guvernare a comunistilor in 2001 releva aceasta stare de lucruri – partidele care s-au aflat la guvernare, indiferent de culoarea lor politica, s-au straduit, au incercat sa-si subordoneze audiovizualul public in primul rand, dar si un numar cat mai mare de institutii mass-media. Ca sa nu se intample acest lucru este absolut important, este vital pentru presa din Republica Moldova sa-si dezvolte propriile mecanisme de autoreglementare in asa fel incat, indiferent de partidele care vor veni la putere, presa sa continue sa devina, sa fie a patra putere in stat. Or, la noi lucrul acesta doar declarat, nu si real.
Elena Cioina: Dar e posibil in viitorul cel mai apropiat sa se intample asa ceva?
Petru Macovei: Cred ca da. Acuma ramane de vazut cat de apropiat este acel viitor. Organizatiile neguvernamentale de media din Republica Moldova incearca sa impulsioneze dezvoltarea mecanimelor de autoreglementare. Se fac niste miscari sau se fac niste incercari de a reanima Comisia de etica, se incearca crearea unui Consiliu de presa care ar intermedia eventuale conflicte intre presa si consumatori, dar pentru aceasta trebuie sa existe o dorinta din partea institutiilor mass-media si a jurnalistilor de rand. Din pacate, lucrul acesta este mai greu de facut in Republica Moldova din acelasi motiv al politizarii excesive si a influentei foarte mari pe care o au politicienii in politica editoriala a institutiior mass-media.
Elena Cioina: D-le Macovei, de ce a cazut presa moldoveneasca in aceasta campanie in capcana luptei politice si a jocului de-a prietenii si dusmanii?
Petru Macovei: In opinia mea, aceasta situatie din ultima campanie electorala nu este altceva decat o urmare a situatie din ultimii 10 ani, cand partidele politice care s-au aflat la guvernare, dar si acolitii lor, pe de o parte, dar si partidele de opozitie puternice pe de alta parte, s-au straduit sa-si subordoneze cat mai multe institutii mass-media, asta pentru a putea influenta electoratul. Pe de alta parte nu a existat in Republica Moldova si nu exista nici pana la acest moment – sper sa se ocupe de acest lucru guvernarea care va veni – nu a existat un mecanism prin care sa se asigure transparenta proprietatii in domeniul mass-media, iar breasla jurnalistica spre marele nostru regret nu a reusit sa-si dezvolte propriile mecanisme de autoreglementare, care sa poata intr-un anume fel sa contracareze tentativele politicienilor de a manipula opinia publica prin intermediul mass-media.
Valeriu Cater: D-le Macovei, dar ce sanse au sa reziste in timp acele institutii de presa care au fost create de exemplu, se pare, chiar acum recent, in perspectiva campaniei electorale din acest an, cu ar fi Omega sa zicem, care imediat dupa alegeri a iesit in vacanta?
Petru Macovei: Nu au nici o sansa in opinia mea. Or aceste institutii mass-media, daca aceste institutii pot fi numite de informare a opiniei publice – mai curand de dezinformare – nu au nici o sansa de supravietuire in timp. Intreaga lor politica editoriala este dictata exclusiv de activitatea sau non activiatea partidelor politice care finanteaza aceste ziare, sau Internet portaluri, sau posturi de radio si televiziune.
Elena Cioina: D-le Macovei, dar televiziunile mai vechi sau gazetele ce s-au compromis in aceasta campanie angajandu-se de o parte sau de alta a baricadelor, exista vreo sansa sa fie indreptate lucrurile acolo?
Petru Macovei: Din pacate consumatorului de media din tara noastra nu i-au fost servite in timp modele de jurnalism de calitate. Astfel incat cetateanul Republicii Moldova care nu poate urmari decat NIT sau Moldova 1 nu poate sa faca deosebirea dintre informatia prezentată in mod echilibrat si obiectiv si informatia care a fost prezentata asa cum a fost ea prezentata de aceste posturi de televiziune, adica distrsionat si partizan. Din acest punct de vedere presupun ca posturile de televiziune, dar si ziarele sau alte institutii mass-media care au fost partiziane in campania electorala vor reusi oaresce vreme de acum incolo sa-si mentina numarul de abonati, sau numarul de telespectatori sau radioascultatori. In timp, insa, sper sa se intample si in Republica Moldova ceea ce s-a intamplat in tarile europene cu o democratie avansata si anume ca cetateanul, consumatorul de rand, sa penalizeze mass-media care intr-o campanie electorala sau in general mass-media care nu a prezentat informatia echilibrat si nu ofera adevarul.
Valeriu Cater: Privind insa lucrurile din perspectiva unei foarte probabile campanii anticipate, noi, la inceputul anului viitor – nu zic numaidecat ca se va intampla asa, dar e posibil – exista vreo sansa ca lucrurile sa se indrepte cel putin la televiziune si radioul publice pana atunci, astfel incat peste cateva luni, daca se va intampla sa fie, cetateanul sa aiba mai multa marja de constiinta in alegerea pe care o va face?
Petru Macovei: Acest lucru este posibil, insa exclusiv la televiziunea si radioul public, nu insa si la televiziunile private care au fost partizane in campania electorala. In ceea ce priveste audiovizualul public, exista o foarte mare presiune din exterior privind reformarea acestuia. Observatorii europeni si cei internationali s-au convins ca audiovizualul public a fost o portavoce a partidului aflat la guvernare si, cu siguranta, aceasta stare de lucruri este una antidemocratica. Pe de alta parte, vor avea loc sau nu alegeri parlamentare anticipate in primavara anului viitor, oricum exista un Parlament ales iar 53 de deputati alesi reprezinta fosta sau viitoarea opozitie – ramane de vazut – in programele carora sunt anumite prevederi care vizeaza neaparat deideologizarea audiovizualului public. Or de acest lucru Republica Moldova are nevoie acuta.
Valeriu Cater: Si, facand-o totusi pe avocatul diavolului, nu exista totusi posibilitatea, probabilitatea sau riscul ca viitoarea guvernare sa cada in capcana usurintei cu care au manipulat mass-media comunistii si sa procedeze la fel?
Petru Macovei: Exista o asemenea probabilitate si exemplele din tara noastra inainte de venirea la guvernare a comunistilor in 2001 releva aceasta stare de lucruri – partidele care s-au aflat la guvernare, indiferent de culoarea lor politica, s-au straduit, au incercat sa-si subordoneze audiovizualul public in primul rand, dar si un numar cat mai mare de institutii mass-media. Ca sa nu se intample acest lucru este absolut important, este vital pentru presa din Republica Moldova sa-si dezvolte propriile mecanisme de autoreglementare in asa fel incat, indiferent de partidele care vor veni la putere, presa sa continue sa devina, sa fie a patra putere in stat. Or, la noi lucrul acesta doar declarat, nu si real.
Elena Cioina: Dar e posibil in viitorul cel mai apropiat sa se intample asa ceva?
Petru Macovei: Cred ca da. Acuma ramane de vazut cat de apropiat este acel viitor. Organizatiile neguvernamentale de media din Republica Moldova incearca sa impulsioneze dezvoltarea mecanimelor de autoreglementare. Se fac niste miscari sau se fac niste incercari de a reanima Comisia de etica, se incearca crearea unui Consiliu de presa care ar intermedia eventuale conflicte intre presa si consumatori, dar pentru aceasta trebuie sa existe o dorinta din partea institutiilor mass-media si a jurnalistilor de rand. Din pacate, lucrul acesta este mai greu de facut in Republica Moldova din acelasi motiv al politizarii excesive si a influentei foarte mari pe care o au politicienii in politica editoriala a institutiior mass-media.
