Victor Lupan, un băiat din satul Colibaşi din raionul Cahul, a absolvit în 2007 noua clase şi a plecat, minor fiind, în secret de părinţi şi ilegal, în Italia. Părinţii spun că nu ştiu cum a ajuns el acolo, dar că ulterior a stat timp de doi ani într-un azil în oraşul Padova, unde a învăţat limba italiana şi profesia de sudor. În aprilie 2009, pentru că a împlinit majoratul, a fost externat din azil cu permis de şedere şi de muncă şi acum Victor lucrează în Italia la munci necalificate.
De aceeaşi manieră au procedat cel puţin 34 de minori din raionul Cahul, care au plecat în ultimii 2 ani în Italia şi alte ţări, mizând pe practicile europenilor de a întreţine străinii fără acte în aziluri până la legalizare. În timp ce băieţii se aflau acolo în aziluri, autorităţile raionale şi de la Chişinău primeau scrisori oficiale din străinătate în care erau îndemnate să-şi asume responsabilitatea pentru copii şi să-i repatrieze. Niciunul însă nu a fost repatriat în Moldova pentru că părinţii au refuzat să depună cereri de repatriere, încurajându-i să-şi facă un rost peste hotare.
Copiii au fugit de sărăcie, spune mama lui Victor Lupan, Stepanida Lupan: „Ne ocupăm cu grădinăria şi vreo trei ani la rând ne-au inundat de la Prut şi eram într-un minus de Doamne fereşte! Şi ei se uitau că nu au de îmbrăcat de încălţat. Bine, al meu a terminat 9 clase dar sunt care 7-8 clase nu au terminat şi au plecat băieţii. Idee nu am ce au făcut şi cum s-au dus. Părinţii celorlalţi tot nu ştiu, că cine e bucuros să lase copiii să plece de acasă la 16-17 ani?”
Pentru că refuză să-şi readucă copiii acasă, procurorii locali au iniţiat câteva dosare de decădere a părinţilor din drepturile părinteşti pentru atitudine considerată iresponsabilă, însă organul de tutelă şi curatelă de la Cahul s-a opus, aşa că procesele nu s-au încheiat cu nimic, spune Elena Bacalu, specialist în protecţia drepturilor copilului de la Cahul: „Am fost invitată şi eu ca specialist care reprezintă autoritatea tutelară şi vreau să vă spun că nu erau probe la dosar care să arate că părinţii benevol şi-au trimis copiii peste hotare şi că au făcut-o intenţionat.”
Stepanida Lupan spune că a fost şi ea atrasă într-un proces de decădere din drepturile părinteşti: „Mi s-a spus că mă dezice din drepturile părinteşti dacă eu nu-l aduc înapoi acasă. De la tutelă şi curatelă au spus că trebuie şi decizia copiilor, dacă ei sunt de acord. Băiatul, am vorbit la telefon, a spus că nimeni nu-l întreabă despre asta. Şi aşa s-a oprit. Şi de la Chişinău de la Voronin au venit şi ne spuneau că îşi fac şi ei datoria să ne cerceteze şi să ne întrebe, dar de când a împlinit 18 ani nimeni nu ne mai deranjează şi nu ne mai sună.”
Specialistul în protecţia drepturilor copilului de la Cahul, Elena Bacalu, spune că deşi greu de calificat ca trafic de copii sau ca şi altă infracţiune, totuşi plecarea ilegală a minorilor peste hotare este o încălcare a drepturilor copilului prin perciolele la care se expun ei fiind departe de părinţi sau tutelari până la 18 ani, aşa cum prevede legea. Elena Bacalu se îndoieşte că minorii deja plecaţi vor putea fi readuşi dacă nu există acordul părinţilor. Important este, spune ea, să nu mai plece alţii: „Cred că nu este atât de uşor de îmbunătăţit brusc situaţia materială a familiilor. Dar cred că ce se poate face este de discutat cu familiile, cu copiii prin şcoli, trebuie informaţi, pentru că atunci când am început să lucrăm cu aceste cazuri de la Colibaşi, împreună cu procuratura şi poliţia s-au mai stopat puţin, oamenii au înţeles că pot purta răspundere pentru că copiii lor au ajuns ilegal peste hotare. ”
Specialiştii în protecţia drepturilor copilului optează pentru o responsabilizare mai dură, prin legislaţie, a părinţilor ai căror copii nimeresc în situaţii dificile. Deocamdată însă atât Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului, cât şi unele administraţii locale continuă să primească scrisori din diferite ţări în care sunt găsiţi minori moldoveni.
De aceeaşi manieră au procedat cel puţin 34 de minori din raionul Cahul, care au plecat în ultimii 2 ani în Italia şi alte ţări, mizând pe practicile europenilor de a întreţine străinii fără acte în aziluri până la legalizare. În timp ce băieţii se aflau acolo în aziluri, autorităţile raionale şi de la Chişinău primeau scrisori oficiale din străinătate în care erau îndemnate să-şi asume responsabilitatea pentru copii şi să-i repatrieze. Niciunul însă nu a fost repatriat în Moldova pentru că părinţii au refuzat să depună cereri de repatriere, încurajându-i să-şi facă un rost peste hotare.
Copiii au fugit de sărăcie, spune mama lui Victor Lupan, Stepanida Lupan: „Ne ocupăm cu grădinăria şi vreo trei ani la rând ne-au inundat de la Prut şi eram într-un minus de Doamne fereşte! Şi ei se uitau că nu au de îmbrăcat de încălţat. Bine, al meu a terminat 9 clase dar sunt care 7-8 clase nu au terminat şi au plecat băieţii. Idee nu am ce au făcut şi cum s-au dus. Părinţii celorlalţi tot nu ştiu, că cine e bucuros să lase copiii să plece de acasă la 16-17 ani?”
Pentru că refuză să-şi readucă copiii acasă, procurorii locali au iniţiat câteva dosare de decădere a părinţilor din drepturile părinteşti pentru atitudine considerată iresponsabilă, însă organul de tutelă şi curatelă de la Cahul s-a opus, aşa că procesele nu s-au încheiat cu nimic, spune Elena Bacalu, specialist în protecţia drepturilor copilului de la Cahul: „Am fost invitată şi eu ca specialist care reprezintă autoritatea tutelară şi vreau să vă spun că nu erau probe la dosar care să arate că părinţii benevol şi-au trimis copiii peste hotare şi că au făcut-o intenţionat.”
Stepanida Lupan spune că a fost şi ea atrasă într-un proces de decădere din drepturile părinteşti: „Mi s-a spus că mă dezice din drepturile părinteşti dacă eu nu-l aduc înapoi acasă. De la tutelă şi curatelă au spus că trebuie şi decizia copiilor, dacă ei sunt de acord. Băiatul, am vorbit la telefon, a spus că nimeni nu-l întreabă despre asta. Şi aşa s-a oprit. Şi de la Chişinău de la Voronin au venit şi ne spuneau că îşi fac şi ei datoria să ne cerceteze şi să ne întrebe, dar de când a împlinit 18 ani nimeni nu ne mai deranjează şi nu ne mai sună.”
Specialistul în protecţia drepturilor copilului de la Cahul, Elena Bacalu, spune că deşi greu de calificat ca trafic de copii sau ca şi altă infracţiune, totuşi plecarea ilegală a minorilor peste hotare este o încălcare a drepturilor copilului prin perciolele la care se expun ei fiind departe de părinţi sau tutelari până la 18 ani, aşa cum prevede legea. Elena Bacalu se îndoieşte că minorii deja plecaţi vor putea fi readuşi dacă nu există acordul părinţilor. Important este, spune ea, să nu mai plece alţii: „Cred că nu este atât de uşor de îmbunătăţit brusc situaţia materială a familiilor. Dar cred că ce se poate face este de discutat cu familiile, cu copiii prin şcoli, trebuie informaţi, pentru că atunci când am început să lucrăm cu aceste cazuri de la Colibaşi, împreună cu procuratura şi poliţia s-au mai stopat puţin, oamenii au înţeles că pot purta răspundere pentru că copiii lor au ajuns ilegal peste hotare. ”
Specialiştii în protecţia drepturilor copilului optează pentru o responsabilizare mai dură, prin legislaţie, a părinţilor ai căror copii nimeresc în situaţii dificile. Deocamdată însă atât Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului, cât şi unele administraţii locale continuă să primească scrisori din diferite ţări în care sunt găsiţi minori moldoveni.
