Curtea de Conturi şi Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei depistaseră acum câteva luni o fraudă de 2 milioane 300 de mii de lei la Institutul Oncologic din Chişinău şi un şir de alte neregului legate de lipsa de transparenţă în gestionarea banilor publici. În timp ce ofiţerii Centrului Anicorupţie finalizează acum dosarul penal intentat pe acest caz, Viorica Zaharia a încercat să afle cum funcţionează acum Institutul Oncologic – singurul spital unde se tratează bolnavii de cancer şi ce măsuri a luat Ministerul Sănătăţii.
Curtea de Conturi constatase că şefii Institutului oncologic comiseseră în anii 2008-2009 o fraudă de 2 milioane 300 de mii de lei la procurarea medicamentelor anticancer şi că, în general, sistemul de achiziţii publice al instituţiei era în ultimii ani total intransparent şi vulnerabil la abuzuri şi delapidări.
Ion Cernat (Institutul Oncologic)Ca răspuns, Ministerul Sănătăţii a demis în primăvară conducerea Institutului Oncologic. A fost elaborat un nou statut de funcţionare a instituţiei, aprobată o nouă organigramă şi reorganizat sistemul de achiziţii, a spus Europei Libere noul director, Ion Cernat: „Orice bun material, orice material de construcţie, sau produs alimentar acum se achiziţionează prin intermediul grupurilor de lucru şi agenţiei pentru achiziţii publice”.
Cât priveşte frauda la procurarea medicamentelor, atât noul director al Institutului, cât şi ministrul Sănătăţii, Larisa Catrinici, acum demisionară, spun că ar fi fost vorba de erori de evidenţă a banilor şi nu de fraude propriu zise. Medicamentele anticancer fuseseră procurate, explică ei, în fiole ce conţineau doze puţin mai mari decât necesarul pentru un pacient, astfel că la deschiderea fiolei pentru administrarea medicamentului, restul nu ar fi fost comercializat sau administrat altor pacienţi, aşa cum ar fi dedus organele de control, ci era, elementar, aruncat.
Larisa Catrinici, ministru demisionarLarisa Catrinici: „Este vorba de o neevidenţă şi neexplicare corectă. La etapa când s-a constatat că nu putem procura medicamente în doza indicată în protocol, protocolul de tratament are o doză care este recomandată. A fost ceva mai mult decât un minim. Colegii de la Institutul Oncologic au procurat medicamente fără să schimbe protocolul. Şi atunci când s-au comparat medicamentele procurate şi protocolul care există, a ieşit că au fost procurate medicamente cu o doză mai mare pentru un pacient decât prevede protocolul. Şi iată cum a ieşit suma respectivă”.
Lupta dintre argumentele medicilor şi cele ale organelor de control va continua în instanţă, unde urmează să ajungă dosarul penal acum încă în fază de investigare. Ofiţerii Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei susţin în continuare că deţin probe ce confirmă fraude şi prejudicii masive. Iurie Ciorbă, responsabil din cadrul Centrului anticorupţie: „Urmărirea penală pe acest caz continuă, cazul e foarte interesant, suma prejudiciului cauzat este foarte mare, sunt implicate foarte multe persoane din cadrul instituţiei”.
Ofiţerul de presă al Centrului, Angela Starinschi: „Avem foarte mult material anume despre Institutul Oncologic, primim zilnic apeluri, scrisori, sunt cazuri strigătoare la cer”.
În raportul referitor la Institutul Oncologic, inspectorii Curţii de Conturi au cerut tragerea la răspundere şi a şefilor Ministerului Sănătăţii, care este fondator al Institutului, pentru că ar fi tolerat aceste încălcări. Larisa Catrinici, care a condus Ministerul Sănătăţii din 2008, şi-a declinat însă responsabilitatea, în declaraţia făcută Europei Libere, spunând că Institutul Oncologic este o structură autonomă şi autoritatea medicală centrală nu ar avea control direct asupra ei.
Curtea de Conturi constatase că şefii Institutului oncologic comiseseră în anii 2008-2009 o fraudă de 2 milioane 300 de mii de lei la procurarea medicamentelor anticancer şi că, în general, sistemul de achiziţii publice al instituţiei era în ultimii ani total intransparent şi vulnerabil la abuzuri şi delapidări.
Cât priveşte frauda la procurarea medicamentelor, atât noul director al Institutului, cât şi ministrul Sănătăţii, Larisa Catrinici, acum demisionară, spun că ar fi fost vorba de erori de evidenţă a banilor şi nu de fraude propriu zise. Medicamentele anticancer fuseseră procurate, explică ei, în fiole ce conţineau doze puţin mai mari decât necesarul pentru un pacient, astfel că la deschiderea fiolei pentru administrarea medicamentului, restul nu ar fi fost comercializat sau administrat altor pacienţi, aşa cum ar fi dedus organele de control, ci era, elementar, aruncat.
Lupta dintre argumentele medicilor şi cele ale organelor de control va continua în instanţă, unde urmează să ajungă dosarul penal acum încă în fază de investigare. Ofiţerii Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei susţin în continuare că deţin probe ce confirmă fraude şi prejudicii masive. Iurie Ciorbă, responsabil din cadrul Centrului anticorupţie: „Urmărirea penală pe acest caz continuă, cazul e foarte interesant, suma prejudiciului cauzat este foarte mare, sunt implicate foarte multe persoane din cadrul instituţiei”.
Ofiţerul de presă al Centrului, Angela Starinschi: „Avem foarte mult material anume despre Institutul Oncologic, primim zilnic apeluri, scrisori, sunt cazuri strigătoare la cer”.
În raportul referitor la Institutul Oncologic, inspectorii Curţii de Conturi au cerut tragerea la răspundere şi a şefilor Ministerului Sănătăţii, care este fondator al Institutului, pentru că ar fi tolerat aceste încălcări. Larisa Catrinici, care a condus Ministerul Sănătăţii din 2008, şi-a declinat însă responsabilitatea, în declaraţia făcută Europei Libere, spunând că Institutul Oncologic este o structură autonomă şi autoritatea medicală centrală nu ar avea control direct asupra ei.
