Dupa ce irlandezii s-au razgindit si au votat acum in favoarea Tratatului de la Lisabona, toti ochii analistilor politici se indreapta spre presedintii Cehiei si Poloniei, care pina acum nu au semnat tratatul, desi parlamentele tarilor lor l-au aprobat.
„Dintre cei doi, o amenintare mai serioasa pentru ratificare o reprezinta euroscepticul presedinte al Cehiei, Vaclav Klaus care neaga schimbarile climatice si crede ca snowbordul, apa imbuteliata sunt apanajul stingii”, scrie britanicul the Guardian. Raspunsul presedintelui Klaus pina acum a fost ambiguu : va decide dupa ce se va pronunta Curtea Constitutionala. Cazul a fost adus in fata Curtii Constitutionale de un grup de senatori ai partidului de centru dreapta al presedintelui Klaus, ODS. Curtea poate sa analizeze cazul sau pina la sfirsitul acestei luni sau ar putea anunta ca are nevoie de mai mult timp.
Votul pozitiv al irlandezilor a fost salutat insa de premierul in exercitiu Jan Fischer ca si de opozitia social democrata. Fischer s-a declarat increzator ca ratificarea Tratatului de la Lisabona va avea loc cit de curind, pentru a putea fi pus in practica pina la sfirtitul acestui an. Ministrul ceh de externe Jan Kohout, la rindul lui, a declarat ca spera ca votul irlandezilor il va inspira si pe presedintele Klaus.
Miercuri, se vor afla la Praga Fredrik Reinfeldt, premierul Suediei, tara ce detine presedintia prin rotatie a Uniunii Europene si presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Pe agenda discutiilor, se va afla, cu siguranta si semnarea tratatului.
Presedintele Poloniei Lech Kacinski a anuntat ca va semna tratatul, dar nu a spus si cind anume. Analistii politici se asteapta ca acest lucru sa se intimple totusi pina la sfirsitul lunii octombrie.
Printre cele mai „vizibile” schimbari, Tratatul de la Lisabona va instaura functia de presedinte al Uniunii, desfiintind actualul sistem de presedintii „ prin rotatie” de cite 6 luni. Candidatul cel mai bine plasat pentru a ocupa aceasta functie este fostul premier laburist britanic Tony Blair.
La fel va apare postul de ministru de externe, intarind atributiile pe care le are actualmente coordonatorul politicii externe a Uniunii. Cei care sustin cu tarie aceasta modificare argumenteaza ca tocmai lipsa unei coerente in politica externa a dus, in ultimul timp, la diminuarea credibilitatii Uniunii Europene, avind in vedere interesele divergente ale diferitelor „presedintii” rotative.
Tratatul de la Lisabona intareste si puterile Curtii Europene de Justitie.
„Dintre cei doi, o amenintare mai serioasa pentru ratificare o reprezinta euroscepticul presedinte al Cehiei, Vaclav Klaus care neaga schimbarile climatice si crede ca snowbordul, apa imbuteliata sunt apanajul stingii”, scrie britanicul the Guardian. Raspunsul presedintelui Klaus pina acum a fost ambiguu : va decide dupa ce se va pronunta Curtea Constitutionala. Cazul a fost adus in fata Curtii Constitutionale de un grup de senatori ai partidului de centru dreapta al presedintelui Klaus, ODS. Curtea poate sa analizeze cazul sau pina la sfirsitul acestei luni sau ar putea anunta ca are nevoie de mai mult timp.
Votul pozitiv al irlandezilor a fost salutat insa de premierul in exercitiu Jan Fischer ca si de opozitia social democrata. Fischer s-a declarat increzator ca ratificarea Tratatului de la Lisabona va avea loc cit de curind, pentru a putea fi pus in practica pina la sfirtitul acestui an. Ministrul ceh de externe Jan Kohout, la rindul lui, a declarat ca spera ca votul irlandezilor il va inspira si pe presedintele Klaus.
Miercuri, se vor afla la Praga Fredrik Reinfeldt, premierul Suediei, tara ce detine presedintia prin rotatie a Uniunii Europene si presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Pe agenda discutiilor, se va afla, cu siguranta si semnarea tratatului.
Presedintele Poloniei Lech Kacinski a anuntat ca va semna tratatul, dar nu a spus si cind anume. Analistii politici se asteapta ca acest lucru sa se intimple totusi pina la sfirsitul lunii octombrie.
Printre cele mai „vizibile” schimbari, Tratatul de la Lisabona va instaura functia de presedinte al Uniunii, desfiintind actualul sistem de presedintii „ prin rotatie” de cite 6 luni. Candidatul cel mai bine plasat pentru a ocupa aceasta functie este fostul premier laburist britanic Tony Blair.
La fel va apare postul de ministru de externe, intarind atributiile pe care le are actualmente coordonatorul politicii externe a Uniunii. Cei care sustin cu tarie aceasta modificare argumenteaza ca tocmai lipsa unei coerente in politica externa a dus, in ultimul timp, la diminuarea credibilitatii Uniunii Europene, avind in vedere interesele divergente ale diferitelor „presedintii” rotative.
Tratatul de la Lisabona intareste si puterile Curtii Europene de Justitie.
