Încet, dar sigur, fostele republici iugoslave se integrează în Uniunea Europeană, aşa cum le-a promis de mai multă vreme clubul celor 27. Slovenia a aderat încă din 2004, Croaţia mai are puţin de negociat, Macedonia a făcut şi ea progrese, iar Serbia este aşteptată odată ce se împacă cu propriul trecut. Bosnia-Herţegovina este însă un caz aparte, iar oficialii europeni şi americani încearcă împreună să găsească metode de a opri regresul acelei ţări multietnice. Detalii are Mircea Ţicudean.
Astăzi va avea loc în apropiere de Sarajevo o reuniune de urgenţă a Uniunii Europene şi Statelor Unite cu liderii politici din Bosnia, care par tot mai puţin dispuşi să construiască un stat comun, capabil să se integreze în Europa. La reuniunea de astăzi va participa adjunctul secretarului de stat american, Jim Steinberg, iar delegaţia europeană va fi condusă de ministrul suedez de externe Carl Bildt, a cărui ţară deţine preşedinţia UE.
Săptămâna trecută, Carl Bildt a spus că va merge personal astăzi la Sarajevo pentru că este îngrijorat de rămânerea în urmă a Bosniei, care s-a decuplat de celelalte ţări din Balcani în procesul integrării europene. Într-un interviu acordat Europei Libere la Belgrad, fostul ministru slovac de externe Miroslav Lajcak, care a condus o vreme structurile internaţionale din Bosnia, a fost chiar mai pesimist: „Bosnia nu merge înainte, ci înapoi”, a spus Lajcak, adăugînd că este datoria comunităţii internaţionale să ajute, pentru că ea, comunitatea internaţională, a creat Bosnia ca stat.
Faptul că Bosnia nu face progrese se ştie de multă vreme.
Recent, rămânerea ei în urmă faţă de vecini a avut şi un impact concret pentru cetăţenii bosniaci. Uniunea Europeană a promis că în câteva luni va permite intrarea fără vize în UE macedonenilor, muntenegrenilor şi sârbilor, dar nu şi cetăţenilor Bosniei. Reacţiile la Sarajevo au fost furibunde şi au deschis noi certuri interne, între diferitele etnii. Sârbii şi croaţii din Bosnia au, marea majoritate, paşapoarte sârbe şi croate, aşa că vor putea, sau pot deja, în cazul croaţilor, să circule liber în Europa. Bosniacii musulmani sunt însă lăsaţi pe dinafară, şi susţin că ar fi supuşi din nou discriminării.
Acest sentiment nu a fost îndepărtat nici de explicaţiile Bruxelles-ului, care a spus că guvernul de la Sarajevo nu a îndeplinit vreo 50 din condiţiile concrete pentru renunţarea la vize – în frunte cu cea mai importantă: introducerea de paşapoarte noi, mai greu de falsificat.
Între timp, tensiunile interetnice din Bosnia, pe care agenţia Reuter a numit-o „colţul neterminat al Balcanilor”, continuă să crească. Încurajaţi de politicienii naţionalişti pe care ei i-au ales bosniacii par hotărîţi să consolideze liniile de demarcaţie dintre ei, uneori cu ajutorul ţărilor vecine, în primul rând al Serbiei.
În ajunul reuniunii de astăzi de la Sarajevo, ministrul suedez de externe Carl Bildt a spus că el şi colegul său din Statele Unite vor încerca să explice bosniacilor că structurile euro-atlantice îi aşteaptă, dar că bosniacii înşişi trebuie să se grăbească: „Cine se ocupă cu dispute vechi, pierde ocazii noi”, a avertizat ministrul de externe Bildt.
Astăzi va avea loc în apropiere de Sarajevo o reuniune de urgenţă a Uniunii Europene şi Statelor Unite cu liderii politici din Bosnia, care par tot mai puţin dispuşi să construiască un stat comun, capabil să se integreze în Europa. La reuniunea de astăzi va participa adjunctul secretarului de stat american, Jim Steinberg, iar delegaţia europeană va fi condusă de ministrul suedez de externe Carl Bildt, a cărui ţară deţine preşedinţia UE.
Săptămâna trecută, Carl Bildt a spus că va merge personal astăzi la Sarajevo pentru că este îngrijorat de rămânerea în urmă a Bosniei, care s-a decuplat de celelalte ţări din Balcani în procesul integrării europene. Într-un interviu acordat Europei Libere la Belgrad, fostul ministru slovac de externe Miroslav Lajcak, care a condus o vreme structurile internaţionale din Bosnia, a fost chiar mai pesimist: „Bosnia nu merge înainte, ci înapoi”, a spus Lajcak, adăugînd că este datoria comunităţii internaţionale să ajute, pentru că ea, comunitatea internaţională, a creat Bosnia ca stat.
Faptul că Bosnia nu face progrese se ştie de multă vreme.
Recent, rămânerea ei în urmă faţă de vecini a avut şi un impact concret pentru cetăţenii bosniaci. Uniunea Europeană a promis că în câteva luni va permite intrarea fără vize în UE macedonenilor, muntenegrenilor şi sârbilor, dar nu şi cetăţenilor Bosniei. Reacţiile la Sarajevo au fost furibunde şi au deschis noi certuri interne, între diferitele etnii. Sârbii şi croaţii din Bosnia au, marea majoritate, paşapoarte sârbe şi croate, aşa că vor putea, sau pot deja, în cazul croaţilor, să circule liber în Europa. Bosniacii musulmani sunt însă lăsaţi pe dinafară, şi susţin că ar fi supuşi din nou discriminării.
Acest sentiment nu a fost îndepărtat nici de explicaţiile Bruxelles-ului, care a spus că guvernul de la Sarajevo nu a îndeplinit vreo 50 din condiţiile concrete pentru renunţarea la vize – în frunte cu cea mai importantă: introducerea de paşapoarte noi, mai greu de falsificat.
Între timp, tensiunile interetnice din Bosnia, pe care agenţia Reuter a numit-o „colţul neterminat al Balcanilor”, continuă să crească. Încurajaţi de politicienii naţionalişti pe care ei i-au ales bosniacii par hotărîţi să consolideze liniile de demarcaţie dintre ei, uneori cu ajutorul ţărilor vecine, în primul rând al Serbiei.
În ajunul reuniunii de astăzi de la Sarajevo, ministrul suedez de externe Carl Bildt a spus că el şi colegul său din Statele Unite vor încerca să explice bosniacilor că structurile euro-atlantice îi aşteaptă, dar că bosniacii înşişi trebuie să se grăbească: „Cine se ocupă cu dispute vechi, pierde ocazii noi”, a avertizat ministrul de externe Bildt.
