„Este cert ca alegerile presedintelui Republicii Moldova vor avea loc in termenii stabiliti de parlamentul Republicii Moldova. Acest lucru putem sa-l constatam si prin activizarea factorului intern si extern al diferitilor sponsori ai procesului, care este evident ca isi doresc toti ca presedintele sa fie ales.
Alta este intrebarea in ce conditii. Pare-se cineva din exterior si-ar dori sa impuna redimensionarea coalitiei de guvernare, din centru-dreapta in centru-stanga, un lucru care este greu de conceput, cel putin in acest moment, dar orice este posibil in politica moldoveneasca. In ultimul timp s-au activizat si sponsorii directi ai anumitor formatiuni politice care ar fi vrut sa pastreze acelasi sistem economic sau aceeasi formula de implicare in factorul administrativ, inclusiv prin impunerea unor cadre, lucru care a devenit pentru publicul larg un fapt implinit in ultimul timp.
Aceste doua impedimente: implicarea sponsorilor externi in reconfigurarea coalitiei si in procesul de selectie al cadrelor si in pastrarea anumitor traditii mai putin plauzibile pentru tara noastra, care au fost numite in ultimul timp ca monopol, pot sa tensioneze un pic situatia in jurul alegerii presedintelui. Dar eu sper ca cei care doresc sa-si atinga scopul prin accesiune la anumite posturi publice, vor avea destula responsabilitatea fata de alegatori, fata de tara si vor ajunge in aceste posturi mai devreme sau mai tarziu cu mai putine concesiuni de ordin moral, etic sau de alt gen.
Al doilea aspect, eu sunt convins ca o tara mica si saraca asa ca Moldova nu are nevoie de o constructie bicefala a executivului, in care noi avem un presedinte semiexecutiv si un guvern executiv. Practica tarii noastre si a altor tari, de obicei asta se transforma in dictatura unei persoane, care in anumite conditii de lipsa de contrabalanasare face ceea ce doreste, sau conflicte interminabile intre aceste doua ramuri ale executivului.
S-ar putea sa acceptam o formula de un presedinte reprezentativ care are doar niste functii clar stipulate, limitate de a reprezenta in anumite conditii Republica Moldova, cu transferul integral al functiilor executive catre executiv. Un presedinte care ar fi putut sa fie ales in parlament si nu prin sufragiu direct. Ca nu avem nevoie ca sa cheltuim bani si timp si sa intram iarasi in ani de alegeri, cand trebuie de fapt sa solutionam problemele stringente ale tarii noastre.
Mai degraba nu avem nevoie de functia de presedinte. Dar daca „da”, atunci in anumite conditii care nu ar afecta procesul politic si procesele de relansare economica in Republica Moldova. Daca clasa politica din Moldova ar fi mai consolidata, mai constienta, ea ar veni cu un proiect de reforma politica profunda, care, in mod cert, s-ar referi si la constitutia Republicii Moldova, la sistemul politic, la sistemul societatii civile. Dar, cred ca astazi, cei care real ar putea declansa aceste discutii si dezbateri publice mai degraba sunt preocupati de problemele zilnice, de terminarea acestui proces de formare a organelor de control in Republica Moldova, decat de acest proiect politic. Dar, inevitabil, mai devreme sau mai tarziu, cred eu, clasa politica va reveni la ideea unei reforme politice profunde in Republica Moldova.”
Alta este intrebarea in ce conditii. Pare-se cineva din exterior si-ar dori sa impuna redimensionarea coalitiei de guvernare, din centru-dreapta in centru-stanga, un lucru care este greu de conceput, cel putin in acest moment, dar orice este posibil in politica moldoveneasca. In ultimul timp s-au activizat si sponsorii directi ai anumitor formatiuni politice care ar fi vrut sa pastreze acelasi sistem economic sau aceeasi formula de implicare in factorul administrativ, inclusiv prin impunerea unor cadre, lucru care a devenit pentru publicul larg un fapt implinit in ultimul timp.
Aceste doua impedimente: implicarea sponsorilor externi in reconfigurarea coalitiei si in procesul de selectie al cadrelor si in pastrarea anumitor traditii mai putin plauzibile pentru tara noastra, care au fost numite in ultimul timp ca monopol, pot sa tensioneze un pic situatia in jurul alegerii presedintelui. Dar eu sper ca cei care doresc sa-si atinga scopul prin accesiune la anumite posturi publice, vor avea destula responsabilitatea fata de alegatori, fata de tara si vor ajunge in aceste posturi mai devreme sau mai tarziu cu mai putine concesiuni de ordin moral, etic sau de alt gen.
Al doilea aspect, eu sunt convins ca o tara mica si saraca asa ca Moldova nu are nevoie de o constructie bicefala a executivului, in care noi avem un presedinte semiexecutiv si un guvern executiv. Practica tarii noastre si a altor tari, de obicei asta se transforma in dictatura unei persoane, care in anumite conditii de lipsa de contrabalanasare face ceea ce doreste, sau conflicte interminabile intre aceste doua ramuri ale executivului.
S-ar putea sa acceptam o formula de un presedinte reprezentativ care are doar niste functii clar stipulate, limitate de a reprezenta in anumite conditii Republica Moldova, cu transferul integral al functiilor executive catre executiv. Un presedinte care ar fi putut sa fie ales in parlament si nu prin sufragiu direct. Ca nu avem nevoie ca sa cheltuim bani si timp si sa intram iarasi in ani de alegeri, cand trebuie de fapt sa solutionam problemele stringente ale tarii noastre.
Mai degraba nu avem nevoie de functia de presedinte. Dar daca „da”, atunci in anumite conditii care nu ar afecta procesul politic si procesele de relansare economica in Republica Moldova. Daca clasa politica din Moldova ar fi mai consolidata, mai constienta, ea ar veni cu un proiect de reforma politica profunda, care, in mod cert, s-ar referi si la constitutia Republicii Moldova, la sistemul politic, la sistemul societatii civile. Dar, cred ca astazi, cei care real ar putea declansa aceste discutii si dezbateri publice mai degraba sunt preocupati de problemele zilnice, de terminarea acestui proces de formare a organelor de control in Republica Moldova, decat de acest proiect politic. Dar, inevitabil, mai devreme sau mai tarziu, cred eu, clasa politica va reveni la ideea unei reforme politice profunde in Republica Moldova.”
