„Am hotărât să plec deoarece soţul meu era bolnav şi nu aveam bani să-l tratez. S-a apropiat de mine verişoara lui dreaptă şi mi-a spus că ea lucrează la Moscova la piaţă şi poate să mă ajute şi pe mine. Am plecat cu ea la Moscova”.
Imagine pusă la dispoziţie de PUNDAstfel încep, aproape ca trase la indigo, numeroasele istorii ale acelor femei din Moldova care in loc sa obtina locul jinduit de muna peste hotare ajung pe mina traficantilor de fiinte umane. Maria, vocea căreia o auziţi acum imprimată de specialiştii Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, lăsase acasă un soţ şi un copil. După trei luni în care a fost prizoniera unui traficant la Moscova, a reusit sa revina acasa gratie unei intimplari – ea fusese reţinută de poliţia rusă si astfel a putut scapa de proxeneti.
„M-am rugat la poliţaiul cela să nu mă dea pe mâna lui şi atunci o fată m-a luat la ea acasă, eu eram cu rinchii dezbătuţi, numai eu ştiu cum mergeam şi în ce stare eram, deja vroiam să mă sinucid. M-a vindecat, m-a ascuns la o gazdă, îmi aducea mâncare, medicamente şi aşa am venit acasă, drept că fără documente”.
Ajunsă în Moldova, Maria a fost asistată de specialiştii Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie şi acum se reabilitează psihologic mai ales datorită sprijinului familiei. Psihologul OIM, Lilia Gorceag: "Aproape în fiecare lună avem câte o tânără care are probleme grave de sănătate, vorbesc de schizofrenie şi alte maladii care de multe ori invalidizează persoana. Chiar acuma avem o copilă care a fost la Moscova în condiţii foarte grele de muncă, a cedat sistemul ei nervos şi acum are diagnoza schizofrenie. O mulţime de tinere ca rezultat al traficului se invalidizează şi asta este o problemă foarte serioasă".
Lilia Gorceag spune că profilul victimelor traficului cu oameni s-a schimbat puţin în ultimii ani, şi anume: dacă până nu demult cel mai vulnerabile la trafic cu oameni erau mamele solitare, femeile divorţate şi tinerele pornite la muncă, acum în trafic nimeresc copii care de regulă nu au o familie, copii care pornesc la părinţii lor aflaţi peste hotare, bărbaţi traficaţi pentru exploatare prin muncă.
Şi procedeele de recrutare se schimbă, spune Ana Revenco, director al Centrului La srada, care gestionează o linie fierbinte antitrafic: „Acest an ne-a uimit când ne-a arătat că recrutările făcute anul acesta s-au făcut nu prin rude, ca anii precedenţi, ci prin agenţii, ceea ce ne face să confirmăm ipoteza care am avut-o anul trecut: că fenomenul traficului se mişcă pe spirală şi revine peste 7-8 ani la ceea de unde a început. Prin agenţii, acelaşi „Macler” sau alte ziare, unde nu se mai clarifică persoana dacă e persoană fizică sau juridică. Apelurile la linia fierbinte ne confirmă acest lucru”.
„Migraţia, mai ales migraţia de muncă, măreşte riscul traficării. De aceea trebuie eliminate toate barajele în calea migraţiei libere a oamenilor”, adaugă Ana Revenco pe care am rugat-o să formuleze şi nişte recomandări pentru guvernare. „Crearea schemelor de căutare de lucru, de angajare peste hotare. Facilitarea acecesului migrantului lucrător peste hotare, fie negocierea cu alte state a unor cote de muncitori, calificaţi şi necalificaţi, fie acorduri de migraţie sezonieră sau circulară, exemple sunt în toată lumea. Ele pot fi urmate”
Primul ministru Vladimir Filat a promis, la o întrevedere recentă cu ambasadorul SUA la Chişinău, Asif Chaudhry, că va contribui personal la înlăturarea „reputaţiei” Moldovei ca ţară cu probleme mari la capitolul trafic de fiinţe umane: "Este obligaţia mea directă pentru ca această problemă gravă pe care o are Republica Moldova să fie depăşită".
În clasamentul ţărilor cu probleme la capitolul trafic de fiinţe umane, întocmit în fiecare an de Departamentul de Stat american, Republica Moldova figura în 2007 în categoria III, adică cu cel mai mare grad de risc, dupa care în 2008, a trecut inapoi în categoria a doua, din care fac parte state cu un risc puţin diminuat al traficului cu oameni.
„M-am rugat la poliţaiul cela să nu mă dea pe mâna lui şi atunci o fată m-a luat la ea acasă, eu eram cu rinchii dezbătuţi, numai eu ştiu cum mergeam şi în ce stare eram, deja vroiam să mă sinucid. M-a vindecat, m-a ascuns la o gazdă, îmi aducea mâncare, medicamente şi aşa am venit acasă, drept că fără documente”.
Ajunsă în Moldova, Maria a fost asistată de specialiştii Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie şi acum se reabilitează psihologic mai ales datorită sprijinului familiei. Psihologul OIM, Lilia Gorceag: "Aproape în fiecare lună avem câte o tânără care are probleme grave de sănătate, vorbesc de schizofrenie şi alte maladii care de multe ori invalidizează persoana. Chiar acuma avem o copilă care a fost la Moscova în condiţii foarte grele de muncă, a cedat sistemul ei nervos şi acum are diagnoza schizofrenie. O mulţime de tinere ca rezultat al traficului se invalidizează şi asta este o problemă foarte serioasă".
Lilia Gorceag spune că profilul victimelor traficului cu oameni s-a schimbat puţin în ultimii ani, şi anume: dacă până nu demult cel mai vulnerabile la trafic cu oameni erau mamele solitare, femeile divorţate şi tinerele pornite la muncă, acum în trafic nimeresc copii care de regulă nu au o familie, copii care pornesc la părinţii lor aflaţi peste hotare, bărbaţi traficaţi pentru exploatare prin muncă.
Şi procedeele de recrutare se schimbă, spune Ana Revenco, director al Centrului La srada, care gestionează o linie fierbinte antitrafic: „Acest an ne-a uimit când ne-a arătat că recrutările făcute anul acesta s-au făcut nu prin rude, ca anii precedenţi, ci prin agenţii, ceea ce ne face să confirmăm ipoteza care am avut-o anul trecut: că fenomenul traficului se mişcă pe spirală şi revine peste 7-8 ani la ceea de unde a început. Prin agenţii, acelaşi „Macler” sau alte ziare, unde nu se mai clarifică persoana dacă e persoană fizică sau juridică. Apelurile la linia fierbinte ne confirmă acest lucru”.
„Migraţia, mai ales migraţia de muncă, măreşte riscul traficării. De aceea trebuie eliminate toate barajele în calea migraţiei libere a oamenilor”, adaugă Ana Revenco pe care am rugat-o să formuleze şi nişte recomandări pentru guvernare. „Crearea schemelor de căutare de lucru, de angajare peste hotare. Facilitarea acecesului migrantului lucrător peste hotare, fie negocierea cu alte state a unor cote de muncitori, calificaţi şi necalificaţi, fie acorduri de migraţie sezonieră sau circulară, exemple sunt în toată lumea. Ele pot fi urmate”
Primul ministru Vladimir Filat a promis, la o întrevedere recentă cu ambasadorul SUA la Chişinău, Asif Chaudhry, că va contribui personal la înlăturarea „reputaţiei” Moldovei ca ţară cu probleme mari la capitolul trafic de fiinţe umane: "Este obligaţia mea directă pentru ca această problemă gravă pe care o are Republica Moldova să fie depăşită".
În clasamentul ţărilor cu probleme la capitolul trafic de fiinţe umane, întocmit în fiecare an de Departamentul de Stat american, Republica Moldova figura în 2007 în categoria III, adică cu cel mai mare grad de risc, dupa care în 2008, a trecut inapoi în categoria a doua, din care fac parte state cu un risc puţin diminuat al traficului cu oameni.
