Cu 20 de ani in urma, Lituania a fost prima republica din Uniunea Sovietica sa-si proclame independenta, anuntand si inceperea destramari Uniunii Sovietice. Inca si astazi, Lituania se mai lupta cu mostenirea comunista. Cum este cazul multor tari central si est-europene, constata primul presedintele al Lituaniei independente, Vytautas Landsbergis, aflat la Praga pentru o conferinta internationala dedicata „trecutului si crimelor comuniste”. Interviul realizat de corespondenta Europei Libere , Clair Bigg , este rezumat de Ileana Giurchescu:
Inca de la inceputul anilor 90 Lituania a incercat sa adopte o lege a lustratiei, dupa modelul Cehoslovaciei. Dar, marturiseste Landsbergis, „reformele erau inca la inceput, rezistenta stângii in parlament a fost foarte puternica. S-a extins si la alte partide, asa ca pana la urma s-a format o majoritate care a oprit procesul de lustratie. Faptul ca eram presedinte al tarii nu a schimbat lucrurile, pentru ca intr-o democratie parlamentara se pot cumpara voturi”.
Landsbergis este convins ca parlamentarii au fost atunci corupti de ceea ce el defintete, in termeni generali, „forte ale trecutului, ale fostului regim”. Iar mostenirea comunista, continua fostul presedinte, modul in care Lituania se raporteaza la ea divizeaza si astazi, profund, societatea.
Ar fi evoluat lucrurile altfel daca in fostele tari comuniste ar fi avut loc procese ca cel de la Nurenberg ? Ar fi facut poate justitie, pentru ca daca nu este dreptate, oamenii isi pierd increderea in justitie. Sunt deziluzionati de democratie, de politicile statului pentru ca vad ca aceleasi personaje au detinut si detin puterea, fie politica sau economica.
„Ar schimba ceva, daca s-ar putea intoarce la incetului anilor 90?!, l-a intrebat in incheiere Europa Libera: „As fi mai atent la formele sofisticate de coruptie politica. Am prea multa incredere in oameni si multi nu o merita”.
Inca de la inceputul anilor 90 Lituania a incercat sa adopte o lege a lustratiei, dupa modelul Cehoslovaciei. Dar, marturiseste Landsbergis, „reformele erau inca la inceput, rezistenta stângii in parlament a fost foarte puternica. S-a extins si la alte partide, asa ca pana la urma s-a format o majoritate care a oprit procesul de lustratie. Faptul ca eram presedinte al tarii nu a schimbat lucrurile, pentru ca intr-o democratie parlamentara se pot cumpara voturi”.
Landsbergis este convins ca parlamentarii au fost atunci corupti de ceea ce el defintete, in termeni generali, „forte ale trecutului, ale fostului regim”. Iar mostenirea comunista, continua fostul presedinte, modul in care Lituania se raporteaza la ea divizeaza si astazi, profund, societatea.
Ar fi evoluat lucrurile altfel daca in fostele tari comuniste ar fi avut loc procese ca cel de la Nurenberg ? Ar fi facut poate justitie, pentru ca daca nu este dreptate, oamenii isi pierd increderea in justitie. Sunt deziluzionati de democratie, de politicile statului pentru ca vad ca aceleasi personaje au detinut si detin puterea, fie politica sau economica.
„Ar schimba ceva, daca s-ar putea intoarce la incetului anilor 90?!, l-a intrebat in incheiere Europa Libera: „As fi mai atent la formele sofisticate de coruptie politica. Am prea multa incredere in oameni si multi nu o merita”.
