La 14 ani de la Portret de grup. O altă imagine a poeziei basarabene, carte ce scotea la suprafaţă „o Atlantidă poetică” (Al. Muşina), Noua poezie basarabeană. Antologie şi prefaţă de Dumitru Crudu, Editura Institutului Cultural Român, 2009, se vrea o replică pe măsură, chit că premisele sunt diametral opuse: dacă Portret-ul trecea în revistă o generaţie – optzecistă – gata aşezată, Noua poezie… încearcă să surprindă relieful în mişcare al unor promoţii în devenire.
Bun cunoscător al acesteia şi din postură de animator, dacă nu chiar de mentor al câtorva cenacluri literare, Dumitru Crudu încearcă să definească fenomenul în cauză, titlul prefeţei fiind elocvent în acest sens: Noua poezie basarabeană: între dezamăgire socială şi optimism individual. Cum însă el nu e neapărat şi un cap teoretic, explicaţiile ţin mai degrabă de domeniul sociologiei: „Căci, ăsta e un paradox al poeziei tinere, cu toate că fundalul politic şi social e, de cele mai multe ori, foarte sumbru, în plan individual tinerii poeţi debordează de vitalitate şi speră că schimbarea e posibilă” sau „Poezia lor (…) ascunde o mare dezamăgire că revoluţia fusese confiscată de către oligarhia de partid, iar odată cu ea şi speranţele sutelor de mii de oameni…”.
Memorabilă mi se pare formula promoţiei de „noi şi noi poeţi revoltaţi, dornici să pălmuiască (…) obrajii stafidiţi ai literaturii moldoveneşti”; mă întreb doar dacă la ora aceasta tinerii mai au ce pălmui. Cât despre selecţia propriu-zisă, ea ne oferă câteva surprize plăcute – în primul rând grupajul Angelei Pânzaru –, vine să reconfirme, odată în plus, statutul de primus inter pares al lui Iulian Fruntaşu şi Ştefan Baştovoi, trece-n revistă valorile sigure – fraţii Vakulovski, Steliana Grama, Diana Iepure, Ana Rapcea, Adrian Ciubotaru, Horia Hristov, Liliana Armaşu, Aurelia Borzin –, pentru a se încheia cu „una dintre cele mai noi grupări (…) Human Zone (Andrei Gamarţ, Daria Vlas, Corina Ajder, Vadim Vasiliu). Lipsesc la apel câteva voci interesante, de-ar fi să amintesc doar de Doina Postolachi, Aurelia Cojocaru, Alex Cosmescu, Tania Dumbravă ş.a.
Iar faptul că antologia se dedică „lui Valeriu Boboc (…) şi tinerilor care au fost torturaţi de poliţie în beciurile din Chişinău” o scoate din perimetrul literaturii, redând-o societăţii.
Bun cunoscător al acesteia şi din postură de animator, dacă nu chiar de mentor al câtorva cenacluri literare, Dumitru Crudu încearcă să definească fenomenul în cauză, titlul prefeţei fiind elocvent în acest sens: Noua poezie basarabeană: între dezamăgire socială şi optimism individual. Cum însă el nu e neapărat şi un cap teoretic, explicaţiile ţin mai degrabă de domeniul sociologiei: „Căci, ăsta e un paradox al poeziei tinere, cu toate că fundalul politic şi social e, de cele mai multe ori, foarte sumbru, în plan individual tinerii poeţi debordează de vitalitate şi speră că schimbarea e posibilă” sau „Poezia lor (…) ascunde o mare dezamăgire că revoluţia fusese confiscată de către oligarhia de partid, iar odată cu ea şi speranţele sutelor de mii de oameni…”.
Memorabilă mi se pare formula promoţiei de „noi şi noi poeţi revoltaţi, dornici să pălmuiască (…) obrajii stafidiţi ai literaturii moldoveneşti”; mă întreb doar dacă la ora aceasta tinerii mai au ce pălmui. Cât despre selecţia propriu-zisă, ea ne oferă câteva surprize plăcute – în primul rând grupajul Angelei Pânzaru –, vine să reconfirme, odată în plus, statutul de primus inter pares al lui Iulian Fruntaşu şi Ştefan Baştovoi, trece-n revistă valorile sigure – fraţii Vakulovski, Steliana Grama, Diana Iepure, Ana Rapcea, Adrian Ciubotaru, Horia Hristov, Liliana Armaşu, Aurelia Borzin –, pentru a se încheia cu „una dintre cele mai noi grupări (…) Human Zone (Andrei Gamarţ, Daria Vlas, Corina Ajder, Vadim Vasiliu). Lipsesc la apel câteva voci interesante, de-ar fi să amintesc doar de Doina Postolachi, Aurelia Cojocaru, Alex Cosmescu, Tania Dumbravă ş.a.
Iar faptul că antologia se dedică „lui Valeriu Boboc (…) şi tinerilor care au fost torturaţi de poliţie în beciurile din Chişinău” o scoate din perimetrul literaturii, redând-o societăţii.
