21 martie 2000
Actualitatea românească. (Moderator: Radu Călin Cristea, corespondent: Andreea Pora).
Legile reformei justiţiei.
Iniţiativa legislativă privind reforma în justiţie are ca scop principal reglementarea imperfecţiunilor unor norme penale şi civile prin completarea şi modificarea codurilor respective, completarea unor legi neacoperitoare şi corelarea cu legislaţia europeană.
Potrivit Marietei Avram, director al direcţiei legislaţie, relaţii internaţionale şi integrare europeană, din cadrul Ministerului Justiţiei: „Armonizarea nu o facem în mod teoretic, în mod abstract. Ci practic ea vine în sprijinul cetăţeanului pentru a eficientiza instituţiile”.
În codul de procedură penală se vor introduce noi reglementări aflate în toate codurile similare din spaţiul european şi nu numai. Respectarea drepturilor minorului, o chestiune atent tratată în codurile altor ţări, dar pentru care România a primit adesea bile negre, acum va fi supusă unor modificări de esenţă. Astfel, noile reglementări privind infractorii minori care au împlinit vârsta de 16 ani, se referă la răspunderea penală a acestora, în cazul în care au săvârşit fapta cu discernământ, sau în situaţia în care se constată că este în interesul societăţii şi al minorului, instanţa va aplica măsura educativă a prestării de activităţii neremunerate în folosul comunităţii.
De extremă importanţă este introducerea unei instituţii noi, cea a judecătorului cu atribuţii în cursul urmăririi penale. Noua tendinţă este ca autorul anchetei să nu fie şi cel care ia măsura privativă de libertate. „În cursul urmăririi penale în prezent procurorul şi organul de cercetare penală al poliţiei sunt subiecţii principali. Va apărea acest judecător cu atribuţii în cursul de urmărire penală, care va avea atribuţii deosebit de importante în ceea ce priveşte garantarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului, respectiv faţă de care s-a început cercetarea penală”, a mai spus Marieta Avram.
Reglementările propuse pentru noul cod penal perfecţionează sistemul pedepselor prin diversificarea acestora, instanţele putând trage la răspundere atât persoanele fizice, cât şi cele juridice, pentru care pedepsele sunt deosebit de dure. Nu pot fi trase la răspundere penală statul, autorităţile şi instituţiile publice, iar partidele politice, sindicatele şi activităţile din domeniul mass-media nu pot fi dizolvate.
Un capitol nou este cel al măsurilor în folosul comunităţii fiind preluat ca idee din sistemul anglo-saxon. Acestea urmăresc decongestionarea penitenciarelor şi resocializarea infractorilor.