Linkuri accesibilitate

Conotația afectivă a termenilor revoluție și putsch


Aprilie 2009: între twitter revolution și revoluție oranj

Comunistii moldoveni, fortati sa accepte ipostaza de opozitie parlamentara chiar daca au cistigat cele mai multe mandate, sustin ca in aprilie 2009 a avut loc o tentativa de lovitura de stat. Cum nu are si probe convingatoare care sa inculpe presupusii organizatori, fostul partid de guvernamint opereaza cu deductii patimase si parabole.

Intr-un discurs televizat sustinut chiar in prima seara de revolte, liderul comunist acuza opozitia de organizarea unui puci, avand ca scop "desfiintarea statului moldovenesc" si "lichidarea democratiei". "In aceasta dimineata, Vlad Filat, Mihai Ghimpu, Serafim Urechean practic au devenit capii stabului, care a inceput lovitura de stat anticonstitutionala in Republica Moldova ", a spus atunci Vladimir Voronin, referindu-se la liderii formatiunilor care atunci erau in opozitie.

La un an de la evenimente, comunistii nu si-au schimbat pozitia. Si democratul Marian Lupu, care a abandonat tabara comunista dupa evenimentele din aprilie, inclina sa creada ca in spatele tragicelor evenimente au stat regizori care si-au propus schimbarea violenta a puterii. "Exista mai multe caracteristici, care ar permite sa banuim o tentativa de lovitura de stat,” afirma nu demult Marian Lupu.

Ceilalti parteneri de alianta ai lui Marian Lupu califica evenimentele din aprilie trecut drept revolta spontana din partea tinerilor „care nu si-au mai dorit sa traiasca intr-o tara guvernata autoritar”. Revolta care, crede premierul si liderul PLDM, Vlad Filat, a fost deturnata prin intermediul provocatorilor care au servit intereselor comunistilor. Mihai Ghimpu, presedintele PL, la fel considera ca „a fost o iesire spontana a tinerilor, poate si de cineva dirijata prin intermediul sms-urilor”. La Vilnius insa, intr-un discurs rostit luna trecuta in fata Parlamentului Lituaniei, Ghipu vorbea despre o revolutie care a adus Moldova in familia tarilor democratice.

Petru Negură
Ce s-a produs totusi in aprilie? Iata cum raspunde la aceasta intrebare sociologul Petru Negura: “Atat termenul de lovitura de stat care este acelasi cu putsch-ul, cit si termenul de revolutie sunt conotate afectiv, numai ca revolutia – pozitiv, iar putsch-ul – negativ. Cei care vor sa discalifice acest transfer de putere, il numesc lovitura de stat, iar cei care vor sa-l conoteze pozitiv, il numesc revolutie. Cred ca trebuie sa luam distanta fata de ambii termeni.
Motivul: multe forte politice incearca sa profite de ele, pentru a ajunge la guvernare sau a se intari in putere. Din puctul meu de vedere, a fost un hibrid, daca vreti, intre twiter revolution – o revolutie orgasnizata prin oportunitatile pe care le ofera tehnologiile informationale, internetul - si o revolutie oranj, cand masele, nemultumite de rezultatele unor alegeri pe care le considera fraudate, genereaza un transfer de putere”.

Ce nume generic le va atribui istoria tulburarilor din aprilie, ramane de vazut. Numai ca depinde cine ii va sopti la ureche ce concluzii sa imortalizeze, constata ironic unii experti care, in pofida nerabdarii generalizate, spun ca un verdict pripit ar face mai mult rau decit o stare de asteptare.
Previous Next

XS
SM
MD
LG