Vlad Filat: „Urmează să modificăm acest articol 78.”
Europa Liberă: Cum?
Vlad Filat: „Prin realizarea unui compromis între forţele politice din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Din moment ce comuniştii nu vor participa la votare.
Vlad Filat: „Să vedem. Deocamdată eu aud două soluţii pe care le oferă comuniştii: una, care vine prin formula asta indirectă, că nu vor participa. Şi a doua, pe care am auzit-o vorbită fiind direct de liderul partidului că ei îşi doresc modificarea articolului 78 până la alegeri. Or, şi noi trebuie să vedem cum realizăm acest compromis. Şi nu doar să-l vedem. Trebuie să-l realizăm, ca după alegeri să nu mai avem acest blocaj. Republica Moldova, având această deschidere fără precedent din partea Occidentului şi perspectivă clară europeană, are nevoie de o guvernare eficientă, plină, pentru ca să se mişte cu viteza necesară pe calea de integrare.”
Europa Liberă: Din momentul ce există verdictul Curţii Constituţionale, trebuie de aşteptat şase luni.
Vlad Filat: „Este această normă că în Parlament poate fi discutată o iniţiativă de modificare a Constituţiei doar după şase luni de la înaintarea iniţiativei, ceea ce presupune că la expirarea acestui termen, noi urmează să intrăm în dezbateri parlamentare pe marginea modificării Constituţiei. În această perioadă de şase luni, noi urmează să discutăm şi să ajungem în situaţia, în care la sfârşitul acestor şase luni să avem soluţia deja înţeleasă, în adoptare.”
Europa Liberă: Reieşind din aceste calcule, s-ar părea că alegerile ar putea să fie convocate pentru anul viitor.
Vlad Filat: „Şi da, şi nu. Depinde care iniţiativă o vom aproba. Dar sunt iarăşi posibilităţi.”
Europa Liberă: Ce posibilităţi?
Vlad Filat: „Cea de a modifica acest articol în urma unui referendum. Însă în acest sens urmează să avem avizul pozitiv din partea Comisiei de la Veneţia. Acest aviz este determinant în formarea opiniei şi poziţiei din partea comunităţii internaţionale. Comisia de la Veneţia este, din punctul meu de vedere, cea care are expertiza necesară în a spune exact, care sunt posibilităţile. Şi dacă, spre exemplu, ar fi posibil şi prin intermediul referendumului să modificăm acest articol, sigur noi vom merge pe această cale, pentru a ne mişca mai rapid şi a oferi posibilitate cetăţeanului să se expună.”
Europa Liberă: În opinia Dumneavoastră, ce e mai bine: referendum sau alegeri?
Vlad Filat: „Bun, referendumul nu exclude alegerile. Deci, modificarea articolului 78 nu exclude alegerile parlamentare anticipate. Din punctul meu de vedere, este determinant pentru noi, ca ţară, să respectăm întru totul norma legală, în această reformă pe care ne-am angajat s-o asigurăm. Reforma constituţională s-o sigurăm în ţara noastră.”
Europa Liberă: Credeţi, totuşi, că comuniştii ar putea să-şi schimbe punctul de vedere şi să devină mai cooperanţi? Ei au declanaşat practic campania electorală.
Vlad Filat: „Trebuie să recunoaştem că toată lumea este în campanie electorală. Şi este firesc pentru un partid politic serios să fie în permanenţă în campanie electorală. Ceea ce înseamnă comunicare cu oamenii şi, de ce nu? Soluţionarea problemelor pentru oameni. Vis-a-vis de ceea ce urmează să facă comuniştii: ei au înaintat o iniţiativă. Eu nu văd cum propria iniţiativă dânşii nu ar vota-o.
Europa Liberă: Să înţelegem atunci că şi coaliţia liberal-democrată ar putea să voteze propunerea comuniştilor?
Vlad Filat: „Nu am spus acest lucru. Am spus că având o iniţiativă în Parlament, noi având o altă iniţiativă, ar fi posibil să votăm o formulă de compromis. Trebuie să spunem lucrurilor foarte clar pe nume – noi avem nevoie de o reformă constituţională, profundă, care urmează s-o planificăm în implimentare în timp. Şi avem nevoie obligatoriu ca, înainte de alegerile anticipate, să avem ajustat acest articol 78, pentru ca după alegeri să putem să ne mişcăm înainte.”
Europa Liberă: O reformă constituţională înseamnă votarea unei noi Constituţii?
Vlad Filat: „O nouă Constituţie ar fi soluţia cea mai bună. Fiindcă în momentul în care încerci să faci amendamente, sau să modifici un număr suficient de mare de articole, poţi să produci un dezechilibru în întreg actul normativ, care este Constituţia, care reprezintă fundamentul unei societăţi. Şi de aia, atunci când vom fi pregătiţi să adoptăm o nouă constituţie, trebuie s-o facem.”
Europa Liberă: Se zice că s-ar putea împotmoli lucrurile, atunci când vine vorba de denumirea corectă a limbii, articolul 13, de neutralitatea Republicii Moldova, şi de asta nu e nici momentul potrivit. Şi nici nu se contează pe un rezultat benefic.
Vlad Filat: „Nu doar. Fiindcă sunt şi multe alte probleme care pot atinge zone sensibile. Vă dau un exemplu, ca să nu ne ducem prea departe: forma de guvernare, pe care urmează s-o aibă Republica Moldova după acest referendum, sau după această modificare a Constituţiei. Sunt unii care consideră că trebuie să avem o Republică prezidenţială, alţii Republică parlamentară. Trebuie să recunosc că în mare parte aceste puncte de vedere sunt şi unele subiective, având interes personal, sau inters de partid. Însă această situaţie ne demonstrează că trebuie să avem o perioadă de timp, în care să discutăm şi să atingem compromisul necesar. În urma adoptării acestei Constituţii, noi trebuie să avem o societate consolidată, nu una şi mai tare divizată. Şi aici trebuie să muncim.”
Europa Liberă: Personal, Dumneavoastră pentru ce variantă de guvernare aţi pleda?
Vlad Filat: „Vedeţi, noi am pornit de la premiza că preşedintele Republicii Moldova, având în vedere atribuţiile funcţionale pe care le are şi acum, are nevoie de mandat. Or, este absolut impropriu ca şi atribuţii funcţionale pentru cineva, care preia mandatul în Parlament. Mandatul popular reprezintă, dacă vreţi, şi o autoritate morală, puternică a acestei instituţii, care poate interveni şi poate să fie eficientă în activitate. Ceea ce presupune, totodată, că nu este suficient doar să alegi preşedintele prin vot direct. Trebuie să-i dai atribuţii mai departe. Inclusiv să fie şeful Executivului, pentru că în caz contrar apar divergenţe şi dezechilibre între activităţile Guvernului şi ale Preşedinţiei.
Or, dacă vorbim despre o Republică parlamentară autentică, atunci iarăşi trebuie să echilibrăm situaţia – preşedintele să aibă funcţie reprezentativă, iar funcţiile executive şi mandatul deplin trebuie să-l aibă Guvernul. Trebuie să decidem într-un sens sau altul, pentru ca să fie lucrurile foarte clare. Să nu avem conflicte permanente, care, vreau să vă spun, că apar zi de zi, chiar dacă nu se văd.”
