Vicepreşedintele american, Joe Biden a spus astăzi într-un discurs rostit în Parlamentul European că valorile şi interesele comune continuă să lege Statele Unite şi Uniunea Europeană în mod „inexorabil”. Dar vizita lui Biden este văzută drept un fel de compensaţie, după ce preşedintele Barack Obama a anulat summit-ul Statele Unite – Uniunea Europeană primăvara aceasta.
Corespondentul Europei Libere la Bruxelles, Ahto Lobjakas relatează că vicepreşedintele Statelor Unite şi-a rostit discursul în Parlamentul European pe fondul suspiciunilor în multe capitale europene că atenţia Washingtonului la ceea ce se întâmplă pe vechiul continent scade. Suspiciuni amplificate când preşedintele Obama a refuzat să participe în martie la summit-ul euro-american din Spania.
Dar Joe Biden a spus că le poate răspunde scepticilor care pun sub semnul întrebării trăinicia relaţiei transatlantice că aceasta este puternică şi importantă pentru ambele părţi, aşa cum a fost întotdeauna. El a spus că Statele Unite au nevoie de Europa tot aşa cum are nevoie şi Europa de Statele Unite. „Avem nevoie unii de ceilalţi mai mult ca oricând”, a spus vicepreşedintelui american.
Într-un articol de opinie pe care l-a publicat în ediţia de astăzi a ziarului "International Herald Tribute", Joe Biden a dat asigurări specifice ţărilor est-europene. El scrie că Statele Unite nu vor permite ca noi sfere de influenţă să apară în Europa, că integritatea teritorială a tuturor ţărilor trebuie să fie asigurată şi că fiecare are dreptul să decidă singură din ce alianţe să facă parte. Dar articolul confirmă, de asemenea, că Rusia a luat rolul central în planurile Statelor Unite pentru securitatea Europei şi viitorul Alianţei Nord Atlantice.
Astăzi, Biden a fost întâmpinat cu căldură în sala de şedinţe a Parlamentului European, unde a intrat în acordurile imnului Uniunii Europene. El a spus că Bruxelles-ul poate concura cu Washington-ul pentru titlul de capitală a lumii libere. A menţionat că împreună Statele Unite şi cele 27 de ţări ale Uniunii Europene numără peste 800 de milioane de oameni.
Dar la fel ca şi toţi ceilalţi oficiali americani în ultimii ani, Biden a spus că Statele Unite au nevoie de „parteneri puternici”. În termeni practici, aceasta ar însemna că, în vreme ce Washingtonul este gata să îmbrăţişeze unele priorităţi europene, cum ar fi combaterea schimbării climei, va judeca pe de altă parte Uniunea Europeană în funcţie de contribuţia la combaterea provocărilor prioritare pe agenda americană.
Joe Biden a vorbit despre zona turbulentă a Afganistanului şi Pakistanului, unde Statele Unite şi Uniunea Europeană colaborează pentru a înfrânge reţeaua Al-Qaida şi militanţii talibani, precum şi despre eforturile comune de a împiedica Iranul să construiască arme atomice. „Programul nuclear al Iranului încalcă obligaţiile luate în cadrul Tratatului de Neproliferare Nucleară şi riscă să provoace o cursă a înarmării atomice în Orientul Mijlociu”, a spus Biden.
Dar o temă asupra căreia a revenit mereu Joe Biden a fost convingerea Statelor Unite că „lumea s-a schimbat total” în urma atacurilor teroriste din 2001, iar principala ameninţare este astăzi ca actori nestatali să intre în posesia armelor de distrugere în masă. Context în care, Biden a insistat asupra unor măsuri specifice pe agenda americană în relaţia cu Uniunea Europeană, cum ar fi schimbul de informaţii despre suspecţii de terorism şi finanţele acestora. Parlamentul European, acum cu puteri sporite datorită Tratatului de la Lisabona adoptat anul trecut, s-a opus cererilor americane pentru un acces mai mare la informaţiile Uniunii Europene.
Vicepreşedintele american a spus că administraţia Obama înţelege îngrijorările europene referitoare la încălcarea vieţii private. A fost aplaudat îndelung când a spus că drepturile civile ca cel la protecţia datelor cu caracter personal sunt „inalienabile”. Dar a adăugat că guvernele au o datorie la fel de mare de a asigura securitate fizică a cetăţenilor.
Corespondentul Europei Libere la Bruxelles, Ahto Lobjakas relatează că vicepreşedintele Statelor Unite şi-a rostit discursul în Parlamentul European pe fondul suspiciunilor în multe capitale europene că atenţia Washingtonului la ceea ce se întâmplă pe vechiul continent scade. Suspiciuni amplificate când preşedintele Obama a refuzat să participe în martie la summit-ul euro-american din Spania.
Dar Joe Biden a spus că le poate răspunde scepticilor care pun sub semnul întrebării trăinicia relaţiei transatlantice că aceasta este puternică şi importantă pentru ambele părţi, aşa cum a fost întotdeauna. El a spus că Statele Unite au nevoie de Europa tot aşa cum are nevoie şi Europa de Statele Unite. „Avem nevoie unii de ceilalţi mai mult ca oricând”, a spus vicepreşedintelui american.
Într-un articol de opinie pe care l-a publicat în ediţia de astăzi a ziarului "International Herald Tribute", Joe Biden a dat asigurări specifice ţărilor est-europene. El scrie că Statele Unite nu vor permite ca noi sfere de influenţă să apară în Europa, că integritatea teritorială a tuturor ţărilor trebuie să fie asigurată şi că fiecare are dreptul să decidă singură din ce alianţe să facă parte. Dar articolul confirmă, de asemenea, că Rusia a luat rolul central în planurile Statelor Unite pentru securitatea Europei şi viitorul Alianţei Nord Atlantice.
Astăzi, Biden a fost întâmpinat cu căldură în sala de şedinţe a Parlamentului European, unde a intrat în acordurile imnului Uniunii Europene. El a spus că Bruxelles-ul poate concura cu Washington-ul pentru titlul de capitală a lumii libere. A menţionat că împreună Statele Unite şi cele 27 de ţări ale Uniunii Europene numără peste 800 de milioane de oameni.
Dar la fel ca şi toţi ceilalţi oficiali americani în ultimii ani, Biden a spus că Statele Unite au nevoie de „parteneri puternici”. În termeni practici, aceasta ar însemna că, în vreme ce Washingtonul este gata să îmbrăţişeze unele priorităţi europene, cum ar fi combaterea schimbării climei, va judeca pe de altă parte Uniunea Europeană în funcţie de contribuţia la combaterea provocărilor prioritare pe agenda americană.
Joe Biden a vorbit despre zona turbulentă a Afganistanului şi Pakistanului, unde Statele Unite şi Uniunea Europeană colaborează pentru a înfrânge reţeaua Al-Qaida şi militanţii talibani, precum şi despre eforturile comune de a împiedica Iranul să construiască arme atomice. „Programul nuclear al Iranului încalcă obligaţiile luate în cadrul Tratatului de Neproliferare Nucleară şi riscă să provoace o cursă a înarmării atomice în Orientul Mijlociu”, a spus Biden.
Dar o temă asupra căreia a revenit mereu Joe Biden a fost convingerea Statelor Unite că „lumea s-a schimbat total” în urma atacurilor teroriste din 2001, iar principala ameninţare este astăzi ca actori nestatali să intre în posesia armelor de distrugere în masă. Context în care, Biden a insistat asupra unor măsuri specifice pe agenda americană în relaţia cu Uniunea Europeană, cum ar fi schimbul de informaţii despre suspecţii de terorism şi finanţele acestora. Parlamentul European, acum cu puteri sporite datorită Tratatului de la Lisabona adoptat anul trecut, s-a opus cererilor americane pentru un acces mai mare la informaţiile Uniunii Europene.
Vicepreşedintele american a spus că administraţia Obama înţelege îngrijorările europene referitoare la încălcarea vieţii private. A fost aplaudat îndelung când a spus că drepturile civile ca cel la protecţia datelor cu caracter personal sunt „inalienabile”. Dar a adăugat că guvernele au o datorie la fel de mare de a asigura securitate fizică a cetăţenilor.
