În textul scris de grupurile socialist (S&D), liberal (ALDE), grupul Verzilor/EFA și Stanga nordica unita, GUE/NGL, se arată că Franța ar trebui "să suspende imediat" repatrierea și expulzarea sutelor de cetățeni europeni de etnie romă în țările lor de origine. Potrivit deputaților, colectarea de date biometrice încalcă prevederile Cartei Europene a Drepturilor Fundamentale. Parlamentul respinge "orice declarații care corelează minoritățile și imigrația cu criminalitatea și care dau naștere unor stereotipuri discriminatorii" și este profund îngrijorat "îndeosebi de retorica instigatoare și vizibil discriminatorie care a caracterizat discursurile politice în perioada în care au avut loc repatrierile romilor și care conferă credibilitate declarațiilor rasiste și acțiunilor grupurilor de extremă dreaptă".
"Libertatea de circulație și de ședere poate fi restricționată din motive de ordine publică, siguranță publică sau sănătate publică doar pe baza conduitei personale și nu pe baza unor considerații de prevenție generală sau a unor considerații legate de originea etnică sau naționalitate", se subliniază în rezoluția comună. În plus, "deciziile de expulzare trebuie să fie analizate și luate de la caz la caz, ținând seama de circumstanțele personale și cu asigurarea unor garanții procedurale și a unor căi de atac".
În urma unui amendament oral depus de către deputatul european Hannes Swoboda (S&D), rezoluția comună face referire și la faptul că situația populației de etnie romă nu poate afecta aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, precum și drepturile cetățenilor ale acestor state.
Deputații își exprimă regretul profund față de "reacția târzie și limitată a Comisiei, în calitate de gardian al tratatelor, la necesitatea de a verifica conformitatea acțiunilor statelor membre cu dreptul primar și legislația UE". Comisia trebuie să reacționeze prompt cu o analiză completă a situației din Franța și din celelalte state membre în ceea ce privește conformitatea politicilor privind romii cu legislația UE, în care să țină seama inclusiv de informațiile oferite de ONG-uri și reprezentanții romilor, se precizează în rezoluție.
Cei mai multi membri ai Parlamentului European au reprosat Comisiei Europene ca nu a mustrat guvernul francez pentru ceea ce unii au numit „primele deportari in masa de dupa cel de-al doilea Razboi mondial“.
Viviane Reding, comisarul european pentru justitie si drepturi fundamentale, a anuntat ca marti a trimis o scrisoare Frantei pentru a-i cere lamuriri cu privire la Respectarea Cartei Drepturilor Fundamentale. Apoi, comisarul european a punctat 5 actiuni pe care intentioneaza sa le intreprinda impreuna cu comisarul pentru Afaceri interne, Malstrom si cel pentru Munca si afaceri sociale, Andor. Intre acestea, constituirea, pana la sfarsitul anului, a unui Taskforce care sa evalueze eficacitatea cheltuirii fondurilor europene pentru programele de integrare a romilor.
In plus, va fi organizat un consiliu mixt pentru a identifica masurile si fondurile ce pot fi deblocate in acelasi scop. Acest consiliiu va fi urmat de intalniri anuale la nivel ministerial pentru ca, a spus Reding, „statele membre sunt rezistente la schimbare“. Nu in ultimul rand, comisarul european a cerut statelor membre sa evalueze situatia traficului de fiinte umane unde populatia roma ar putea fi implicata.
La randul sau comisarului pentru ocuparea fortei de munca si afaceri sociale, Lazlo Andor a anuntat ca executivul european a demarat un program de dialog intre autoritati si reprezentantii romilor. O etapa a avut deja loc in Ungaria si Bulgaria, iar in Romania va avea loc in octombrie.
"Libertatea de circulație și de ședere poate fi restricționată din motive de ordine publică, siguranță publică sau sănătate publică doar pe baza conduitei personale și nu pe baza unor considerații de prevenție generală sau a unor considerații legate de originea etnică sau naționalitate", se subliniază în rezoluția comună. În plus, "deciziile de expulzare trebuie să fie analizate și luate de la caz la caz, ținând seama de circumstanțele personale și cu asigurarea unor garanții procedurale și a unor căi de atac".
În urma unui amendament oral depus de către deputatul european Hannes Swoboda (S&D), rezoluția comună face referire și la faptul că situația populației de etnie romă nu poate afecta aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, precum și drepturile cetățenilor ale acestor state.
Deputații își exprimă regretul profund față de "reacția târzie și limitată a Comisiei, în calitate de gardian al tratatelor, la necesitatea de a verifica conformitatea acțiunilor statelor membre cu dreptul primar și legislația UE". Comisia trebuie să reacționeze prompt cu o analiză completă a situației din Franța și din celelalte state membre în ceea ce privește conformitatea politicilor privind romii cu legislația UE, în care să țină seama inclusiv de informațiile oferite de ONG-uri și reprezentanții romilor, se precizează în rezoluție.
Cei mai multi membri ai Parlamentului European au reprosat Comisiei Europene ca nu a mustrat guvernul francez pentru ceea ce unii au numit „primele deportari in masa de dupa cel de-al doilea Razboi mondial“.
Viviane Reding, comisarul european pentru justitie si drepturi fundamentale, a anuntat ca marti a trimis o scrisoare Frantei pentru a-i cere lamuriri cu privire la Respectarea Cartei Drepturilor Fundamentale. Apoi, comisarul european a punctat 5 actiuni pe care intentioneaza sa le intreprinda impreuna cu comisarul pentru Afaceri interne, Malstrom si cel pentru Munca si afaceri sociale, Andor. Intre acestea, constituirea, pana la sfarsitul anului, a unui Taskforce care sa evalueze eficacitatea cheltuirii fondurilor europene pentru programele de integrare a romilor.
In plus, va fi organizat un consiliu mixt pentru a identifica masurile si fondurile ce pot fi deblocate in acelasi scop. Acest consiliiu va fi urmat de intalniri anuale la nivel ministerial pentru ca, a spus Reding, „statele membre sunt rezistente la schimbare“. Nu in ultimul rand, comisarul european a cerut statelor membre sa evalueze situatia traficului de fiinte umane unde populatia roma ar putea fi implicata.
La randul sau comisarului pentru ocuparea fortei de munca si afaceri sociale, Lazlo Andor a anuntat ca executivul european a demarat un program de dialog intre autoritati si reprezentantii romilor. O etapa a avut deja loc in Ungaria si Bulgaria, iar in Romania va avea loc in octombrie.
