Linkuri accesibilitate

Disperați și dezamăgiți cîndva, migranții pot fi modernizatori


Cu Elba în zare și Edineț în amintire
Cu Elba în zare și Edineț în amintire

Integrați în vest, moldovenii reveniți la baștină ar europeniza țara.






Se spune, că moldovenii plecaţi la muncă în străinătate, în mare parte, sunt persoane active, reprezintă clasa medie, aptă de muncă. Această categorie de persoane nu mizează neapărat pe programe de protecţie socială atunci când e vorba despre alegeri. Votul lor se axează mai mult pe promisiuni de creare a condiţiilor în mediul de afaceri sau pe oferte care le-ar permite să câştige şi în Republica Moldova.

Unii observatori sugerau că congresul diasporei, organizat recent la Chişinău, a fost o acţiune electorală, deoarece a avut loc în cadrul campaniei electorale şi chiar a avut drept scop stimularea votului de peste hotare. Nu este ceva ieşit din comun, deoarece comuniştii făceau acelaşi lucru – reproşează alţii. Vitalie Ciobanu este preşedintele Asociaţiei moldovenilor aflaţi în Italia. Am insistat să aflu de la el cum se descurcă moldovenii departe de casă, ce viitor doresc să aibă ei şi urmaşii lor.

Vitalie Ciobanu
Vitalie Ciobanu: „Moldovenilor aflaţi peste hotare le lipseşte, în primul rând, credibilitatea din parte guvernanţilor statului nostru, şi Guvernului actual, şi celor care vor veni ulterior şi o colaborare pe orizontală cu noi. Avem foarte multe perspective de oferit statului, avem foarte multe cunoştinţe, în sens cu oamenii de cultură, cu instituţiile sociale din străinătate. Şi păcat că de multe ori se începe a realiza un program sau o iniţiativă de la zero, pe când ar trebui reluată, în principiu. Fiindcă avem o experienţă deja de mulţi ani de activitate şi e păcat, că nu suntem antrenaţi în diverse activităţi şi programe de stat de colaborare.”

Europa Liberă: Pentru că sunt atât de mulţi moldoveni aflaţi la muncă în Italia, ce ştiu italienii, după atâţea ani de şedere a moldovenilor în ţara lor, despre Moldova?

Vitalie Ciobanu: „Ştiu despre cultura moldovenească, cunosc folclorul moldovenesc. Ne cunosc ca persoane de principii, de anumite principii. Nici un moldovean în străinătate nu stă cu mîna întinsă, muncitori sârguincioşi.”

Europa Liberă: Unde aţi investi banii, câştigaţi în Italia, în Moldova?

Vitalie Ciobanu: „Dat fiind că suntem o ţară agrară, ar trebui să investim în sectorul ăsta, să-l dezvoltăm şi să ieşim cu producţia noastră.”

Europa Liberă: Dar v-aţi gândit la iniţierea unei afaceri în domeniul agricol?

Vitalie Ciobanu: „Nu, mai puţin, fiindcă viitorul agriculturii îl văd un pic încă ceţos.”

Europa Liberă: Da unde aţi investi, concret?

Vitalie Ciobanu: „M-aş axa pe servicii - un impact economic mai imediat. Pentru a investi în agricultură e nevoie de fonduri substanţiale.”

Europa Liberă: Ca să reveniţi acasă, aţi reveni la un salariu mărimea căruia să ajungă la cât?

Vitalie Ciobanu: „La atât cât mi-ar permite să...”

Europa Liberă: Cât? O mie de euro? Două mii de euro?

Vitalie Ciobanu: „Nu ştiu dacă m-aş putea exprima numeric. Vă zic sincer, eu şi mai mulţi ca noi nici nu cunosc prea bine situaţia, cheltuielile din Republica Moldova. Ne simţim la momentul dat străini.”

Europa Liberă: Şi totuşi, nu mi-aţi spus la ce salariu aţi reveni în Moldova.

Vitalie Ciobanu: „De la o mie de euro, să zic, probabil că m-aş întoarce. Dar o mie de euro să fie plătit pentru un serviciu, pe care l-aş da cu rezervă ţării mele. Adică nu pentru banii, care să mi-i dea, dar ca să fie un serviciu util, pe care l-aş putea aduce în ţara mea.”

Europa Liberă: Alegerile, pe cât de mult este interesat moldoveanul aflat peste hotare de procesul electoral?

Vitalie Ciobanu: „Din păcate, foarte mulţi dintre noi, care sunt acolo îşi rezolvă problemele materiale, mai mult decât sunt antrenaţi în discuţii de problematici generale ale ţării, ale Guvernului.”

Europa Liberă: De ce moldovenii trebuie să participe la alegeri? Pe cât de preţios este votul moldoveanului, aflat în străinătate?

Vitalie Ciobanu: „Este foarte important, aceştea sunt alegători, forţa cea mai vie a societăţii.”

Europa Liberă: Dar oricum, fiţi de acord, în rândul moldovenilor de peste hotare deseori poţi auzi că: „nu-mi pasă”, „sunt indiferent”, „nu mă interesează”, „ce va fi, aceea va fi”, „mai rău să nu fie”.

Vitalie Ciobanu: „Aveţi dreptate, după un şir de guverne, care s-au perindat au fost dezamăgiţi, că nu s-au schimbat prea multe lucruri de la plecarea lor, de la sacrificiul plecării. Din 1998, când au plecat, primul val de migraţie, în principiu aceştia au fost nu acei care au plecat după bani, aşa cum se mai aude. Au fost cei disperaţi, dacă vă aduceţi aminte. Erau cei care-şi vindeau casele ca să plece. Inclusiv şi eu, profesor şcolar la Floreşti, am plecat dintr-o necesitate stringentă, având o familie, având copii, la un moment dat mi-am dat seama că nu mai pot să-i cresc. Eu, ca părinte, era o ruşine pentru mine că nu pot asigura copilului minimul.”

Europa Liberă: Şi acea disperare de atunci e comparabilă cu disperarea de azi?

Vitalie Ciobanu: „Unele lucruri, sau multe lucruri s-au schimbat. Avem o speranţă pentru Guvernul actual şi ulterior care va veni. Ne dăm seama că acea situaţie, care a fost acum opt ani de guvernare comunistă, sperăm şi vom depune tot efortul să nu mai vină.”

Europa Liberă: Cine merită să ajungă în Parlament?

Vitalie Ciobanu: „Cei destoinici, cei, care se gândesc la ţară, cei care se gândesc la popor, indiferent de formaţiunea politică, merită să vină cei care pun pe primul plan nu interesele personale, dar interesele întregii naţiuni.”

*

Olga Coptu are şi ea câţiva ani de şedere în Italia. Spune că are un program foarte încărcat: dimineaţa merge la facultate, pentru că studiază la ştiinţe politice la universitate. Pe urmă abia de reuşeşte să facă menajul în casa unui fost deputat. Apoi se grăbeşte să o ia de la grădiniţă pe fiica unei senatoare. În aşa fel Olga îşi asigură un venit, care i-ar permite îmbinarea utilului cu plăcutul. Tot ea editează şi „Gazeta Basarabiei”. A luat această decizie ca să nu degradeze spiritual, dar ca să-i ajute şi pe alţi moldoveni în această privinţă.

Olga Coptu
Olga Coptu: „Majoritatea sunt ţintuiţi acolo peste hotare pentru că de rău, de bine, dar un loc de muncă au şi, respectiv, asta le dă o posibilitate să-şi hrănească familia.”

Europa Liberă: De ce aţi ales Italia?

Olga Coptu: „Deorece diaspora cea mai mare, totuşi, e în Italia. Adică, în Italia e mare probabilitatea să-ţi găseşti rude, care eventual te ajută.”

Europa Liberă: Cum v-aţi integrat?

Olga Coptu: „Relativ bine. Spun relativ, pentru că nu cred într-o integrare definitivă, nu ştiu dacă e posibil. Probabil, ar trebui şi noi mai multe să facem. Dar oricum Italia e o ţară şi cu limba italiană, care îţi permite destul de repede, de asta şi spun, relativ să te integrezi.”

Europa Liberă: În ce condiţii aţi reveni în Moldova?

Olga Coptu: „Mult depinde de situaţia social-economică a ţării, dar şi o stabilitate politică este absolut necesară.”

Europa Liberă: Banii câştigaţi i-aţi investi aici, în Moldova?

Olga Coptu: „Nu am bani câştigaţi, ca să am de investit. Majoritatea îşi iau o casă, o masă. Eu cred că emigranţii au ceva o sumă, vorbim de sume mici, care pot să le investească.”

Europa Liberă: Bine, dar aceasta abordare cum o vedeţi, că investesc mai mult în consum, în imobil, şi nu iniţiază o afacere.

Olga Coptu: „Din păcate nu există, emigranţii noştri nu au aptitudinile astea de a investi banii mai cu sens, dar mulţi care au o meserie, care s-au făcut un meşteşugar bun, un lemnar în Franţa, sau în Italia din fericire aceştra ştiu să aplice cunoştinţele, pe care le-au căpătat peste hotare, în ţară şi se realizează.”

Europa Liberă: Dar cum vă uitaţi la moldovenii, care în baza banilor câştigaţi, acumulaţi, îşi cumpără maşini de lux, mult aur, alte obiecte de lux?

Olga Coptu: „M-am exprimat, din păcate, cam asta e. Moldoveanul lucrează mult pentru o imagine. Pentru o imagine de a fi văzut, să spunem, mare gospodar în ţară, când de fapt munceşte din greu peste hotare. Dar eu aş spune că în ultimul timp se observă peste hotare o schimbare. Nu mai este moldoveanul care revine acasă. Asta se întâmpla cinci ani în urmă, şapte. Acum moldoveanul mai puţin investeşte şi în ţară, de fapt. Mulţi se reorientează de a investi banii acolo. Nu-şi mai cumpără Mercedes sau BMW, dar merge cu un Fiat Punto sau altceva în Italia. Şi aş spune că se gândesc să investească cu tâlc cumva banii, pe care îi câştigă din greu.”

Europa Liberă: Aţi sesizat o diferenţă între clasa de mijloc din Italia şi cea din Republica Moldova?

Olga Coptu: „Clasa de mijloc din Italia e o clasă care are de toate, care poate să-şi permită o vacanţă, clasa de mijloc din Italia are alte posibilităţi. În Republica Moldova clasa de mijloc eu cred că nu există. Pătura de jos şi o elită foarte restrânsă la un pumn de oameni, care au o viaţă destul de frumoasă.”

Europa Liberă: Două lumi paralele? Cei săraci şi cei bogaţi în Moldova?

Olga Coptu: „Eu asta văd. Şi cred, că mai ales pentru cei care revin de peste hotare impactul e mare. Şi pentru moldovenii, care ani la rând nu au fost în ţară, când revin la Chişinău, vilele luxoase şi frumoase din Chişinău şi bătrânii noştri pensionari la sate, carea abia de...”

Europa Liberă: Îşi duc viaţa de azi pe mîine.

Olga Coptu: „Da, le vine foarte greu. Probabil în social ar fi cazul să se lucreze mai mult. În economie, desigur, pentru că ar trebui să fie o liberalizare serioasă, ca să dea posibilitate, într-adevăr, în cazul în care revine cineva cu bani, să-i investească şi, respectiv, să-i fie mai uşor. Toate barierele astea birocratice să le depăşească foarte uşor, ca să poată ulterior să-şi mărească activitatea. Nu să fie nevoit s-o închidă, să plece din nou în lume. Moldovenii ţin la ţară, ţin la tradiţie şi vor acasă.”

Europa Liberă: Sunt interesaţi cumva şi de procesul electoral? La alegeri gândul vă duce?

Olga Coptu: „În special după evenimentele din aprilie, da. Noi vom merge, dar în mare parte lipsa de informaţie... Şi de asta propun şi chem politicienii de la Chişinău să nu uite de diasporă. Să nu-şi amintească doar în cazuri sporadice, dar să meargă să lucreze în teritoriu, pentru că lumea îi vrea, lumea îi aşteaptă. Pentru că nu există nici un fel de informaţie. Vă daţi seama că lumea de acolo nu ştie care partide candidează, când sunt alegerile. La Roma pentru doamna care e închisă 24 din 24 cu o bătrânică este absolut normal, pentru că nu are posibilitatea să afle, nu are de unde să afle. Şi mai rău este că cei de la Chişinău nu sunt interesaţi, se pare, ca diaspora să fie informată. Problema diasporei: se simte exclusă. Toată armata asta de profesori, oameni buni, care-s într-adevăr o armată de potenţial electorat pentru Alianţă, acum se simte exclusă. Lumea, în cazul în care va avea informaţii şi va şti când se votează, unde, cum, va merge la votare. Eu sunt convinsă de acest lucru.”

*

Ion Bogonovschi a ales ca ţară de destinaţie Franţa. Zice că nu i-a fost greu să se integreze într-o nouă societate. Chiar şi dacă s-a stabilit la o distanţă mare de Paris, la vot a mers, spre deosebire de alţi conaţionali ai săi. El spune că o parte foarte mare din moldovenii, care sunt peste hotare, nu sunt interesaţi în evenimentele electorale, încât situaţia nu se va schimba prea mult acum, la alegerile din 28 noiembrie.

Ion Bogonovschi: „Nu se duc, pentru că nu-i interesează şi nu pricep în lucrurile astea.”

Europa Liberă: Sunt indiferenţi faţă de tot ce se întâmplă aici, în Moldova? Odată ce au ajuns acolo, câştigă un ban, văd cum e traiul în Uniunea Europeană?

Ion Bogonovschi
Ion Bogonovschi: „N-aş zice că sunt indiferenţi. Că totuşi, ştiţi, cât e de bine în Franţa ceea, dacă vă spun că eu am fost acolo. E foarte bine, e cultură, totuşi noi ne simţim străini acolo. Noi nu suntem ai lor. Cel mai bine e la noi, macar că e mizerie, e la noi acasă cel mai bine. Cu toate că nimeni nu te obijduieşte.”

Europa Liberă: Vă întrebam, de ce moldoveanul din străinătate nu merge să voteze?

Ion Bogonovschi: „Of, întrebarea asta e... iarăşi, nivelul de dezvoltare şi mentalitatea.”

Europa Liberă: El ce zice? Că nu-l interesează?

Ion Bogonovschi: „Majoritatea nu-i interesează. Pe dânşii îi interesează banii. Absolut. Altceva pe dânsul nu-l interesează absolut nimic. Banii şi atât, asta e pe primul plan la dânsul.”

Europa Liberă: Dar el nu ar trebui să fie interesat, totuşi, să vină acasă o guvernare, care să-i creeze locuri de muncă, bine plătite, să poată câştiga ca şi acolo peste hotare?

Ion Bogonovschi: „Corect, dar pe dânsul nu-l interesează. V-am spus că dacă el are bani şi vine acasă, împrejurul lui toţi îs săraci, înseamnă că el e cel mai deştept când vine aici în sat. Asta consideră el, în mentalitatea lui.”

Europa Liberă: Şi nu-l interesează cine conduce cu Republica Moldova? Ce partide sunt la Guvernare?

Ion Bogonovschi: „Nu că nu-l interesează, nici nu pricepe şi dacă-i lămureşti, totuna nici nu vrea să înţeleagă.”

Europa Liberă: Care-i sensul să deschidă mai multe secţii de votare, dacă tot mai puţini moldoveni, aflaţi la muncă în străinătate, vin să voteze?

Ion Bogonovschi: „Din start când am văzut că se străduie să deschidă peste hotare, am văzut că n-o să li se primească nimic. Îs foarte mulţi moldoveni, care sunt de ideile astea procomuniste. Mentalitatea, oameni cu creierul prelucrat, ori spălat, cum vă spun. Asta e. Ei nu pricep şi nu vor să priceapă. Vă închipuiţi? Eu tare mult m-am confruntat, pe mine aveau ură mulţi dintre ei, că sunt anticomunist. Aveau ură, pentru că eu le lămuream adevărul şi ei, ştiţi, lucrurile astea le primeau ca o insultă. E foarte greu cu dânşii să discuţi, e foarte greu. Ei, chiar aşa să vă spun cinstit, chiar am vorbit cu nişte francezi şi mi-au spus, cu moldovenii e foarte greu să conversezi.”

Europa Liberă: Au ieşit din sărăcie şi se gândesc numai la cât mai multă avuţie?

Ion Bogonovschi: „Dacă e să vorbim de demnitate, de chestiile astea, îndeobşte sunt reduşi la un procent foarte mic. Îi întrebam de cultură. „Ei lasă, bade, că am văzut şi la francezi ţapeni de beţi pe acolo pe sub gardurile celea. Am văzut iaca şi acolo murdării, nu mai este chiar aşa.” Absolut ce-i rău, absolut tot văd, ştiţi? Se vede că acea mentalitate sovietică, când, de pildă, un magazin la noi venea o delegaţie de undeva, lega cârnaţ şi toate celea în magazin. După ce se ducea delegaţia, dispărea tot şi nu mai găseai nimic.”

Europa Liberă: Şi acum să vă întreb: cu asemenea mentalitate, ce viitor are Moldova?

Ion Bogonovschi: „Eu v-am spus, eu sunt optimist, o să fie bine.”

Europa Liberă: Dar aţi încercat să convingeţi moldovenii, aflaţi acolo în Franţa, să meargă la alegeri. Să le explicaţi pe cât de important este să te implici?

Ion Bogonovschi: „Am întâlnit moldoveni, care au organizat transport de la Marsilia să se ducă la Paris. Vă închipuiţi? E o distanţă foarte mare. Cum vă spun, diferă procentul ăsta. Sunt moldoveni deştepţi şi sunt aşa şi aşa. Dar în orice caz, eu sper că o să fie bine. Moldovenii care neglijează alegerile astea, ei cu timpul ştiţi cum? Ei se schimbă. El azi e aşa şi dacă vede aşa, el zice: hai aşa dar.”

Europa Liberă: Dar moldoveanul nu se amăjeşte singur pe el?

Ion Bogonovschi: „Ba da. Clar lucru că se amăgeşte. El nu se uită după realitate, dar se uită după alte idei. Franţa şi Rusia, astea sunt cerul şi pământul deosebire. Şi totuşi el spune că, ştiţi, are o înclinaţie încolo. E şi cu ruşii, că ţara e bogată. El s-ar duce şi cu ruşii, el s-ar duce şi cu Uniunea Europeană. Caută momentul ăsta. Ştiţi, ca şi în filmul cela, schimbă şleapca şi aşa, şi aşa.”

*

Modul de vot peste hotare a înregistrat anumite schimbări în comparaţie cu scrutinele din anul trecut, iar procentul celor care vor participa la vot ar putea fi mai mare, după eforturile depuse de Guvernul de la Chişinău, pentru a extinde posibilitatea moldovenilor din afară de a-şi exercita dreptul la vot, spune vicepremierul Iurie Leancă, ministrul de Externe. Şeful diplomaţiei crede că anume aceşti moldoveni pot contribui la europenizarea ţării.

Iurie Leancă
Iurie Leancă: „Cetăţenii noştri, care lucrează de mai mulţi ani în alte sisteme economice, politice, unde deprind alte aptitudini, altă atitudine faţă de viaţă, faţă de odihnă, unde sunt capabili să-şi facă, prin muncă anevoioasă, dar să-şi facă un anumit capital, ei ar putea să joace un rol foarte şi foarte important în acest proces de modernizare şi europenizare a Republicii Moldova. Prin transferul de ceea ce au învăţat ei, de ceea ce au deprins ei, de banii pe care i-au câştigat, în Republica Moldova. Asta înseamnă, în primul rând, investiţii, crearea de locuri de muncă, producerea unor produse care s-ar bucura de cerere pe piaţa europeană, pe care ei au învăţat-o foarte bine.”

Europa Liberă: Chiar credeţi că s-a schimbat sistemul de valori, sistemul de principii pentru aceşti moldoveni, aflaţi la muncă peste hotare?

Iurie Leancă: „Foarte mulţi din ei s-au integrat perfect în societăţile respective unde locuiesc. Şi mărturie îmi sunt aceste evaluări foarte şi foarte frumoase ale colegilor mei, miniştrilor de externe. Ministrul de Externe italian, care de câte ori mă vede îmi spune şi în public cât de bine s-au integrat cetăţenii moldoveni în Italia. Exact asta mi-a spus şi omologul meu portughez, despre conaţionalii noştri, care locuiesc în Portugalia. În momentul în care există condiţiile necesare economice, politice, care nu suprimă libertatea individuală, dar îţi permite să-ţi manifeşti aceste cunoştinţe, aceste talente, cum există în ţările respective, cetăţeanul din Republica Moldova în mod special dacă are carte, dacă are cunoştinţele necesare, se manifestă foarte bine.

Vom încerca în câteva săptămâni să demonstrăm ce înseamnă moldoveni cu succes în lumea occidentală. Cei care au învăţat nu doar acolo, au învăţat şi aici şi cei ce au ştiut să beneficieze de toate oportunităţile să se realizeze. Sper să reuşim să-i aducem acasă pentru o zi şi să avem o dezbatere pe viitorul Moldovei. Care ar trebui să fie rolul Moldovei pe plan regional, pe plan continental european şi ce ar trebui să facem, care ar trebui să fie priorităţile.

Concluzia mea fermă este că moldoveanul, atunci când este în condiţiile necesare, prielnice, se manifestă din plin. Din acest motiv, noi trebuie să continuăm. Unica soluţie e să continuăm să transformăm Moldova politic, economic, în sisteme compatibile cu cele europene. Şi atunci moldovenii, sunt convins, vor vrea să revină acasă. Chiar dacă nu toţi, dar o parte din ei. Şi prin aceste noi mentalităţi, noi deprinderi, noi aptitudini, să creeze masa critică necesară pentru a permite să ne mişcăm şi noi în altă direcţie, spre normalitate.”

Europa Liberă: Ce-i face, deocamdată, să fie rezervaţi atunci când vine vorba de a se întoarce sau nu în Republica Moldova am aflat-o de la ei. Mită, corupţie, atâtea alte bariere, cu care acasă se confruntă.

Iurie Leancă: „Valentina, aşa este. Câţiva concetăţeni de ai noştri din Grecia, din Italia, din Portugalia mi-au vorbit, că chiar dacă au sesizat anumite schimbări spre bine, dar probleme mai există. Începând cu trecerea frontierei, această perioadă de verificare să fie foarte rapidă. Dar nu poţi să schimbi tot sistemul, care s-a clădit timp, de nu ştiu, timp de 19 ani.”

Europa Liberă: Dar noi îi chemăm acasă.

Iurie Leancă: „Dar stai, Valentina, încă o dată: noi îi chemăm acasă, dar înţelegem foarte bine, că încă nu le-am creat minimul necesar de confort. Confort din punct de vedere al interacţiunii cu aceste structuri birocratice, la care vă referiţi. Începând cu prima treaptă şi terminând cu aparatul central. Reforma în general a administraţiei centrale şi locale este un proces. Miracole timp de un an nu poţi să realizezi. Poţi să creezi premizele necesare. Şi eu cred că într-un an noi am creat aceste premize. Şi eu vreau ca cetăţeanul Republicii Moldova să trăiască exact cum trăiesc cei din Ungaria, cei din Italia, sau din Germania. Asta înseamnă că noi trebuie să preluăm aceste modele care funcţionează acolo şi să le ajustăm la noi. Cum putem s-o facem? Prin aducerea de această expertiză. Această expertiză ne poate fi adusă de experţii europeni şi totodată de concetăţenii noştri. Care, după ce au stat 10 ani în Italia, nu mai tolerează, bănuiesc, să fie tratați de un funcţionar fără respect. Trebuie să creăm această masă critică. De sus, cu reforme orientate pe anumită filieră, pe anumită albie de sus, şi prin crearea acestei mase de jos, oameni care revin, care vor să-şi investească banii.”
Previous Next

XS
SM
MD
LG