Iurie Gotişan: „Majoritatea formaţiunilor politice atunci când se lansează în campania electorală sunt foarte generoase în promisiuni şi, cred eu, salariile şi pensiile mari nu sunt o excepţie, de fapt, acestea primează pe lista de promisiuni. Totuşi, nivelul salariilor şi pensiilor populiste, cum ar fi cele de 700 de euro şi de 300 euro respectiv, enunţate de partide în campania din primăvara lui 2009 sau chiar în vara aceluiaşi an, este mai redus. Probabil că partidele au mai coborât cu picioarele pe pământ şi realizează care este conjunctura social-economică din ţară. Cu toate că salarii şi pensii cât mai generoase dintotdeauna au fost cap de listă în promisiunile partidelor şi deseori au avut priză pentru electorat, poate mai degrabă pentru un segment specific al acestuia”.
Europa Liberă: Şi atunci, prin ce anume încearcă de această dată concurenţii electorali să ademenească alegătorii şi cât de reale sunt ofertele lor?
Iurie Gotişan: „Cum spuneam, numărul de promisiuni populiste este mai redus. Această campanie ne aduce şi oferte care aparent sunt destul de realiste. O pensie minimă de 1300 de lei sau un salariu mediu de de 5000 de lei spre exemplu care le declară o formaţiune politică par a fi mai realiste. Sigur, sunt cam departe de media regională, dar oricum par a fi mai conectate la realitatea Republicii Moldova. Alte partide sunt mult mai darnice, când vine vine vorba despre pensia medie, etalând un nivel între 1500 şi 2000 de lei, sau unele plăţi sociale cum ar fi îndemnizaţia la naşterea copilului – între 5000 şi 10000 lei. După mine, aceste nivele, chiar şi în următorii 4 ani de zile, dacă ar fi să credem că vom avea o stabilitate politică, sunt foarte puţin probabil de atins. Mă tem că economia ţării, ţinând cont şi de conjunctura internă şi externă, cu greu va face faţă unor acumulări mult mai mari la buget, fapt pentru care s-ar putea majora nivelul plăţilor şi îndemnizaţiilor sociale. Mai mult, rata ocupării forţei de muncă a scăzut simţitor în ultimii ani, iar acesta este un indiciu alarmant”.
Europa Liberă: De unde se iau aceste cifre? Pe ce calcule se bazează pensiile şi salariile promise? Şi nu numai acestea, dar şi, să zicem, noile locuri de muncă. Cum spuneaţi, numărul locurilor de muncă s-a redus dramatic în ultimul deceniu.
Iurie Gotişan: „În pofida creşterii economice care a fost înregistrată în statistici şi cea declarată de autorităţi, sectorul productiv şi în general sistemul economic din Republica Moldova deocamdată îşi revine destul de greu, urmare a consecinţelor crizei economice. Astfel, ca să fie create noi locuri de muncă trebuie o perioadă mai îndelungată de stabilizare. Însă, dacă e să revenim la salarii şi să explicăm de ce depinde nivelul acestora mai mult pe o dimensiune teoretică, atunci într-o economie de piaţă salariul este produsul marginal al factorului muncă, adică productivitatea muncii. Dar în cazul unei economii deschise cum este cea a Republicii Moldova, influenţată direct prin preţuri de import, care în linii mari sunt dictate şi de preţurile mondiale, deseori, mărimea salariilor mai nu are nimic de a face cu productivitatea muncii.
Salariul va fi comparabil sau mai înalt decât în alte ţări, în special din regiune, atunci când va fi mai înalt PIB pe cap de locuitor. Însă la acest capitol Moldova este prima de la coadă, să zic aşa. Cel mai amuzant de fapt este şi limbajul cu care vin partidele. Spre exemplu: „salariul sau pensia va fi sau trebuie să fie”. Însă cum va fi? De unde va fi? Nu contează. Partidul a spus şi atât, ignorând până la urmă mecanismul de piaţă de determinare a preţului muncii. Adică setăm nivelul slariilor, pensiilor şi îndemnizaţiilor pe bunul plac. Dar, în fine, asta este campania electorală şi partidele nu pierd ocazia să-şi etaleze promisiunile şi ofertele”.
