În nouă luni ale anului curent în Republica Moldova s-au născut cu 2 663 de persoane mai puţin decât au decedat, potrivit biroului naţional de statistică. Vom discuta în această dimineaţă despre cauzele şi efectele unei asemenea tendinţe demografice îngrijorătoare cu dl doctor habilitat, profesor universitar Constantin Matei.
Europa Liberă: Decalaj vizibil, domnule profesor, între natalitate şi mortalitate în nouă luni ale acestui an – Republica Moldova este statistic în minus cu 2663 de persoane. În primul rând, dacă ar fi să explicăm simplu: care este cea mai importantă cauză a faptului că anul acesta, în comparaţie cu 2009, moldovenii merg la tot mai multe funeralii şi la tot mai puţine cumătrii?
Constantin Matei: Aş spune că aceasta nu este ieşit din comun în evoluţia demografică actuală în statele Europei. Deci, aceasta balanţă negativă, aşa spunem, ea de acum este caracteristică şi pentru R. Moldova pe parcurs de zece ani. Şi a fost aceasta balanţă negativă şi mai mare de două mii de persoane...
Europa Liberă: Scutece mai puţine acum, cheltuieli pentru înmormântări mai multe – sunt nişte probleme ale zilei de azi… Dar ce consecinţe pe termen mai lung va avea de înfruntat Republica Moldova dacă aceste tendinţe demografice se vor menţine?
Europa Liberă: Gândeşte cineva sau este obligat cineva la nivelul politicilor statului să se gândească la soluţii de pe acum de diminuare a efectelor demografice proaste pe care Republica Moldova pare a fi condamnată să le suporte într-un viitor?
Constantin Matei: Fără doar şi poate. Responsabili sunt. Deci, noi ca specialişti în domeniu batem alarma asta pe parcurs de două decenii. Deoarece se cunoştea dinainte, din anii 90, că o să ajungem la vremea când va fi aceasta balanţă negativă, dar de fiecare dată guvernul care vine la putere, chiar şi parlamentarii, într-un fel ne ascultă, dar rămânem doar cu ascultarea şi cu promisiunea, dar nu se întreprind măsuri reale pentru redresarea situaţiei.
Europa Liberă: Deci, experţii alarmaţi, politicienii cu promisiunea şi cu purtatul cu zăhărelul, până la urmă.
Constantin Matei: Da, fără doar şi poate. Şi iată, într-un fel ca să sesizăm problema aceasta mai real, anul trecut am pregătit un document foarte important cred eu pentru guvern, pentru conducerea R. Moldova, care se numeşte „Cartea verde a R. Moldova”, iată, în care noi într-un fel punem pe masa fiecăruia, vrasăzică acel document unde se reflectă toată situaţia aceasta şi toate aceste aspecte negative în evoluţia demografică a R. Moldova, chiar şi cu unele perspective pe care noi le aşteptăm în următorii ani.
Europa Liberă: Republica Moldova pare să nu se deosebească prea mult din punctul de vedere al ratelor natalităţii şi mortalităţii de o medie europeană… De ce totuşi problema aici se percepe parcă mai dramatic?
Constantin Matei: Probabil poate că şi acesta este rezultatul că noi batem alarma aceasta şi într-un fel sesizăm sociatatea, sesizăm conducerea şi în felul acesta vasăzică ea devine mai vizibilă pentru... sau poate că încă presupunem că încă nu ne-am deprins cu aceea că balanţa aceasta negativă a evoluţiei noastre demografice poate deveni o normă...
Europa Liberă: Dar este posibil ca în R. Moldova această problemă, cum să zic, să crească sau să devină mult mai dureroasă într-un ritm mult mai rapid decât în Europa, unde, de exemplu, aceste probleme s-au acumulat încet, încet, pe parcursul sutelor de ani?
Constantin Matei: Ea poate să fie mai dureroasă în Moldova măcar din faptul că noi nu simţim o creştere economică. Deci, statele europene într-un fel au fost pregătite de lucrurile acestea, au o economie bogată şi atractivă, în felul acesta în baza atracţiei forţei de muncă şi a populaţiei tinere, şi a populaţiei reproductive, şi a populaţiei de înaltă calificare din alt spaţiu, mai ales spaţiul ex-sovietic şi a Europei de Est, ei compensează acele pierderi care sunt. Pe când în R. Moldova noi până ce nu vedem posibilitatea ca să devenim un stat atractiv pentru forţa de muncă din alte regiuni.
Europa Liberă: Depopularea multor localităţi pare a fi inevitabilă pe termen lung sau chiar mediu. Credeţi că ar fi necesare politici ale statului ca să fie evitată, descurajată golirea unor sate sau este firesc ca cel puţin unele dintre ele să moară de moarte bună, cum se spune?
Constantin Matei: Deci, aici eu aş spune aşa că dacă, presupunem, noi vorbim acum de problema natalităţii şi reproducerii care într-un fel de-acuma este sesizată, înţeleasă de guvernanţi, de parlamentari, aş spune că problema depopulării încă nu este înţeleasă de societate. N-aş vrea să devină sperietoare aceasta, dar noi suntem numai la începutul acestei depopulări. Rezultatele evoluţiei demografice arată căde acuma s-a început depopularea nu numai a localităţilor rurale, dar şi a localităţilor urbane. Deci, în afară de Chişinău şi Bălţi, toate celelalte localităţi urbane au suferit o depopulare esenţială în ultima perioadă.
Europa Liberă: Îmbătrânirea populaţiei poate fi un blestem pentru o economie slabă şi pentru o societate care este incapabilă să-i întreţină pe aceşti bătrâni. Pe de altă parte nici nu ne putem imagina politicieni care să nu pledeze sau să promită mărirea speranţei de viaţă. În această privinţă ce este de făcut?
Constantin Matei: Speranţa de viaţă este o lege a evoluţiei demografice din lume, că creşte speranţa de viaţă, corespunzător numărul şi proporţia populaţiei vârstnice se măreşte şi se va mări. Deci, aceasta este caracteristic pentru toată lumea şi pentru Moldova. Este altceva că economia Moldovei astăzi nu este gata de a asigura o viaţă decentă acestei populaţii, efectivul căreia se măreşte de la an la an. Deoarece, dacă anii din urmă în vârsta de pensie veneau nişte generaţii comparativ mici la număr, în limitele de până la 30 de mii, în anii apropiaţi vor veni în vârsta de pensie nişte generaţii ale începutului anilor cincizeci, efectivul cărora este dublu. Efectivul pensionarilor va creşte foarte mare. Dacă noi astăzi vorbim de limita de peste 700 de mii de populaţie pensionară, în vreme apropiată noi vorbim că vom ajunge la un milion, deci o treime din populaţie va fi de vârstă pensionară. Dependenţa aceasta demografică va creşte esenţial începând cu 2014-2015.
Europa Liberă: Deci, politicienii cât mai sunt tineri ar trebui să se gândească la această perspectivă. ..
Nunţi mai puţine cu trecerea timpului, iar vârsta la care te duci la cununie creşte – în această privinţă ce s-ar considera mai înţelept să se facă din perspectiva politicilor statului?
Constantin Matei: Eu cred că aicea politicile statului ar trebui să fie îndreptate spre aceaea ca într-un mod să se dezvolte economic ca să poată crea condiţii decente pentru această populaţie care ajungte la vârsta de pensie. Poate de utilizat acea experienţă care o are populaţia aceasta acumulată pe parcurs de viaţă. Dar dacă aţi vorbit despre cununie, daci aş spune că aicea tot este o tranformare, o schimbare foarte mare în R. Moldova, când am spune aşa căsătoriile se amână la o vârstă cât mai înaintată. Dacă înainte picul de căsătorie era la 20 de ani, acest pic este astăzi la 25-27 de ani.
Europa Liberă: Păi, tinerii însurăţei devin mai înţelepţi ca să spunem aşa, nu?
Constantin Matei: Da, devin mai înţelepţi, asta este pozitiv. Dar faptul că din punct de vedere şi demografic, şi fiziologic, capacitatea de reproducere a populaţiei după 30 de ani scade foarte brusc şi atunci probabilitatea ca aceşti tineri să aibă copii este foarte mică. Cu atât mai mult când vorbim că să aibă mai mulţi copii. Nu unul. Poate că unul va mai dovedi să-l aibă, dar următorii nu vor fi. Nu vor fi din punct de vedere natural, că organismul va pierde funcţia aceasta fiziologică.
Europa Liberă: Prin urmare ar trebui să încurajăm şi căsătoriile la o vârstă şi mai tânără, şi să creăm condiţii ca aceşti tineri să trăiască cât mai bine cu putinţă.
Constantin Matei: Da, anume de creat condiţii ca căsătoriile acestea să fie mai devreme şi atunci am putea vorbi şi despre o reproducere mai cu perspectivă pentru R. Moldova.
Europa Liberă: Domnule profesor, vă mulţumim mult că aţi fost cu noi în această dimineaţă.
