Acum aproape două săptămîni, peste 50 de persoane au fost ucise după ce militanţi islamişti au luat cu asalt o biserică catolică din capitala irakiană Bagdad. Acel atac, condamnat de întreaga lume, împreună cu cele îndreptate împotriva creştinilor din Irak din ultima săptămînă, pune în lumină statutul minorităţilor religioase în general în lumea islamică. Acest a fost şi subiectul unei discuţii pe care directorul serviciului de ştiri de la Radio „Europa Liberă / Radio „Libertatea” Jay Tolson a purtat-o cu Paul Marshall şi Michael Horovitz, experţi în probleme de libertate religioasă de la Institutul Hudson.
Discuţia a pornit de la întrebarea cît de periculos, cît de problematic e pentru creştini şi pentru ne-musulmani să trăiască acum în acea parte a lumii pe care unii o numesc Lumea Musulmană
Paul Marshall spune că e din ce în ce mai periculos, şi că ameninţarea reţelei Al Qaida că toţi creştinii din Orientul Mijlociu au devenit ţinte legitime ale atacurilor militanţilor islamişti este ceva relativ nou, şi că din această cauză există în rîndul creştinilor o tensiune, o anxietate şi o teamă care nu erau prezente acum 20-30 de ani.
Problema are dimensiuni considerabile. În Egipt, spune Paul Marshall, există cea mai mare minoritate ne-musulmană din lumea arabă. E vorba de 8-10 milioane de creştini, şi una din cele mai vechi comunităţi creştine din lume, o comunitate care e din ce în ce mai des victima atacurilor armate din partea militanţilor islamişti, dar şi a unor zvonuri nefondate lansate de musulmani pentru a creşte tensiunea.
În Irak, continuă Paul Marshall, nu numai creştinii sînt atacaţi dar şi alte grupări religioase, cum ar fi iazidţii, sau mandeenii, despre care Al Qaida spune că nu au ce căuta în această ţară. Marshall dă apoi exemplul Pakistanului unde, în afară de violenţele crescînde împotriva creştinilor, se înregistrează şi atacuri împotriva ahmadiţilor, o grupare islamică mai puţin cunoscută, despre care militanţii musulmani spun că nu sînt musulmani. De asemenea în Iran, după ce Ahmadinejad a devenit preşedinte, minorităţile religioase (creştinii, Bahai, zoroastrienii) sînt din ce în ce mai marginalizate, aşa cum se întîmplă şi cu creştinii din Liban.
În opinia lui Michael Horowitz această situaţie este periculoasă pentru Occident în sine dacă Occidentul continuă să o ignore, dacă permite ca ea să continue. Mai mult, chestiunea e mai periculoasă chiar pentru Islam, dacă Occidentul o ignoră. El povesteşte că primeşte deseori apeluri de la lideri din ţări musulmane care îi spun că Occidentul nu trebuie să tacă, pentru că dacă Occidentul tace, ei nu mai au nici o speranţă. Horowitz se declară de asemenea îngrijorat că această problemă nu e o prioritate a politicii externe americane şi a celei occidentale.
Discuţia a pornit de la întrebarea cît de periculos, cît de problematic e pentru creştini şi pentru ne-musulmani să trăiască acum în acea parte a lumii pe care unii o numesc Lumea Musulmană
Paul Marshall spune că e din ce în ce mai periculos, şi că ameninţarea reţelei Al Qaida că toţi creştinii din Orientul Mijlociu au devenit ţinte legitime ale atacurilor militanţilor islamişti este ceva relativ nou, şi că din această cauză există în rîndul creştinilor o tensiune, o anxietate şi o teamă care nu erau prezente acum 20-30 de ani.
Problema are dimensiuni considerabile. În Egipt, spune Paul Marshall, există cea mai mare minoritate ne-musulmană din lumea arabă. E vorba de 8-10 milioane de creştini, şi una din cele mai vechi comunităţi creştine din lume, o comunitate care e din ce în ce mai des victima atacurilor armate din partea militanţilor islamişti, dar şi a unor zvonuri nefondate lansate de musulmani pentru a creşte tensiunea.
În Irak, continuă Paul Marshall, nu numai creştinii sînt atacaţi dar şi alte grupări religioase, cum ar fi iazidţii, sau mandeenii, despre care Al Qaida spune că nu au ce căuta în această ţară. Marshall dă apoi exemplul Pakistanului unde, în afară de violenţele crescînde împotriva creştinilor, se înregistrează şi atacuri împotriva ahmadiţilor, o grupare islamică mai puţin cunoscută, despre care militanţii musulmani spun că nu sînt musulmani. De asemenea în Iran, după ce Ahmadinejad a devenit preşedinte, minorităţile religioase (creştinii, Bahai, zoroastrienii) sînt din ce în ce mai marginalizate, aşa cum se întîmplă şi cu creştinii din Liban.
În opinia lui Michael Horowitz această situaţie este periculoasă pentru Occident în sine dacă Occidentul continuă să o ignore, dacă permite ca ea să continue. Mai mult, chestiunea e mai periculoasă chiar pentru Islam, dacă Occidentul o ignoră. El povesteşte că primeşte deseori apeluri de la lideri din ţări musulmane care îi spun că Occidentul nu trebuie să tacă, pentru că dacă Occidentul tace, ei nu mai au nici o speranţă. Horowitz se declară de asemenea îngrijorat că această problemă nu e o prioritate a politicii externe americane şi a celei occidentale.
