Republica Moldova îşi revine încet dar sigur după criza economică, se arată într-o analiză a centrului independent Expert-Grup. Din păcate, recuperarea economică nu se răsfrânge asupra bunăstării oamenilor. Mai mult, numărul şomerilor continuă să crească. De ce trăim bine doar „pe hârtie” şi nu în viaţa de zi cu zi, aflăm într-o discuţie cu Ana Popa, autoarea analizei şi directoarea Departamentului macroeconomie al Centrului „Expert Grup”.
Ana Popa: La moment as zice ca nu este acest impact asupra bunastarii populaţiei, deoarece, cu toate ca există o creştere economică, locuri de muncă noi nu apar. Ba din contra, populatia care are un loc de muncă este in scădere, ceea ce se reflecta negativ asupra bunastarii populatie. De asemenea, am vazut si o evolutie a altor indicatori.
Numărul persoanelor emigrate pentru lucru este din nou in creştere, ca si pana inaintea crizei. Aceasta creştere economica este foarte concentrată in interiorul unor sectoare. Iar populatia nu beneficiază de această creştere economică, in sens că salariile nu au crescut atat de mult, locuri de muncă nu s-au deschis, asa ca popualatia este nevoita iarasi sa caute un lucru peste hotare.
Europa Liberă: Dar de ce raspunsul acestei creşteri economice intarzie să apară?
Ana Popa: Este ultima metoda la care apelează angajatorii, ca sa-si revina dupa impactul negativ al crizei. Ei au nevoie sa fie siguri de conditiile in care vot activa in urmatoarele luni. Desi este o creştere economica inregistrata deja pe parcursul a 3 trimestre, angajatorii s-au asigurat că ei au depasit impactul negativ al crizei, adica există profit suficient pentru a majora salariile.
Europa Liberă: Dar nu se grabsesc sa o facă, să înţeleg.
Ana Popa: Asta ar fi ideea. In comentariul pe care l-am facut in această saptamana chiar am mentionat că pe parcursul a catorva luni, in unele sectoare se observa o creştere a salariilor, ceea ce se inseamna ca angajatorii sunt destul de optimisti in privinţa evolutiei ulterioare a cerereii in Republica Moldova, care, respectiv, au permis majorarea salariilor. Totusi, acestea nu activitează la capacitatile lor depline incă, din această cauza ei nu-si pot majora numarul de angajati. Cererea a crescut, dar nu intr-atat.
Europa Liberă: La un moment dat ati mentionat de unele sectoare care au evoluat pozitiv, la ce sectoare va referiţi?
Ana Popa: La sectorul de construcţii, transporturi si comunicatii. Sectorul de constructii a suferit cel mai mult in timpul crizei economice din 2009 şi a avut cel mai lung declin din toate sectoarele. In trimestrul doi, in lunile mai, iunie, iulie s-a observat o imbunatatire in sectorul de costructii, care a fost urmata de cresterea numarului populatiei ocupate in acest sector. Acum, mai recent, in trimestrul trei, am vazut si o creştere a numarului de lucratori in sectorul de transporturi si comunicatii care şi-a revenit un pic mai devreme, dar efectele au aparut cu intarziere.
Europa Liberă: D-ră Popa, dar cum se explică faptul ca ocuparea forţei de muncă a scăzut in agricultura, dar a evoluat pozitiv in domeniile pe care le-ati mentionat dvs. mai sus?
Ana Popa: În agricultura este o problemă serioasă, care costă in productivitatea joasă a muncii, ceea ce inevitabil va duce in continuare la scaderea populatiei implicate in acest sector, deoarece aici sunt incluse persoanele angajate oficial, cat si persoanele care lucrează la propria gospodarie casnică mai mult de un anumit număr de ore in saptamana. Din cauza aceasta, multă populatie care este considerata ocupata in agricultură, ei practica doar agricultura de subsistenţă, in care productivitatea muncii este foarte joasă.
Inevitabil veniturile joase vor face ca populatia angajata in acest sector sa migreze in alte sectoare, atunci cand este posibil. Aceasta s-a observat in anul 2000, atunci cand a inceput sa se dezvolte sectorul de costructii, cand populatia angajata in agricultura migra in sectorul de costructii si, de asemenea, migra in afara tarii. Acum situatia este asemanatoare. Din cauza veniturilor joase, populatia preferă să migreze in alta parte, daca există posibilitati de venituri mai mari.
Europa Liberă: Şi in acest caz, cum să lupţi cu şomajul?
Ana Popa: Este foarte greu de creat locuri de muncă, lasind totul asa cum este. De fapt, ar fi două recomandari pentru a crea locuri de muncă noi, şi pentru a permite majorarea salariilor pentru locurile de muncă deja existente. Prima este ameliorarea conditiilor de afaceri. Asta ar contribui in primul rand la scaderea costurilor pentru antreprenori in prezent, ceea ce, ca urmare, ar duce la venituri mai mari ai agentilor economici, din care ei si-ar permite să majoreze salariile, in cazul cand nu se confruntă cu bariere administrative, coruptie. Acesti bani ar putea fi canalizati pentru majorarea salariilor.
Tot climatul de afaceri mai bun ar atrage mai multi investitori, atat locali, cat si internationali, ceea ce ar duce la crearea locurilor de muncă. Dar, pentru acest lucru, nu doar aceasta ar fi important, ci si revizuirea calitatii fortei de muncă din Moldova.
In ultima perioada a avut loc o scadere a forţei de muncă, scăderea calitatii studiilor, mai ales celor vocationale şi superioare, ceea ce nu permite atragerea investitiilor străine in ramuri foarte avansate, care ar permite si salarii mai mari. Forţa de muncă existentă, odată era considerata relativ calificată şi ieftină, acum nu mai e atat de calificată. Din această cauza putem atrage investitii numai in acele ramuri unde nu sunt necesari specialisti cu studii foarte avansate si cu abilitati foarte avansate. Acestea ar fi 2 directii in care ar trebui sa lucreze statul.
Europa Liberă: Dar cum se explică că acum populatia din Moldova nu e atat de calificată ca înainte?
Ana Popa: Reformele intarziate in sistemul educational, si aici vorbesc de invatamantul profesional şi superior, au condus la o calitate a fortei de muncă existente să fie mai mică, in al doilea rand sa fie un dezechilibru pe piata muncii intre cerere si ofertă de specialitati. Toti studentii merg la anumite specialitati, economie, drept şi stiinte sociale, care nu sunt solicitate. Pe de alta parte, la specialitatile care s-ar considera solicitate merg foarte putini studenti, dar nici ei nu-si gasesc locuri de muncă, deoarece ei studiază dupa programe foarte vechi, utilizand echipament foarte vechi, care nu mai există in intreprinderi.
As zice ca exista foarte putine cazuri cand există scoli profesionale care au contracte cu companiile, care au echipament nou şi care au programe de studii avansate. In rest, in prezent sistemul de invatamant profesionale este in proces de reformare, care decurge foarte lent, si ar trebui luate masuri mult mai concrete si mai rapide.
Europa Liberă: De cat timp ar avea nevoie Moldova pentru ca lucrurile sa se imbunatatească, sau cel putin sa revina la nivelul pre-criză? Mai ales că in ultimul timp tot auzim de la stiri ca ţara tot beneficiază de credite externe, se promit locuri de muncă?
Ana Popa: In ce priveşte climatul de afaceri, ar fi o actiune destul de usoara pentru guvern, deoarece ea nu necesită resurse financiare semnificative. Este nevoie doar de voinţă politică, şi unele lucruri se pot face prin adoptarea unei singure legi. Chiar si intr-un an am putea atinge progrese semnificative, daca ne-am dori aceasta. In ce priveşte sistemul educational si investitiile in capitalul uman, aici e nevoie de resurse financiare şi ar dura cel putin cat dureaza un ciclu de studii universitare, 4 ani, ca sa putem contribui la imbunataţirea sistemului educational si la calitatea capitalului uman.
