Linkuri accesibilitate

Ştiri

Speakerul Marian Lupu spune că noul boicot al PCRM a şedinţelor Parlamentului este „lipsit de originalitate”

Speakerul Marian Lupu a spus că Partidul Comuniştilor este „lipsit de originalitate” în noul său boicot al parlamentului şi a promis că deputaţii vor adopta legi cu sau fără comunişti în sală. Potrivit Info-prim Neo, Lupu a reamintit că majoritatea parlamentară dispune de cvorum pentru ca şedinţele parlamentului să poată avea loc.
Comuniştii au anunţat marţi că nu vor mai participa la şedinţe până ce nu va fi anulat turul doi de scrutin al alegerilor pentru postul de primar al Chişinăului, câştigate de liberalul Dorin Chirtoacă.

Vezi ultimele știri

Reuters a publicat ciorna comunicatului de la summitul pentru pace privind Ucraina

Participanții la summitul global pentru pace privind Ucraina din Elveția, 15 iunie 2024
Participanții la summitul global pentru pace privind Ucraina din Elveția, 15 iunie 2024

Reuters a publicat draftul comunicatului summitului de pace privind Ucraina, care are loc în Elveția în perioada 15-16 iunie. Agenția a precizat că este vorba de un proiect, care poate fi modificat până la sfârșitul summitului, dar este puțin probabil ca acestea să fie semnificative.

În draftul comunicatului se scrie că războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă să provoace distrugeri și suferințe pe scară largă și să reprezinte un risc pentru multe regiuni ale lumii. Participanții la summit amintesc rezoluțiile Adunării Generale a ONU care condamnă agresiunea rusă.

Ei își confirmă angajamentul față de principiile de protecție a suveranității și integrității teritoriale a oricăror state, inclusiv a Ucrainei, în cadrul granițelor recunoscute internaționale. Participanții la summit și-au exprimat acordul asupra mai multor aspecte.

În primul rând, este nevoie de a asigura siguranța în utilizarea energiei nucleare - inclusiv la centrala nucleară Zaporojie, care trebuie să funcționeze în conformitate cu cerințele AIEA și sub supravegherea acesteia.

În al doilea rând, pentru a menține securitatea alimentară globală, este necesar să se garanteze siguranța transporturilor comerciale în Marea Neagră și Azov. Atacurile asupra navelor comerciale și a porturilor comerciale civile sunt inacceptabile, iar securitatea alimentară nu ar trebui folosită în scopuri militare.

În al treilea rând, toți prizonierii de război trebuie să fie eliberați prin intermediul unui schimb „toți pentru toți”. Toți copiii și civilii adulți ucraineni deportați sau strămutați ilegal trebuie să se întoarcă acasă.

În comunicat se precizează că statele și organizațiile semnatare sunt pregătite să depună eforturi concrete în viitor pentru atingerea acestor obiective.

Zeci de lideri mondiali s-au reunit în orașul elvețian Lucerna pentru a încerca să găsească o cale de a pune capăt războiului de peste doi ani din Ucraina, însă absența oficialilor ruși și chinezi a redus perspectivele unui progres major.

Cu o zi înainte de deschiderea summitului de două zile din 15 iunie, președintele rus Vladimir Putin a cerut Kievului să renunțe la ambițiile sale în cadrul NATO și să predea întreaga suprafață a patru provincii revendicate de Moscova.

Propunerea, pe care Kievul a numit-o „manipulativă”, „absurdă” și echivalentă cu capitularea, a semnalat hotărârea lui Putin de a continua conflictul, aruncând o umbră suplimentară asupra întâlnirii.

Vicepreședinta SUA, Kamala Harris, și liderii Franței, Germaniei, Canadei, Italiei, Marii Britanii și Japoniei se numără printre cei care vor participa. India, Turcia și Ungaria, care întrețin relații mai prietenoase cu Rusia, sunt, de asemenea, așteptate să participe.

Elveția a fost de acord să găzduiască summitul la cererea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, încercând să pregătească terenul pentru un viitor proces de pace care să includă Rusia.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

SUA anunță 1,5 miliarde de dolari pentru Ucraina, o parte va fi destinată sectorului energetic

Vicepreședinta americană Kamala Harris (centru) în timp ce sosește la stațiunea Burgenstock pentru summitul privind pacea în Ucraina, în apropiere de Lucerna, la 15 iunie 2024.
Vicepreședinta americană Kamala Harris (centru) în timp ce sosește la stațiunea Burgenstock pentru summitul privind pacea în Ucraina, în apropiere de Lucerna, la 15 iunie 2024.

Vicepreședinta americană Kamala Harris a anunțat, în cadrul unui summit pentru pace desfășurat în Elveția, că Ucraina va primi 1,5 miliarde de dolari pentru a sprijini sectorul energetic, a răspunde nevoilor umanitare și a consolida securitatea civililor.

Peste 800 de milioane de dolari vor fi folosiți pentru a reconstrui infrastructura energetică afectată de război, pentru a crește producția de energie și pentru a proteja infrastructura energetică.

„Aceste eforturi vor ajuta Ucraina să răspundă la recentele atacuri ale Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, sprijinind restaurarea, sporind rezistența Ucrainei la întreruperile aprovizionării cu energie și punând bazele pentru repararea și extinderea sistemului energetic al Ucrainei”, a spus Harris într-un comunicat.

Peste 379 de milioane sunt planificate pentru a fi utilizate pentru nevoile refugiaților și a zonelor afectate de război. 300 de milioane de dolari sunt destinate asigurării siguranței civile, în special pentru echipamentele de salvare pentru polițiștii de frontieră ucraineni și agenții de aplicare a legii.

În Elveția are loc un summit ucrainean pentru pace. În cadrul evenimentului, participanții vor discuta formula de pace propusă de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Lista sa include 10 puncte, printre care se numără restabilirea integrității teritoriale a țării și retragerea trupelor rusești din Ucraina. În plus, Kievul cere înființarea unui tribunal care să investigheze crimele comise de Rusia și plata de despăgubiri. Rusia nu a fost invitată la summitul din Elveția.

Înainte de acesta, Italia a găzduit summitul G7. Liderii țărilor membre ale organizației au spus că Rusia ar trebui să pună capăt războiului din Ucraina și să plătească Kievului 486 de miliarde de dolari pentru daunele cauzate în timpul operațiunilor militare.

Aceștia au confirmat, de asemenea, că intenționează să utilizeze veniturile provenite din activele rusești înghețate pentru a plăti și rambursa împrumuturile acordate Ucrainei. În special, țările G7 au promis să acorde Kievului un împrumut de 50 de miliarde de dolari până la sfârșitul anului 2024 (S.R.).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

România nu a eliberat vize pentru delegații ruși la sesiunea Adunării Parlamentare a OSCE

Rusia nu a participat la cel puțin patru reuniuni și sesiuni ale Adunării Parlamentare a OSCE, inclusiv cea de la Viena din acest an.
Rusia nu a participat la cel puțin patru reuniuni și sesiuni ale Adunării Parlamentare a OSCE, inclusiv cea de la Viena din acest an.

România a refuzat să elibereze vize membrilor delegației ruse pentru a participa la sesiunea anuală a Adunării Parlamentare a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), care va avea loc în perioada 29 iunie - 3 iulie la București.

Despre aceasta a anunțat pe contul său de Telegram, președintele Comisiei pentru Afaceri Internaționale a Consiliului Federației, Grigori Karasin.

El a precizat că Ministerul român de Externe a transmis că, din cauza agresiunii rusești împotriva Ucrainei, „niciunul dintre membrii delegației Federației Ruse nu va primi viză și nici nu va fi lăsat să intre în țară”.

Karasin a mai menționat că Moscova își va aminti această decizie a Bucureștiului.

Rusia nu a participat la cel puțin patru reuniuni și sesiuni ale Adunării Parlamentare a OSCE: în Marea Britanie în 2022, Canada și Armenia în 2023 și în Austria anul acesta.

Șeful Comisiei Dumei de Stat pentru Afaceri Internaționale și liderul LDPR, Leonid Slutski, declasare în februarie că membrii delegației ruse „nu sunt invitați nicăieri” în cadrul lucrărilor adunării.

Șeful delegației la AP OSCE, Petr Tolstoi, a propus suspendarea participării Rusiei la adunare și încetarea achitării cotizațiilor de membru. În aprilie, Consiliul Dumei de Stat a Rusiei a suspendat plata contribuțiilor către AP OSCE.

România găzduiește, în perioada 29 iunie – 3 iulie, sesiunea anuală a AP OSCE. La această ediție, a 31-a, se va dezbate agenda de securitate privind rolul OSCE în arhitectura europeană.

Tema generală a sesiunii anuale de la București este „Perspectiva parlamentară privind rolul OSCE în actuala arhitectură de securitate”. La eveniment vor fi prezenți delegați din 57 de state membre ale OSCE.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Țările UE au depășit opoziția Ungariei: R. Moldova și Ucraina încep oficial negocierile de aderare, la o ceremonie pe 25 iunie

Multe țări UE vor să dea startul oficial al negocierilor cu R. Moldova și Ucraina luna aceasta, înainte ca Ungaria premierului naționalist Viktor Orban, care se opune aderării Ucrainei, să preia președinția rotativă a UE, de la 1 iulie
Multe țări UE vor să dea startul oficial al negocierilor cu R. Moldova și Ucraina luna aceasta, înainte ca Ungaria premierului naționalist Viktor Orban, care se opune aderării Ucrainei, să preia președinția rotativă a UE, de la 1 iulie

Țările Uniunii Europene au căzut de acord vineri seara asupra cadrului negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, făcând posibil ca începerea oficială a negocierilor să aibă loc la o conferință interguvernamentală pe 25 iunie.

Surse citate de editorul Europei Libere pe probleme europene, Rikard Jozwiak, spun că decizia a fost luată la nivel de ambasadori UE și că a fost găsit un compromis cu Ungaria, care se opunea începerii negocierilor cu Ucraina.

Guvernarea naționalistă de la Budapesta, a premierului Viktor Orban, a blocat până acum invitarea Ucrainei să înceapă negocierile de aderare, spunând că țara nu-și controlează granițele, este coruptă și nu respectă drepturile minorităților naționale, cum este și cea maghiară.

Budapesta a fost mereu favorabilă față de aderarea la UE a R. Moldova, care în această fază a extinderii UE este luată „la pachet” cu Ucraina, așa că unele acțiuni ale Budapestei de tergiversare a parcursului european al Kievului afectau și Chișinăul.

Citește și: Moldova și Ucraina mai fac un pas spre aderarea la UE

Cadrul de negocieri aprobat de ambasadorii UE pe 14 iunie și văzut de Europa Liberă include pentru Ucraina condiția că va asigura un „tratament nediscriminatoriu pentru persoanele aparținând minorităților naționale”. Într-un paragraf special, Ucrainei i se cere să adopte un plan de acțiuni pentru a apăra drepturile minorităților naționale, inclusiv la folosirea limbii materne și inclusiv în educație. Ucrainei i se mai cere să respecte „cu bună credință” acorduri bilaterale relevante cu țări membre ale UE.

Cadrul de negocieri pentru R. Moldova nu include asemenea prevederi.

Oficialii UE vor să țină ceremonia de începere a negocierilor cu Ucraina și R. Moldova pe 25 iunie, înainte ca președinția rotativă a UE să fie preluată la 1 iulie de Ungaria. Dar sursele Europei Libere spun că intrarea în capitolele propriu-zise de negociere va fi lăsată până după ce Ungaria nu va mai fi la cârma UE, adică după Anul Nou.

Atunci, va exista deja și o nouă Comisie Europeană, executivul UE, care urmează a fi instalată în urma recentelor alegeri pentru Parlamentul European (A.E).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Alertă cu bombă într-un avion cu simpatizanți ai lui Șor care se întorceau de la Moscova. Aeronava a aterizat de urgență la București

Fondatorul companiei aeriene, Vladimir Cebotari, a declarat că alerta cu bombă a fost falsă.
Fondatorul companiei aeriene, Vladimir Cebotari, a declarat că alerta cu bombă a fost falsă.

Un avion de pe cursa Erevan - Chișinău a aterizat de urgență la București. Presa română scrie că la bord ar fi avut loc un scandal și amenințări cu bombă din partea unor călători. La fața locului au intervenit echipe speciale care au verificat aeronava, însă alerta s-a dovedit a fi falsă.

Deputata Marina Tauber susține că avionul transporta participanți la congresul blocului „Victorie” și venea de la Moscova prin Erevan.

La bordul aeronavei se aflau 179 de pasageri, scrie antena3.

Potrivit stiripesurse.ro, motivul aterizării de urgență ar fi un colet suspect găsit la bordul avionului.

De asemenea, s-ar fi înregistrat și un apel la numărul unic de urgență 112 Republica Moldova, care anunța că la bordul aeronavei se află o bombă, scrie adevarul.ro. Avionul a aterizat de urgență pe aeroportul Otopeni. SRI a verificat aeronava și bagajele pasagerilor, cei mai mulți dintre ei find cetățeni din R. Moldova.

Fondatorul companiei aeriene, Vladimir Cebotari, a declarat pentru ProTV Chișinău că alerta cu bombă a fost falsă, iar câteva persoane au fost reținute.

Marina Tauber a scris pe Telegram că „Aeroportul din Chișinău a refuzat aterizarea unui zbor care venea de la Moscova prin Erevan și care transporta participanți la congresul blocului politic moldovenesc de opoziție Victorie, iar aeronava a fost redirecționată spre București”.

Pe de altă parte, Autoritatea Aeronautică Civilă a emis un comunicat de presă în care a precizat că compania care opera zborul respectiv nu a informat despre modificările de orar cu trei zile în prealabil, după cum prevede legislația. Ca urmare, acest zbor nu a primit aprobarea necesară de către autoritate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ucrainenii au capturat zeci de bărbați care voiau să iasă din țară într-un camion de grâne

Polițiștii de frontieră din Ucraina au oprit în regiunea Odesa un camion cu 41 de bărbați care ar fi încercat să iasă ilegal din țară.
Polițiștii de frontieră din Ucraina au oprit în regiunea Odesa un camion cu 41 de bărbați care ar fi încercat să iasă ilegal din țară.

Grănicerii ucraineni au informat vineri că au prins zeci de bărbați încercând să iasă ilegal din țară pe fondul unei campanii agresive de recrutare la oaste.

AFP amintește că luna trecută Kievul a introdus o nouă și controversată legislație legată de mobilizare, pentru a reface resursele umane ale unei armate asediate de forțele rusești mai ales pe frontul nord-estic.

Bărbații cu vârste între 18 și 60 de ani au interdicție de ieșire din țară chiar de la începutul invaziei rusești, în 2022.

Grănicerii ucraineni din regiunea Odesa, aproape de frontierele cu R. Moldova și România, au spus că au găsit 41 de bărbați ucraineni din 12 regiuni ale țării ascunși într-un camion destinat transportului grânelor.

Fugarilor li s-au făcut procese verbale, iar două persoane care ar fi organizat transportul ar putea fi trimise în judecată.

Grănicerii nu au spus explicit că oamenii încercau să fugă de înrolare, notând că unii dintre ei erau mai tineri de 25 de ani (noua limită de vârstă inferioară pentru mobilizare în Ucraina).

AFP notează că noile eforturi ale Kievului de a duce oamenii la oaste au creat teamă în societate. Pe rețele circulă videouri în care bărbați tineri sunt luați pe sus și înjurați de ofițerii de recrutare. Circulă de asemenea informații despre mită dată pentru a scăpa de înrolare.

Grănicerii spun că sumele plătite celor care scot bărbații ucraineni din țară pot urca până la 10.000 de dolari de persoană. 35 de oameni au murit anul acesta, numai, în apele râului Tisa, încercând să treacă granița din Ucraina în România. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cererile de acordare a cetățeniei moldovene vor fi coordonate cu SIS pentru a evita fraudele

După invazia rusă din Ucraina, a crescut numărul solicitărilor de cetățenie moldovenească din partea rușilor.
După invazia rusă din Ucraina, a crescut numărul solicitărilor de cetățenie moldovenească din partea rușilor.

Persoanele născute și domiciliate pe teritoriul R. Moldova, care execută pedepse penale, au un istoric de infracțiuni sau se află sub urmărire penală nu vor putea primi cetățenia moldoveană. Parlamentul a adoptat în a doua lectură, pe 14 iunie, amendamentele la legea cetățeniei.

Potrivit proiectului, cererile depuse de aceste categorie de persoane vor fi respinse, la fel și cererile care conțin informații false sau vor tăinui date pertinente.

În acest context, a fost introdusă obligativitatea coordonării solicitărilor de obținere a cetățeniei cu Serviciul de Informații și Securitate.

De asemenea, se extinde termenul de examinare a cererilor cu încă șase luni.

Decizia se referă la cetățenia oferită persoanelor născute pe teritoriul R. Moldova până în 1991, chiar dacă au emigrat demult și nu au obținut acte de identitate moldovenești, precum și copiilor născuți din părinți cetățeni ai R. Moldova (ambii sau unul).

Autorul proiectului, deputatul PAS Ion Chiriac, susține că prevederile sunt necesare în contextul riscurilor provocate de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Acesta a precizat că, în ultimii doi ani, s-a înregistrat o majorare a numărului de aplicanți pentru obținerea cetățeniei Republicii Moldova, 70% dintre care aparțin persoanelor din Federația Rusă, iar 20% din Ucraina. Autoritățile au identificat și tentative de dobândire prin fraudă a cetățeniei Republicii Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-un gimnaziu din capitală vor fi deschise clase cu predare în limbile ucraineană și română

Școala Taras Șevcenko din Chișinău
Școala Taras Șevcenko din Chișinău

În anul de studii 2024-2025, la gimnaziul „Taras Șevcenko”, una din cele patru școli ucraineano-ruse de la Chișinău, vor fi deschise mai multe clase cu predare în limbile ucraineană și română. Despre aceasta a anunțat vineri, 14 iunie, Ministerul Educației și Cercetării (MEC).

Potrivit sursei citate, acest lucru va oferi posibilitate copiilor refugiaților ucraineni, dar și etnicilor ucraineni din Moldova să-și continue studiile în limba maternă și să se integreze mai ușor în sistemul educațional din Republica Moldova.

Clasele vor fi deschise atât la ciclul primar (I și IV), cât și la cel gimnazial (V).

Elevii vor studia în limbile ucraineană și română (cu respectarea curriculumului național), iar profesorii vor fi selectați din rândul refugiaților și al cadrelor didactice cunoscătoare de limbă ucraineană.

De asemenea, vor fi organizate cursuri de instruire pentru profesori și activități culturale pentru elevi, cu scopul de a îmbunătăți competențele lingvistice.

MEC precizează că poartă discuții cu parteneri internaționali în vederea obținerii unui suport financiar pentru renovarea și dotarea spațiilor de studii și sălilor sportive, precum și pentru traducerea unor manuale în limba ucraineană.

În școlile și grădinițele din Republica Moldova sunt încadrați peste 2300 de copii din Ucraina.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Încă un procuror anticorupție și-a dat demisia pentru a scăpa de vetting. PA: „Risc major pentru activitatea instituției”

În prezent, are loc vettingul procurorilor anticorupție.
În prezent, are loc vettingul procurorilor anticorupție.

Zece procurori anticorupție au depus cereri de demisie pentru a scăpa de procesul de evaluare externă a procurorilor (vetting). Despre aceasta a anunțat Procuratura Anticorupție, pe 14 iunie, exprimându-și îngrijorarea în legătură cu plecarea angajaților din sistem.

„Această situație creează un risc major pentru activitatea instituției, având în vedere impactul direct asupra capacității de gestionare a dosarelor de corupție de nivel înalt”, a menționat PA într-un comunicat de presă.

Patru din 38 de procurori din cadrul aparatului central al Procuraturii Anticorupție au ales să se retragă din funcție, trei fiind din cadrul secției judiciare. De asemenea, începând cu 13 iunie 2024, un alt procuror din aceeași secție a fost delegat să exercite interimatul funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii mun. Chișinău. Astfel, precizează PA, din cei 10 procurori din secția judiciară, rămân doar 6 procurori pentru a gestiona toate dosarele trimise în instanță de către Procuratura Anticorupție.

„În prezent, avem peste 500 de cauze pe rol, ceea ce reprezintă o sarcină formidabilă pentru un număr atât de redus de procurori ce reprezintă acuzarea. Mai mult decât atât, un procuror din una dintre direcțiile de urmărire penală, responsabil de investigarea cauzei penale denumită generic Frauda bancară, a decis să demisioneze, lăsând un gol semnificativ în echipa care lucrează la acest caz complex și de importanță majoră pentru societate”, se mai spune în comunicatul emis de instituție.

De asemenea, potrivit sursei citate, de la Oficiul Nord al Procuraturii Anticorupție, 4 din 6 procurori au demisionat, însă oficiile Nord și Sud ale Procuraturii Anticorupție urmează să fie lichidate conform modificărilor legislative referitoare la competența Procuraturii Anticorupție.

Alți doi procurori activau în alte procuraturi decât Procuratura Anticorupție la momentul depunerii cererilor de demisie.

În total, rămân 38 de procurori anticorupție care vor activa, având în gestiune aproximativ 700 de cauze penale, inclusiv 200 la faza de urmărire penală și 500 în instanța de judecată.

Cu o zi înainte, Procuratura Generală anunța că nouă procurori anticorupție și-au dat demisia pentru a evita vettingul. Așadar, o nouă cerere de demisie a fost depusă după anunțul instituției.

În prezent, are loc vettingul procurorilor anticorupție, iar primii procurori deja au fost notificați de Comisia de vetting să își trimită declarațiile de avere și interese.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

G7, gata să ia măsuri împotriva companiilor chineze care ajută Rusia în războiul contra Ucrainei (Reuters)

Fotografia „de familie” a summitului G7 din regiunea italiană Puglia, 13 iunie 2024.
Fotografia „de familie” a summitului G7 din regiunea italiană Puglia, 13 iunie 2024.

Cele mai industrializate țări ale lumii, G7, au căzut de acord la summitul lor din sudul Italiei să sancționeze companiile din terțe țări, inclusiv băncile din China, care contribuie la efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei.

„Vom continua să luăm măsuri împotriva factorilor din China și terțe țări care suportă material mașinăria de război rusească”, se spune în declarația finală a reuniunii, a cărei ciornă a fost văzută de Reuters. Potrivit ei, țările G7 ar urma să oprească accesul pe piețele lor financiare al băncilor chineze care ajută direct sau indirect Rusia.

„Suntem hotărâți să mărim costul războiului pentru Rusia, lucrând pe baza pachetului cuprinzător de sancțiuni deja existente”, se mai spune în declarația liderilor din Canada, Italia, Franța, Germania, Japonia, Marea Britanie și SUA, de la reuniunea la care participă și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Potrivit ciornei citată de Reuters, se prevăd măsuri și împotriva celor care ajută Rusia să ocolească sancțiunile pe exporturile ei de petrol, transportându-l în mod fraudulos.

Declarația cuprinde de asemenea apeluri la practici comerciale mai transparente și corecte ale Chinei. Semnatarii insistă însă că nu caută astfel să frâneze dezvoltarea economică a Chinei.

Occidentalii se plâng mai ales de „supraproducția” chineză în sectoare industriale subvenționate de stat, de pildă cele producătoare de panouri solare sau vehicule electrice – care inundă piețele vestice, punând în dificultate concurența locală.

În ajunul reuniunii din Italia, Uniunea Europeană a amenințat că va impune tarife de până la 38% importurilor de automobile electrice din China, de luna viitoare. SUA deja au impus asemenea taxe, chiar de 100%, luna trecută.

Strângerea relațiilor Chinei cu Rusia în ultimii ani este motiv de îngrijorare în Occident.

China insistă că este neutră în ce privește conflictul din Ucraina și nu livrează în mod dovedit material militar Rusiei. Dar Kievul susține, sprijinit de unii aliați occidentali, că Beijingul furnizează totuși Moscovei materiale utile, în contextul invaziei, cooperând de pildă în producția de drone.

Înaintea summitului G7, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus că președintele chinez, Xi Jinping, i-a „dat cuvântul” că nu va trimite rușilor arme. „Vom vedea”, a comentat Zelenski. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

BCS solicită demisia lui Grosu, la o zi după sancționarea celor șapte deputați afiliați lui Șor

Protest în fața Parlamentului, organizat de deputații afiliați oligarhului fugar Ilan Șor, cărora li s-a interzis, în ajun, să participe la următoarele cinci ședințe ale legislativului.
Protest în fața Parlamentului, organizat de deputații afiliați oligarhului fugar Ilan Șor, cărora li s-a interzis, în ajun, să participe la următoarele cinci ședințe ale legislativului.

Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) a ieșit în apărarea celor șapte deputați cărora li s-a interzis să participe la următoarele cinci ședințe ale legislativului. În debutul ședinței în plen de astăzi, BCS a cerut acordarea votului de neîncredere președintelui Parlamentului.

Solicitarea blocului din opoziție vine la o zi după ce șapte deputați afiliați oligarhului fugar Ilan Șor au fost sancționați după ce au blocat tribuna Parlamentului, făcând imposibilă desfășurarea ședinței legislativului din 13 iunie. Este vorba despre deputații Vasile Bolea, Vadim Fotescu, Denis Ulanov, Irina Lozovan, Marina Tauber, Reghina Apostolova și Alexandr Nesterovschi, membri ai blocului „Victorie”.

BCS a propus introducerea pe ordinea de zi a unui proiect de hotărâre privind exprimarea votului de neîncredere lui Igor Grosu.

„În plenul Parlamentului, în mod sistematic, deputații sunt atacați, nu există ordine și se încalcă pluralismul de opinie”, a declarat deputatul socialist Vlad Bătrîncea, liderul fracțiunii BCS și vicepreședidnte al Parlamentului.

Speakerul Igor Grosu a respins solicitarea BSC, motivând că ordinea de zi a fost aprobată ieri. Deputații socialiști și comuniști au părăsit apoi ședința Parlamentului.

Ulterior, Vlad Bătrîncea a susținut un briefing de presă, spunând că președintele legislativului nu ar fi trebuit să-i blocheze microfonul deputatului Ulanov, în ședința din 13 iunie, situație care i-a determinat pe cei șapte parlamentari din blocul „Victorie” să blocheze tribuna - faptă pentru care au fost sancționați.

Într-o discuție cu Europa Liberă, Bătrîncea a spus că pentru BCS „nu are importanță din ce grup face parte deputatul”, pentru că Grosu ar fi responsabil pentru crearea unei „atmosfere insuportabile” în Parlament din cauza „atacurilor” la adresa unor deputați.

Solicitat de Europa Liberă să comenteze inițiativa BCS la o zi după incidentul cu deputații afiliați lui Șor, Igor Grosu a răspuns prin intermediul consilierei sale, Aurica Jardan, că „nu-i nimic nou din ce a declarat BCS astăzi, pentru că ei au aceeași agendă dictată de Kremlin”.

Între timp, deputații sancționați au desfășurat un protest în fața Parlamentului, exprimându-și dezacordul privitor la această decizie. Mai mult, parlamentarii afiliați lui Șor au declarat că au elaborat proiecte de hotărâri cu privire la inițierea procedurii de revocare din funcția de președinte al Parlamentului a lui Igor Grosu.

Participanții la protest au scandat lozinci în potriva PAS.
Participanții la protest au scandat lozinci în potriva PAS.

Disputele de miercuri dintre deputații afiliați lui Șor și președintele Parlamentului, Igor Grosu, au început după ce spicherul a deconectat de mai multe ori microfonul deputatului Denis Ulanov, care a criticat un proiect de lege privind sporirea atribuțiilor Băncii Naționale, în timp ce parlamentarii făceau propuneri pentru ordinea de zi.

Ulanov i-a replicat spicherului că acesta „nu-i dă de ales decât să se apropie de el și să vorbească de la microfonul lui”.

Într-un final, Grosu a propus sancționarea celor șapte deputați, inițiativă susținută de fracțiunea PAS.

Sancționarea a fost posibilă datorită unui proiect de lege aprobat în decembrie 2023, care interzice deputaților „să creeze agitație” în sala de ședințe, să blocheze tribuna și să aducă la ședințe „echipamente portabile de amplificare a sunetului și oricare alte obiecte ce ar putea fi folosite pentru tulburarea ordinii”.

De asemenea, li se interzice „să facă declarații calomnioase în adresa deputaților, altor demnitari, funcționari ori persoane”.

Președintele ședinței poate să avertizeze deputatul care încalcă ordinea sau să-i retragă cuvântul pe întreaga durată a ședinței.

Sancțiunile mai dure pot fi propuse de comisia de etică și trebuie să fie aprobate de Parlament. Printre aceste sunt:

  • lipsirea de cuvânt pe o durată de până la cinci ședințe;
  • interzicerea participării la ședințele Parlamentului pe o durată de până la 10 ședințe;
  • eliminarea din sala de ședințe;
  • excluderea din componența delegațiilor parlamentare permanente la organizațiile internaționale.

Proiectul privind independența BNM, votat în prima lectură

Proiectul ce prevede sporirea atribuțiilor Băncii Naționale a Moldovei și aducerea acesteia la standardele internaționale a fost motivul disputelor din ședința în plen a Parlamentului, din 13 iunie. Opoziția a criticat în termeni duri inițiativa legislativă, susținând că BNM ar deveni în felul acesta „un stat în stat”. Deputații PAS au votat legea în prima lectură.

Ce prevede proiectul:

  • Consolidarea independenței funcționale a BNM: se introduc măsuri pentru a proteja mai bine BNM de influențe politice și economice externe.
  • Ajustarea cadrului legal pentru procedurile administrative: se simplifică și se eficientizează procedurile interne ale BNM pentru a o face mai receptivă la nevoile pieței.
  • Clarificarea competențelor în combaterea spălării banilor: se consolidează rolul BNM în prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.
  • Uniformizarea aspectelor legate de supraveghere și control: se clarifică și se uniformizează atribuțiile de supraveghere și control ale BNM pentru a asigura o abordare mai coerentă a sectorului financiar.
  • Consolidarea reglementărilor privind contabilitatea și raportarea financiară: se introduc standarde mai riguroase de contabilitate și raportare financiară pentru a spori transparența și responsabilitatea entităților reglementate de BNM.
  • Se consolidează rolul BNM în menținerea stabilității financiare a țării prin instrumente macroprudențiale mai eficiente.
  • Acordarea dreptului BNM de a comercializa monede comemorative și jubiliare.
  • Interzicerea conflictelor de interese: membrilor conducerii BNM și personalului le este interzis să dețină cote de participare la entitățile supravegheate de BNM.
  • Indemnizații pentru membrii conducerii și personalul care pleacă din funcții: membrii conducerii BNM și angajații cu atribuții de supraveghere care părăsesc funcția vor primi o indemnizație lunară de 50% din salariul de funcție pentru o perioadă de conformare la restricția de neangajare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Turismul la Euro 2024 va aduce Germaniei un miliard de euro (Institutul Ifo)

Cristiano Ronaldo sosește la baza naționalei portugheze de la Harsewinkel, la 13 iunie. Pentru antrenamentul cu porțile deschise al portughezilor s-au vândut bilete cu până la 800 de euro.
Cristiano Ronaldo sosește la baza naționalei portugheze de la Harsewinkel, la 13 iunie. Pentru antrenamentul cu porțile deschise al portughezilor s-au vândut bilete cu până la 800 de euro.

Gazda turneului final al campionatului european de fotbal, Germania, se poate aștepta la venituri suplimentare de un miliard de euro grație turiștilor veniți să asiste la meciuri în cadrul Euro 2024, a spus vineri institutul Ifo.

Reuters notează că această sumă reprezintă cam 0,1% din produsul economiei germane în al doilea trimestru al anului, iar sectorul care va beneficia cel mai mult va fi al hotelurilor și restaurantelor.

„Cu toate acestea, efectul va fi doar de scurtă durată, urmând să dispară după sfârșitul campionatului, a spus cercetătorul de la Ifo Gerome Wolf.

Euro 2024 va atrage în Germania 600.000 de turiști peste nivelul obișnuit în această perioadă a anului, find așteptate cam 1,5 milioane de înnoptări suplimentare – a informat Ifo, care a folosit pentru aceste previziuni datele de la turneul final al campionatului mondial de fotbal găzduit de Germania în 2006.

Ministerul german al Economiei a spus că se așteaptă la o creștere a consumului după date cam slabe de la începutul anului curent, dar în măsură mai mică decât s-a întâmplat la Cupa Mondială 2006.

Experții sunt de acord că efectul economic general al Euro 2024 va depinde și de performanțele echipei naționale de fotbal a Gemaniei la campionat.

Germania joacă meciul de deschidere al competiției vineri seară, la Munchen, în compania reprezentativei Scoției. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Remaniere de guvern în Grecia, după „europarlamentare” dezamăgitoare pentru premierul Mitsotakis

Premierul elen la ultimul miting de campanie dinaintea „europarlamentarelor”, la Atena, pe 7 iunie.
Premierul elen la ultimul miting de campanie dinaintea „europarlamentarelor”, la Atena, pe 7 iunie.

Premierul elen conservator Kyriakos Mitsotakis a anunțat o remaniere de guvern după ce partidul său de centru-dreapta a avut o performanță sub așteptări la recentele alegeri pentru Parlamentul European.

Noua Democrație, care conduce Grecia din 2019, s-a situat pe primul loc la alegerile de duminică, dar a primit numai 28% din voturi, sub obiectivul de 33% pe care și-l propusese în campanie Mitsotakis, și mult sub procentul de 40% de la alegerile naționale din iulie 2023.

Săptămâna aceasta, Mitsotakis a respins ideea uneor alegeri anticipate, spunând că guvernarea va lua doar măsuri „corective”, pentru a arăta alegătorilor că le-a înțeles mesajul.

Alegerile europarlamentare din 6-9 iunie au provocat cutremure politice interne mai mari în alte țări.

Premierul belgian Alexander De Croo și-a anunțat demisia luni dimineață, la câteva ore după închiderea urnelor, după rezultatul slab al partidului său liberal VLD.

În Franța, președintele Emmanuel Macron a convocat alegeri anticipate, în ceea ce unii numesc un pariu riscant, după ce extrema-dreaptă franceză, Adunarea Națională a lui Marine le Pen, a obținut cele mai multe voturi la „europarlamentare”.

Vineri, într-o nouă evoluție provocată de anunțul-șoc al lui Macron, ministrul de Finanțe francez Bruno Le Maire a avertizat că economia țării sale, a doua cea mai mare din UE, riscă să se cufunde într-o criză financiară dacă dreapta extremă câștigă alegerile anticipate, cu programul ei alcătuit - potrivit lui Le Maire - „numai din minciuni”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Estonia: 2% din PIB pentru apărare nu e destul, când Rusia alocă 9%

O navă militară ancorată în portul Tallinn în vara anului 2023. Estonia, care și-a recucerit independența față de Moscova în 1991, a devenit unul din aliații NATO cei mai atenți la planurile de expansiune regională ale Rusiei.
O navă militară ancorată în portul Tallinn în vara anului 2023. Estonia, care și-a recucerit independența față de Moscova în 1991, a devenit unul din aliații NATO cei mai atenți la planurile de expansiune regională ale Rusiei.

Ministrul estonian al Apărării le-a spus colegilor săi din NATO reuniți vineri la Bruxelles că trebuie să se angajeze să cheltuiască mai mult pentru apărare, dacă vor să fie gata să facă față unei eventuale agresiuni rusești.

Hanno Pevkur a spus, potrivit DPA, că „ținta” cheltuielilor ar trebui ridicată în cele 32 de țări NATO la cel puțin 2,5% din PIB, față de 2% în prezent. Estonia, în ce o privește, și-a fixat obiectivul de 3,4% pe anul curent și 3% la anul.

„Dacă ne uităm că Rusia investește în prezent în apărare 9%, e clar că trebuie să investim mai mult”, a spus oficialul estonian.

Nivelul de 2% din PIB pentru apărare este sprijinit în mod tradițional în NATO de SUA, țara care este de departe cel mai mare investitor în apărare dintre aliați. Înaintea invaziei rusești din Ucraina, foarte puține țări NATO atingeau acel nivel, dar de atunci multe și-au sporit cheltuielile.

Estonia, colegele ei baltice și Polonia, vecinele Rusiei, se numără printre țările care își invită mereu aliații să investească mai mult în apărare.

Rusia și-a pus economia „pe picior de război” de la invadarea Ucrainei în februarie 2022, canalizând prioritar investiții și resurse umane spre complexul industrial-militar de apărare.

La întâlnirea miniștrilor Apărării NATO de la Bruxelles s-a decis vineri la nivel oficial înființarea unei misiuni a alianței pentru securitatea Ucrainei, numită pe scurt NSATU, care va coordona în premieră asistența militară din țările alianței pentru Kiev.

În prezent, aceste ajutoare se transferă în cadrul bilateral, sau din partea unor grupuri mai mici de state aliate.

Într-un interviu de presă difuzat vineri, premierul ungur Viktor Orban, care a fost vizitat zilele trecute de Secretaru-General NATO Jens Stoltenberg, a spus că planul ar implica înființarea a trei baze de aprovizionare a armatei ucrainene de pe teritorul NATO.

Orban însuși, cunoscut ca cel mai bun prieten al Kremlinului în Europa, a negociat pentru țara sa o excepție de la participarea la efortul de înarmare a Ucrainei cu bani sau cu personal. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Curți inundate și autocar cu pasageri - blocat în noroi: Consecințele ploilor abundente

Autocar de pe ruta Chișinău-Giurgiulești, blocat pe traseu
Autocar de pe ruta Chișinău-Giurgiulești, blocat pe traseu

În urma ploilor abundente și a vijeliei, în această dimineață, cinci gospodării din localitatea Văleni, raionul Cahul, au solicitat intervenția salvatorilor pentru a evacua apa care le-a inundat curțile și beciurile.

De asemenea, un autocar de pe ruta Chișinău-Giurgiulești, în care se aflau șapte persoane, a rămas blocat pe traseu, în localitatea Alexeevca, raionul Cahul, din cauza acumulării noroiului din câmp. Salvatorii au reușit să deblocheze autocarul și să asigure continuarea călătoriei pentru pasageri.

Despre consecințele ploilor a informat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), care a mobilizat echipele de intervenție din sudul țării și le-a dotat cu șase motopompe.

Potrivit datelor IGSU, în ultimele 24 de ore, salvatorii și pompierii au intervenit în 33 situații de risc.

Primăria Chișinău a informat că toți lucrătorii și utilajele din dotarea întreprinderilor municipale sunt pe teren pentru remedierea situațiilor de avariere apărute în urma ploilor din ultimele zile. Arborii și crengile căzute sunt evacuate, iar cioturile sunt scoase.

Serviciul Hidrometeorologic de Stat anunță și pentru vineri, 14 iunie, Cod Galben de instabilitate atmosferică, valabil pentru întreg teritoriul Republicii Moldova. Se așteaptă ploi de scurtă durată, descărcări electrice, izolat averse puternice cu grindină și intensificări ale vântului.

În context, cu un apel către cetățeni a venit Maia Sandu. Șefa statului îndeamnă populația să respecte recomandările instituțiilor responsabile și să evite călătoriile neesențiale.

Două persoane au murit, iar mai multe localități au fost afectate de ploile puternice din 11 iunie. Poliția a anunțat că una din victime este o fetiță în vârstă de 12 ani, din capitală. Ulterior, s-a aflat că cea de-a doua victimă este regizorul moldovean Arcadie Spoială.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Armata Națională va primi un nou pachet de sprijin din partea UE pentru apărarea antiaeriană

Pachetul de sprijin va fi oferit în cadrul Instrumentului European pentru Pace (EPF).
Pachetul de sprijin va fi oferit în cadrul Instrumentului European pentru Pace (EPF).

Armata moldoveană va primi un nou pachet de sprijin din partea Uniunii Europene, în valoare de 9 milioane de euro, pentru consolidarea capacităților de apărare antiaeriană. Despre aceasta, Ministerul Apărării a anunțat într-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, acest nou pachet nerambursabil este parte a unei cooperări mai largi cu UE în domeniul apărării și vine în contextul solicitării Republicii Moldova, având la bază evaluarea riscurilor și amenințărilor în contextul războiului din Ucraina și al efectelor acestora asupra securității naționale.

Astfel, autoritățile moldovene vor putea achiziționa sisteme de apărare antiaeriană, potrivit unui grafic agreat cu UE.

Acum două săptămâni, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, aflat într-o vizită la Chișinău, a declarat că Germania va achiziționa și furniza R. Moldova, în 2025, încă 14 transportatoare blindate „Piranha” și sisteme de apărare antiaeriană individuale.

Pistorius a mai spus că Germania și Uniunea Europeană nu vor permite ca Rusia să continue încercările de destabilizare a situației din Republica Moldova.

Pe 21 mai, Republica Moldova a semnat cu Uniunea Europeană un Parteneriat în domeniul securității și apărării. Între altele, documentul permite participarea Moldovei la noua structură de reacție europeană față de crize din vecinătatea ei și la exerciții militare ale UE.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Minut de reculegere în Parlament pentru victimele deportărilor din 1941

Minutul de reculegere ținut de deputați în plenul parlamentului din 13 iunie.
Minutul de reculegere ținut de deputați în plenul parlamentului din 13 iunie.

La ședința din 13 iunie, deputații în parlamentul Republicii Moldova au ținut un minut de reculegere în memoria victimelor primului val al deportărilor staliniste din 1941.

„Primele victime ale acestei terori au fost elitele naționale: primarii, învățătorii, judecătorii, avocații, funcționarii, foștii membri ai Sfatului Țării, acuzați de «antisovietism». Au fost represați toți, și etnicii ruși, evrei, găgăuzi și bulgari. Regimul stalinist nu a cruțat pe nimeni”, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu, înainte să anunțe minutul de reculegere.

Spicherul Grosu a accentuat că memoria acelor vremuri este importantă mai ales în contextul războiului împotriva Ucrainei purtat de Rusia care vrea să „recroiască din nou frontierele”.

Un mesaj similar a transmis și președinta Maia Sandu într-o postare pe Facebook. Sandu a scris că „lecția trecutului” trebuie reținută și, astfel, să fie respinse „orice impulsuri totalitare pe pământul nostru”.

Șefa statului crede că sacrificiul străbunilor poate fi onorat prin educarea generației tinere în spiritul libertății și pregătirea lor pentru o viață în pace, în cadrul Uniunii Europene.

Pe 12 iunie s-au împlinit 83 de ani de la începutul primului val din deportări din Basarabia și nordul Bucovinei, anexate de Uniunea Sovietică în urma pactului Ribbentrop-Molotov, semnat cu Germania nazistă.

Istoricii estimează că aproximativ 20.000 de oameni au fost ridicați de la casele lor și deportați în Siberia și Kazahstan. Unii istorici spun că despre cei deportați se discută mult prea puțin și într-un context prea limitat.

Tot pe 13 iunie, Partidul Social Democrat European (PSDE) a lansat un apel către autoritățile R. Moldova pentru a recunoaște oficial foametea și deportările din Basarabia drept acte de genocid. „Lecțiile istoriei trebuie învățate pentru ca astfel de drame să nu se mai repete niciodată”, se arată în demersul PSDE.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Statele Unite, Canada și Marea Britanie, împreună împotriva amestecului Rusiei în alegerile prezidențiale din R. Moldova

În comunicatul diplomațiilor din SUA, Canada și Marea Britanie se promite că aceste state vor continua promovarea tragerii la răspundere a celor implicați în schemele puse la cale de Kremlin pentru finanțarea secretă de activități în Moldova.
În comunicatul diplomațiilor din SUA, Canada și Marea Britanie se promite că aceste state vor continua promovarea tragerii la răspundere a celor implicați în schemele puse la cale de Kremlin pentru finanțarea secretă de activități în Moldova.

Statele Unite, Canada și Marea Britanie au spus într-un rar comunicat comun al diplomațiilor lor că au cunoștință de planurile Rusiei de a influența alegerile prezidențiale din octombrie din R. Moldova și de a le contesta rezultatul, dacă nu ies cum ar vrea Kremlinul.

În comunicatul publicat de Departamentul de Stat al SUA joi se spune că există dovezi că Rusia și aliații ei „intenționează să incite proteste în Moldova” dacă alegerile la care și-a anunțat candidatura Maia Sandu nu sunt câștigate de candidatul pro-rus, invocând pretinse nereguli electorale.

Semnatarii comunicatului mai spun că Moscova lucrează deja, pe multiple căi, la discreditarea actualului șef al statului R. Moldova, prin dezinformarea și manipularea opiniei publice.

„Avem deplină încredere în capacitatea R. Moldova de a face față acestor amenințări legate de interferența Kremlinului”, se spune în comunicatul ai cărui semnatari se angajează ferm să nu lase Moldova singură în fața unor asemenea provocări.

„Vom continua (...) să promovăm tragerea la răspundere a celor implicați în schemele puse la cale de Kremlin pentru finanțarea secretă de activități în Moldova”, se promite în comunicatul diplomațiilor din SUA, Canada și Marea Britanie, venit la doar o zi după ce unul din politicienii aliați cu fugarul Ilan Shor, guvernatoarea Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost trecută pe lista sancțiunilor americane.

„Dezvăluind complotul Kremlinului, transmitem limpede Moscovei că suntem pentru alegeri liber și corecte și nu vom tolera încercările ei de a se amesteca și de a submina procesele democratice... Vom continua să fim alături de toți prietenii, partenerii și aliații noștri în apărarea valorilor noastre democratice și libertății noastre”, se spune în concluzia comunicatului.

Prim-ministrul moldovean Dorin Recean a transmis pe platforma de socializare X că este recunoscător pentru sprijinul celor trei aliați și a promis că „încercările Kremlinului de a submina suveranitatea noastră și de a incita la tulburări nu vor reuși”.

Gestul de sprijin comun al diplomațiilor americană, canadiană și britanică cu actuala conducere a R. Moldova vine la puține zile după ce liderul socialiștilor moldoveni, Igor Dodon, a declarat într-un interviu dat la St. Petersburg, în Rusia, că partidul său nu va recunoaște o eventuală victorie a Maiei Sandu la alegerile din octombrie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Eurostat: România, țara UE cu cei mai mulți săraci. Cehia are cei mai puțini

Între țările din UE există diferențe nu doar în ce privește bogăția lor ca state, ci și în distribuirea bogăției între cetățenii aceluiași stat.
Între țările din UE există diferențe nu doar în ce privește bogăția lor ca state, ci și în distribuirea bogăției între cetățenii aceluiași stat.

În ciuda creșterii ei economice puternice, România rămâne țara UE cu cel mai mare risc de excluziune socială. O treime dintre români trăiesc în condiții de sărăcie sau în pragul sărăciei. 

Potrivit unui clasament publicat săptămâna aceasta de Eurostat, România și Bulgaria sunt, ca și în anii trecuți, cu mult peste media europeană a sărăciei de 21% - însă nici cei din Spania sau Grecia n-o duc mult mai bine.

La celălalt capăt al spectrului „sărăciei” în UE sunt Cehia și Slovenia, unde doar 12, respectiv 14% dintre cetățeni riscă să se cufunde în sărăcie.

În total, 94,6 milioane de oameni din UE trăiesc în gospodării unde au mari lipsuri materiale sau sociale, nu pot munci suficient de mult încât să se întrețină și au un venit redus. Notabil este că, din cauza salariilor mici și a costurilor mari din România, până și cei care lucrează la slujbe cu program normal ajung în dificultate economică.

În mod aparent paradoxal, românii, bulgarii și grecii - adică națiunile din UE cele mai amenințate de sărăcie - se numără, potrivit altei cercetări Eurostat, printre europenii cu orarul de muncă cel mai lung.

România cheltuiește mult sub media europeană pe bugetul de pensii.

Statistica UE privind pericolul sărăciei nu ține doar de venitul unei gospodării, ci reflectă și alte aspecte socio-economice. Femeile, tinerii, oamenii cu un nivel mai redus de educație și șomerii sunt cei mai aproape de a cădea sub pragul sărăciei. Familiile cu copii pot cădea cel mai ușor în sărăcie.

PIB-ul României crește de la an la an, dar experții avertizează că este o creștere doar pentru cei deja avuți, în timp ce săracii devin tot mai săraci. De unde o creștere cu 1% a PIB-ului ar trebui să reducă rata sărăciei cu 1,7%, în ultimii cinci ani de creștere economică rata sărăciei a rămas constantă, iar România are cel mai mare decalaj din UE între cetățenii bogați și săraci.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Nouă procurori anticorupție și-au dat demisia pentru a evita vettingul

În prezent are loc procedura de vetting în rândul procurorilor anticorupție.
În prezent are loc procedura de vetting în rândul procurorilor anticorupție.

Nouă procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție (PA) au preferat să plece din sistem pentru a evita procesul de evaluare externă a procurorilor (vetting), a anunțat joi Procuratura Generală.

Pe 13 iunie, a expirat termenul acordat procurorilor anticorupție în care aceștia trebuiau să decidă: fie își prezintă demisiile, fie declarațiile de venituri și interese la Comisia de vetting.

Cu o zi în urmă, procurorul general, Ion Munteanu, a spus Europei Libere că până miercuri, 12 iunie, patru procurori au depus cereri de demisie din cauza începerii vettingului, iar el se aștepta „la mai multe demisii”. Așadar, vineri, alți cinci procurori au decis să plece.

„Aparent, aceste demisii sunt condiționate de inițierea procesului de verificare externă a procurorilor din Procuratura Anticorupție, însă cunoșteam despre intenția acestor procurori de a pleca din sistem”, a declarat Munteanu în podcastul video „Pe Agendă”.

În prezent, are loc vettingul procurorilor anticorupție, iar primii procurori deja au fost notificați de Comisia de vetting să își trimită declarațiile de avere și interese.

În total, 67 de procurori de la Anticorupție urmează să fie verificați, 47 dintre care activează în instituție în regim obișnuit, ceilalți fiind procurori delegați sau suspendați.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Șapte deputați afiliați oligarhului Ilan Șor, interziși la următoarele cinci ședințe după ce au blocat tribuna Parlamentului

Deputații afiliați fugarului Șor au cerut demisia președintei Sandu în timp ce blocau tribuna Parlamentului.
Deputații afiliați fugarului Șor au cerut demisia președintei Sandu în timp ce blocau tribuna Parlamentului.

Șapte deputați afiliați oligarhului fugar, Ilan Șor, au fost sancționați după ce au blocat tribuna Parlamentului, făcând imposibilă desfășurarea ședinței legislativului din 13 iunie.

Astfel, deputații Marina Tauber, Vasile Bolea, Denis Ulanov, Vadim Fotescu, Reghina Apostolova, Irina Lozovan și Alexandr Nesterovshi nu vor putea participa la următoarele cinci ședințe ale Parlamentului.

Disputele dintre deputații afiliați lui Șor și președintele Parlamentului, Igor Grosu, au început după ce spicherul a deconectat de mai multe ori microfonul deputatului Denis Ulanov, care a criticat un proiect de lege privind sporirea atribuțiilor Băncii Naționale, în timp ce deputații făceau propuneri pentru ordinea de zi. Ulanov i-a replicat spicherului că acesta „nu-i dă de ales decât să se apropie de el și să vorbească de la microfonul lui”.

Astfel, cei șapte deputați au blocat tribuna Parlamentului, scandând „Rușine” și „Jos Maia Sandu”. Ședința a continuat timp de câteva ore în care deputații erau nevoiți să-și prezinte proiectele de pe loc și să vorbească mai tare în microfoane, din cauza zgomotului făcut de parlamentarii protestatari.

Într-un final, Grosu a propus sancționarea celor șapte deputați, inițiativă susținută de 57 de deputați din fracțiunea PAS. Fracțiunea Comuniștilor și Socialiștilor nu era prezentă în sală la momentul votării.

Ulterior, ședința a fost amânată.

Sancționarea a fost posibilă datorită legii cu privire la statutul, conduita și etica deputatului, adoptate anul trecut.

Aceasta prevede, printre altele, sancțiuni pentru încălcarea ordinii ședințelor.

Proiectul de lege interzice deputaților „să creeze agitație” în sala de ședințe, să blocheze tribuna și să aducă la ședințe „echipamente portabile de amplificare a sunetului și oricare alte obiecte ce ar putea fi folosite pentru tulburarea ordinii”.

Președintele ședinței poate să avertizeze deputatul care încalcă ordinea sau să-i retragă cuvântul pe întreaga durată a ședinței. Deputatul poate scăpa de sancțiune dacă, la solicitarea președintelui Parlamentului, își va retrage cuvintele, își va exprima regretul sau va oferi explicații.

Sancțiunile mai dure pot fi propuse de comisia de etică și trebuie să fie aprobate de Parlament. Printre aceste sunt:

  • lipsirea de cuvânt pe o durată de până la cinci ședințe;
  • interzicerea participării la ședințele Parlamentului pe o durată de până la 10 ședințe;
  • eliminarea din sala de ședințe;
  • excluderea din componența delegațiilor parlamentare permanente la organizațiile internaționale.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Țările NATO au aprobat o misiune pentru Ucraina, iar G7 a transformat în gaj banii Rusiei din Occident

Secretarul-General NATO, Jens Stoltenberg, și ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, la reuniunea miniștrilor Apărării din NATO, Bruxelles, 13 iunie 2024.
Secretarul-General NATO, Jens Stoltenberg, și ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, la reuniunea miniștrilor Apărării din NATO, Bruxelles, 13 iunie 2024.

Miniștrii apărării din țările NATO s-au pus de acord joi la Bruxelles asupra unei misiuni de asistență de securitate și instruire pentru Ucraina. Astfel, în premieră, alianța va coordona ea însăși ajutorul militar pentru Kiev, înfuriind în mod previzibil Moscova.

Tot joi, liderii celor mai industrializate țări din lume (G7) au căzut de acord la summitul lor din Italia să folosească avuțiile înghețate din Occident ale Rusiei ca garanții pentru un împrumut de 50 de miliarde de dolari pentru Ucraina – până ce Moscova va plăti despăgubiri de război.

Rusia a condamnat de îndată ambele decizii, spunând că implicarea NATO va duce la acte de „terorism” ale Ucrainei pe teritoriul rusesc, iar blocarea avuțiilor rusești, în valoare de 260 de miliarde de dolari, este „sabotaj”.

Vorbind în marginea reuniunii NATO de la Bruxelles, ministrul Apărării din SUA, Lloyd Austin, a spus că accelerarea livrărilor de armament și muniție în ultimele săptămâni deja are efecte pe linia frontului din Ucraina, încetinind sau oprind, chiar, înaintarea forțelor rusești.

În ce privește avuțiile rusești blocate, aflate mai ales în Europa, liderii occidentali au lăsat o portiță deschisă spre confiscarea lor totală, dacă va fi nevoie. Deocamdată există rezerve în unele țări dezvoltate, căci asemenea gest ar putea scădea dorința altor țări de a-și păstra banii în Europa.

DPA relatează că misiunea NATO agreată joi la Bruxelles va fi numită pe scurt NSATU (de la NATO Security Assistance and Training for Ukraine). Prin intermediul ei, în premieră, alianța va coordona ea însăși, în mod oficial, livrarea de ajutoare pentru Ucraina, făcută în prezent printr-un grup informal de țări condus de SUA și cunoscut ca Ukraine Defence Contact Group (Grupul de Contact pentru Apărarea Ucrainei).

Înțelegerea țărilor din NATO nu prevede angajamente financiare concrete. Săptămâna trecută, la Praga, Secretarul-General NATO, Jens Stoltenberg, a spus că ar dori ca aliații să pună deoparte anual cam 43 de miliarde de euro pentru Ucraina.

El a spus că asta ar demonstra Rusiei că Occidentul nu va obosi să ajute Ucraina, odată cu trecerea timpului.

Ungaria, numită de unii „calul troian al Rusiei” în structurile euroatlantice, și-a „aranjat” săptămâna aceasta o exceptare de la orice finanțare sau contribuție cu trupe la asistența militară pentru Ucraina. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Procurorii au deschis o cauză penală după ce generalul Gorgan ar fi transmis informații unui stat străin

Igor Gorgan, fost șef al Marelui Stat Major al R. Moldova
Igor Gorgan, fost șef al Marelui Stat Major al R. Moldova

Procuratura pentru combaterea criminalității organizate și cauze speciale spune că a deschis o cauză penală privind transmiterea datelor ce țin de sistemul național de apărare, după o investigație recentă care sugerează că generalul Igor Gorgan ar fi fost informator al serviciilor secrete rusești.

În comunicatul publicat pe 13 iunie de Procuratura pentru combaterea criminalității organizate și cauze speciale (PCCOCS) se mai arată că orice acțiuni contra intereselor R. Moldova „sunt investigate minuțios și complex” de către procurori.

Potrivit procuraturii, investigațiile sunt în desfășurare și procurorii încearcă să identifice toate persoanele implicate pentru a stabili „caracterul și conținutul informației pretins transmise”, fără a da alte detalii sau nume.

Sursele Europei Libere afirmă că pe 7 iunie procurorii ar fi efectuat percheziții la domiciliul fostului șef al Statului Major al R. Moldova, Igor Gorgan.

Persoanele care cunosc detalii despre mersul anchetei afirmă că Gorgan nu a fost găsit acasă, însă ulterior „s-a prezentat, împreună cu avocatul său, la procuratură”.

Acesta ar fi spus că nu-și recunoaște vina și informațiile publicate în presă ar fi trucate.

Europa Liberă l-a telefonat pe Gorgan pentru a-i cere o reacție, însă acesta nu a răspuns.

Într-un interviu oferit Europei Libere pe 12 iunie, procurorul general, Ion Munteanu, a spus că la moment procurorii sunt „la etapa de investigații pentru a stabili autenticitatea informațiilor apărute în spațiul public”.

Pe 5 iunie, într-un comentariu pentru TVR Moldova, reprezentanții SIS au spus că datele din posesia instituției confirmă veridicitatea informațiilor prezentate într-o investigație jurnalistică, publicată în aceeași zi de „The Insider”.

Autorii investigației susțin că au intrat în posesia corespondenței de pe Telegram a lui Gorgan cu colonelul directoratului principal de spionaj din Rusia, Alexandr Makarov.

Din mesaje reiese că Gorgan ar fi raportat în mod regulat despre situația politică internă din R. Moldova și a transmis date despre vizitele reprezentanților Ministerului ucrainean al Apărării, care ar fi cumpărat echipament militar și obuze pentru forțele armate ucrainene.

SIS a mai spus că „ține în vizor” riscurile de securitate și că va acționa pentru a preveni potențiale crize și tentative de imixtiune externă în afacerile interne ale R. Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Dosar de corupere activă a unor judecători, deschis de procurorii anticorupție după analiza telefonului lui Veaceslav Platon

Procuratura Anticorupție crede că există bănuieli rezonabile că mai mulți demnitari din R. Moldova ar fi fost corupți de către un grup criminal.
Procuratura Anticorupție crede că există bănuieli rezonabile că mai mulți demnitari din R. Moldova ar fi fost corupți de către un grup criminal.

Procuratura Anticorupție (PA) a inițiat, pe 12 iunie, un dosar penal pe marginea conversațiilor dintr-un telefon confiscat de la omul de afaceri fugar Veaceslav Platon, aflat pe lista persoanelor asociate cu subiecții sancțiunilor internaționale.

Procurorii anticorupție au spus printr-un comunicat de presă că au suspiciuni precum că, în perioada 2013-2014, mai multe persoane nenumite ar fi încercat să corupă unii demnitari publici din R. Moldova.

Printre cei vizați ar fi și judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Curții Supreme de Justiție și Curții Constituționale. Acești judecători ar fi fost folosiți pentru a favoriza interesele unui grup criminal prin luarea sau neluarea unor decizii favorabile lor. În schimbul acestor „servicii”, criminalii ar fi propus judecătorilor sume de cel puțin 3.000 de dolari, susțin procurorii.

Astfel, din moment ce au bănuieli, procurorii au decis deschiderea dosarului penal privind corupția activă pentru a avea posibilitatea de a aduna și verifica mai multe probe care ar aduce claritate asupra existenței sau nu a actelor de corupție.

PA a precizat că dosarul penal a fost pornit pe fapt, respectiv nicio persoană nu este cercetată. Până acum, începând cu 30 aprilie, conversațiile din telefonul lui Platon au fost verificate de procurori în cadrul unui proces penal.

La rândul său, acesta a fost inițiat după scandalul apărut în urma scurgerii în presă, pe 14 mai, a unei scrisori semnate de șefa PA, Veronica Dragalin, în care se spune că judecătoarea Tatiana Răducanu ar avea legături cu omul de afaceri fugar Veaceslav Platon și cu unul din avocații altui fugar, Ilan Șor.

Ca rezultat, Răducanu a demisionat din comisiile de vetting și pre-vetting, care tocmai urmau să înceapă verificarea averilor și integrității procurorilor anticorupție. Răducanu a spus că afirmațiile din scrisoare „sunt false și nu corespund realității”, dar că și-a dat demisia pentru „a nu pune în pericol întregul proces de vetting”.

Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a respins în declarații publice alegațiile că a scris scrisoarea în care era menționată Răducanu tocmai acum pentru a sabota vettingul procurorilor.

În aceeași perioadă, spicherul Igor Grosu a spus Europei Libere că nu crede întâmplător momentul dezvăluirii în presă a scrisorii. În opinia președintelui Parlamentului, scurgerea reprezintă o nouă tentativă de a sabota procedura de vetting.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Slovacia: Ministrul Apărării își acuză predecesorul de „trădare” pentru că a dat avioane MiG-29 Ucrainei

Ministrul slovac al apărării, Robert Kalinak, este cel mai influent politician din guvernarea de la Bratislava în aceste zile, când premierul Fico încă se reface după tentativa de asasinat din mai.
Ministrul slovac al apărării, Robert Kalinak, este cel mai influent politician din guvernarea de la Bratislava în aceste zile, când premierul Fico încă se reface după tentativa de asasinat din mai.

Actualul ministru al apărării din Slovacia, Robert Kalinak, și-a acuzat predecesorul, Jaroslav Nadě, de „trădare”, pentru decizia de a transfera avioanele de luptă sovietice MiG-29 către Ucraina. El a precizat că a depus și o plângere penală pe acest caz.

Kalinak susține că decizia de a oferi Ucrainei toate avioanele MiG-29 și sisteme de apărare aeriană S-300 din dotarea armatei slovace a fost una care a slăbit forțele armate ale țării și că nu poate fi descrisă altfel decât „trădare”, potrivit portalului ceh iROZHLAS.

„Nu știu dacă din punct de vedere legal este o infracțiune, dar el este o persoană care a trădat valorile naționale”, a spus Kalinak.

Ministrul insistă că donarea de către Slovacia a 13 avioane MiG-29 a fost una care s-a făcut prin depășirea atribuțiilor de către guvernul interimar care se afla atunci la putere.

În replică, fostul ministru al apărării, Jaroslav Nadě, a spus că decizia de transferare a avioanelor MiG-29 către Ucraina a fost legală. El susține că multe dintre aparatele de zbor erau „inutilizabile” pentru forțele armate și, prin urmare, a fost un „lucru corect” să le ofere Ucrainei”.

Fostul oficial a mai adăugat că o plângere penală similară a fost respinsă de procurori în trecut.

De la revenirea sa la putere în urma alegerilor din toamna anului trecut, guvernul condus de Robert Fico a anulat orice sprijin militar direct către Ucraina, acest lucru fiind și una din principalele promisiuni din campania electorală. Noile autorități nu au anulat însă vânzările de arme către Ucraina ale firmelor private - Slovacia având un sector industrial puternic, de acest fel.

Guvernul Fico s-a făcut remarcat pe plan internațional prin cererile de dialog cu Rusia, pentru oprirea războiului din Ucraina, în locul înarmării Kievului ca să învingă ocupanții.

Cu toate acestea, o inițiativă civică lansată în aprilie și întitulată „Muniție pentru Ucraina”, a reușit să strângă circa patru milioane de euro din donațiile a 65.000 de persoane din Slovacia. Banii au fost utilizați pentru a participa la inițiativa Cehiei de a procura obuze de artilerie din întreaga lume. (C.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG