Linkuri accesibilitate

Ştiri

Turcia a suspendat relațiile diplomatice cu regimul Gaddafi

Turcia, ţară membră Alianţei Nord Atlantice, a suspendat legăturile diplomatice cu regimul colonelului Moammar Gaddafi din Libia, retrăgîndu-şi ambasadorul de la Tripoli.
Ministrul turc de externe Ahmet Davutoglu a anunţat că Ankara recunoaşte Consiliul National din Libia, al opozitiei anti guvernamentale drept „reprezentantul legitim al poporului libian”. Declaraţia a fost făcută la Bengazi, localitatea libiană afltă sub controlul forţelor anti-guvernamentale. Şeful diplomaţiei turce a schiţat şi o „foaie de parcurs” pentru a se înceta violenţele din Libia şi pentru a se intra într-o fază de tranziţie politică. Davutoglu a spus că a venit vremea ca Moammar Gaddafi să părăsească puterea.

Vezi ultimele știri ale zilei

NATO: Rusia „violează dorința unor guverne” din vecinătatea Alianței menținând trupe acolo

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Rusia „violează dorința unor guverne” din vecinătatea apropiată a Alianței Nord Atlantice, menținând trupe în părți din Georgia, dar și în Moldova, în Transnistria, sau întreținând instabilitate în estul Ucrainei, după ca a anexat Crimeea. Stoltenberg a vorbit astăzi, înainte de începerea unei videoconferințe de două zile a miniștrilor de externe din NATO, care discută despre un răspuns la consolidarea militară a Rusiei la granițele aliaților precum și viitorul prezenței militare aliate în Afganistan.

China spune că o sondă spațială fără echipaj uman a atins cu succes suprafața Lunii

O rachetă chinezească lansată de pe cosmodromul din insula Hainan

China spune că o sondă spațială fără echipaj uman a atins cu succes suprafața Lunii, urmând să colecteze și să trimită pe Pământ mostre selenare. Dacă misiunea reușește, va fi pentru prima dată în ultimele patru decenii când o țară a reușit o asemenea performanță, după ce Statele Unite și Uniunea Sovietică au făcut acest lucru în anii 1960 și 1970. Nava Chang'e-5 a decolat pe 24 noiembrie din sudul Chinei, fiind transportată de o rachetă Long March 5. Aducerea pe Pământ a aproximativ 2 kilograme de rocă selenară și sol este așteptată în decembrie, misiunea urmând să dureze 23 de zile. China a trimis pe Lună alte două sonde în 2013 și în 2019. Programul spațial chinez gestionat de armată are ambiții mari, inclusiv trimiterea oamenilor pe satelitul artificial al Pământului și construcția unei stații spațiale cu echipaj la bord.

Un lider Fidesz recunoaște că a fost la o reuniune privată la Bruxelles încălcând restricțiile antiepidemice

József Szájer, de la partidul Fidesz

Un europarlamentar al partidului de guvernământ din Ungaria care și-a depus mandatul cu două zile în urmă a recunoscut că a fost prezent la o petrecere privată la Bruxelles încheiată printr-o descindere a poliției din cauza încălcării restricțiile antiepidemice. Jozsef Szajer, membru de rang înalt al partidului Fidesz în frunte cu premierul conservator al Ungariei, Viktor Orban, a mai spus într-o declarație că a cooperat cu poliția. Evenimentul din 27 decembrie a fost descrisă de presa belgiană drept o „petrecere sexuală” la care ar fi participat diplomați și alți membri ai Parlamentului European. O declarație a poliției sugerează că Szajer ar fi încercat să fugă de la fața locului, rânindu-se la o mână, iar asupra sa au fost găsite droguri. În propria sa declarație, politicianul maghiar a spus că participarea la lupte politice zilnice a devenit pentru el o „povară emoțională tot mai mare”, dar că demisia sa din Parlamentul European nu are legătură cu actualele „bătălii politice”, el rămânând un suporter al politicilor promovate de Orban.

R. Moldova: Încă 1 499 de cazuri de infectare cu noul coronavirus și 19 decese printre persoanele bolnave

Încă 1 499 de cazuri de infectare cu noul coronavirus și 19 decese printre persoanele bolnave, inclusiv al unei angajate din sistemul medical, au fost confirmate în R. Moldova, marți, spune ministerul Sănătății. A fost confirmată pozitiv aproape fiecare a doua persoană testată, o rată de pozitivare foarte înaltă care se menține de multe săptămâni. Numărul total al cazurilor de infectare confirmate a ajuns la 108 863, inclusiv 10 622 de cazuri active. Numărul deceselor confirmate este de 2 323, inclusiv 57 printre lucrătorii medicali.

Extinderea restricțiilor de circulație peste Nistru produce îngrijorarea guvernului moldovean

Punctul de trecere de la Pervomaisk-Cuciurgan

Guvernul moldovean spune că este „îngrijorat” de o „inițiativă” a autorităților de la Tiraspol de a extinde până pe 1 februarie restricțiile de circulație între regiunea transnistreană și restul Republicii Moldova, care au fost impuse din cauza pandemiei de coronavirus. Într-o declarație a Biroului Politici de Reintegrare de la Chișinău, se spune că restricțiile reprezintă „barierele artificiale” și că nu au dus la limitarea răspândirii infecției de COVID-19 în stânga Nistrului. În ultimele aproape nouă luni, mii de oameni de pe ambele maluri ale Nistrului au fost împiedicați să meargă la serviciu sau la rudele apropiate, se mai spune în declarație. Prelungirea măsurilor de carantină, inclusiv a restricțiilor de circulație, a fost propusă, pe 30 noiembrie, de liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski. Autoritățile transnistrene au permis circulația peste Nistru cu ocazia celor două tururi de scrutin ale alegerilor prezidențiale moldovene din luna noiembrie, când zeci de mii alegători transnistreni au venit la secțiile de votare de pe malul drept al Nistrului, votând preponderent cu președintele în exercițiu Igor Dodon, care a pierdut alegerile.

Decizia de aprobare a vaccinului Pfizer/BioNTech în UE ar putea fi luată până pe 29 decembrie

A bottle reading "Vaccine Covid-19" next to US company Pfizer and German company Biontech logos on November 23, 2020.

Agenția Europeană pentru Medicamente a anunțat că ar putea decide dacă recomandă aprobarea vaccinul anticoronavirus Pfizer/BioNTech până pe 29 decembrie, urmând ca decizia în privința vaccinului Moderna să fie luată până pe 12 ianuarie. Agenția a primit marți cele două cereri de aprobare de urgență a vaccinurilor, dar calendarul anunțat pentru examinarea eficienței și siguranței lor sugerează că vaccinurile pot deveni disponibile în Uniunea Europeană mai târziu decât în Statele Unite și în Marea Britanie, unde aprobările de urgență sunt așteptate mai devreme. „Putem începe furnizările în câteva ore după primirea aprobării”, a declarat Sierk Poetting, șeful pentru operațiuni și finanțe al companiei germane BioNTech, care a elaborat vaccinul împreună cu firma farmaceutică american Pfizer. Atât vaccinul Pfizer/BioNTech, cât și vaccinul companiei americane Moderna ar fi demonstrat o eficacitate de peste 90%. În urma recomandărilor Agenției Europene a Medicamentelor, furnizarea vaccinurilor mai trebuie aprobată de Comisia Europeană.

ONU: Pandemia de coronavirus va duce la o creștere semnificativă a cererii de asistență umanitară

Secretarul general ONU, Antonio Guterres

Oficiul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare a spus că unda de șoc a pandemiei de coronavirus va duce la o creștere semnificativă a cererii de asistență umanitară în 2021. Într-un raport dat publicității marți, agenția estimează că, anul viitor, vor avea nevoie de ajutoare umanitare aproximativ 235 de milioane de oameni, în creștere cu 40% față de anul curent. Dacă aceștia ar locui într-o singură țară, ar fi a cincea cea mai populată țară a lumii. Agenția ONU speră că ajutoarele pe care le va putea oferi anul viitor vor crește până la 35 de miliarde de dolari, aproape dublu față de anul curent, dar și în această situația nu vor ajunge decât pentru 159 de milioane de oameni. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a spus că pandemia a afectat puternic bugetele disponibile pentru scopuri umanitare, iar numărul oamenilor care se confruntă cu sărăcia extremă este în creștere pentru prima dată în peste o generație.

NATO discută despre retragerea din Afganistan și consolidarea militară a Rusiei

Miniștrii de externe din NATO încep, marți, o întâlnire de două zile prin videoconferință, în timp ce alianța militară occidentală are de luat decizii complicate în legătură cu prezența sa în Afganistan. Înainte de eveniment, secretarul general, Jens Stoltenberg, a spus, la Bruxelles, că NATO se confruntă cu „dilema dificilă” dacă să se retragă din Afganistan cu riscul că această țară va redeveni un adăpost pentru teroriștii internaționali, sau dacă să rămână cu riscul că va trebui să facă față unei misiuni îndelungate și unor noi violențe. La peste 17 ani de când a preluat conducerea eforturilor internaționale de securitate în Afganistan, NATO are pe teren peste 11 mii de militari din zeci de țări, cu mandatul să contribuie la instruirea și consilierea forțelor de securitate afgane.

Dar prezența forțelor americane care asigură sprijin aerian, de transport și logistic operațiunilor NATO urmează să se reducă aproape în jumătate până pe 15 ianuarie, de la 4 500 la 2 500 de militari. Stoltenberg a mai spus că o altă temă majoră de discuție la videoconferința de două zile a miniștrilor de externe din țările NATO va fi răspunsul față de întărirea militară a Rusiei la granițele aliaților.

România a marcat Ziua Națională cu o paradă militară în format restrâns

România și-a sărbătorit Ziua Națională, 1 decembrie, cu o paradă militară în format restrâns în Piața Arcul de Triumf din București, pe fundalul pandemiei de coronavirus. La paradă au defilat aproximativ 150 de militari, fiind urmăriți de zeci de oficiali purtând măști și păstrând distanța de siguranță.

Într-o alocuțiune, președintele Klaus Iohannis a declarat că, acum, este nevoie de implicarea tuturor pentru învingerea pandemiei, la fel ca în momentele importante care sunt cinstite de Ziua Națională. „Și când această pandemie va fi depășită, ne vom întâlni din nou, vom fi împreună și vom spune că uniți am învins și că, orice vom avea de înfruntat mai departe, tot uniți vom învinge!”, a spus Iohannis.

La Chișinău, ambasadorul român Daniel Ioniță a spus, într-un mesaj de 1 Decembrie postat pe pagina sa de Facebook, că România sprijină „consecvent și fără rezerve” parcursul european al Republicii Moldova, care este „unica garanție a stabilității, securității și prosperității pentru toți cetățenii” acesteia.

Alexandr Stoianoglo speră că Maia Sandu își va schimba părerea despre activitatea Procuraturii din ultimul an

Alexandr Stoianoglo

Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, spune că a depus mari eforturi pentru a întări independența procuraturii, a combate corupția și a finaliza dosarul furtului miliardului, exprimându-și speranța că o va convinge de acest lucru și pe președinta aleasă, Maia Sandu. Stoianoglo a vorbit într-o conferință de presă, marți, la împlinirea unui an de mandat. Cu o zi mai devreme, Sandu care urmează a fi inaugurată în calitate de președintă pe 24 decembrie a spus că va avea o discuție cu Stoianoglo pentru a afla care sunt „principalele impedimente în examinarea dosarului furtului miliardului”. „Sunt sigur că, după aceasta, părerea doamnei președinte se va schimba și sper că o să fim auziți”, a declarat jurnaliștilor Stoianoglo. El a fost numit în funcție, în 2019, de către președintele Igor Dodon, care a demis împreună cu aliații săi socialiști guvernul Maiei Sandu tocmai din cauza neînțelegerilor despre cum trebuie numit procurorul general.

Președinta Comisiei Europene acuză Polonia și Ungaria de șantaj

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a declarat că dacă Ungaria și Polonia au de obiectat la condiționarea accesului la fondurile europene de respectarea principiilor de bază ale statului de drept, se pot adresa Curții Europene de Justiție. „Acolo ne rezolvăm problemele juridice. Nu pe spinarea a milioane de europeni care așteaptă cu disperare un ajutor, în mijlocul unei crize profunde.”

Von de Leyen a reafirmat că mecanismul gândit de Comisia Europeană, Parlament și Consiliul european este „binevenit, echilibrat și necesar” și apără principiile de bază ale statului de drept. „Greu de înțeles de ce s-ar opune cineva” a mai spus von der Leyen într-o declarație video, dată publicității pe 1 decembrie.

Luni seară, la Varșovia, premierul polonez, Mateusz Morawiecki, şi omologul său ungar, Viktor Orban, au anunțat că își menţin veto-ul, prin care blochează bugetul multianual al UE și fondul de zeci de miliarde de euro pentru refacerea economiilor post-Covid.

Ei cer în continuare să se renunțe la condiționarea accesului la fondurile europene de respectarea principiilor de bază ale statului de drept, în primul rând independența justiției și a mediilor.

Luni seară, la Varșovia, purtătorul de cuvânt al guvernului polonez a declarat, la încheierea întrevederii dintre cei doi premieri, că se așteatpă acum „propuneri” din partea preşedinţiei germane a Uniunii Europene.

Moderna și Pfizer/BioNTech cer certificarea pe piața UE pentru vaccinurile anti-Covid

Firma americană Pfizer și partenerul german BioNTech au cerut certificarea în Uniunea Europeană pentru vaccinul anti-Covid și speră într- o aprobare rapidă, se arată într-o declarație de presă a partenerului german . Dacă Agenția Europeană pentru Medicamente aprobă vaccinul, acesta ar putea fi distribuit încă din a doua jumătate a lunii decembrie.

Firma americană Moderna a cerut de asemenea certificarea pe piața UE și toate trei au cerut o aprobare de urgență și pentru piața americană, aprobare care ar putea fi obținută mai repede decât cea europeană.

Uniunea Europeană a semnat deja un contract cu Pfizer/BioNTech pentru 200 de milioane de doze, cu posibilitatea de a mai cumpăra ulterior 100 de milioane.

În cazul firmei americane Moderna, UE are un contract de 160 de milioane de vaccinuri. Distribuția, în cadrul UE, se va face concomitent în toate țările membre, în funcție de necesități.

Ungaria ar putea fi prima țară UE care importă vaccinul rusesc anti-Covid-19

Comisia Europeană a avertizat Ungaria că poate cumpăra și distribui vaccinul rusesc anti-Covid-19, numai dacă invocă condiții speciale și dacă de angajează ca vaccinul să fie utilizat numai în țară. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Eric Mamer a declarat luni, la Bruxelles, că „vaccinul nu poate fi distribuit în Uniunea Europeană, cu excepția Ungariei”, pentru că nu are aprobarea Agenției Europene de Medicamente (EMA).

Vaccinul Sputnik V a fost omologat în Rusia încă din august, când se anunța că are o eficiență de peste 90% deși fusese testat numai pe 76 de persoane și nu intrase în faza a treia de testare în masă.

La Bruxelles s-a precizat că EMA, care asigură securitatea vaccinelor care circulă în UE, nu a primit nici o cerere de omologare din partea Rusiei dar este în discuții cu institutul care l-a dezvoltat. Pentru moment, Rusia nu a furnizat date despre vaccinul său anti-Covid, așa că „utilizarea lui, va fi responsabilitatea autorităților ungare” a declarat și purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pe probleme de sănătate, Stefan de Keersmaecker, citat de EUObserver.

Ungaria este prima țară din UE, care a comandat vaccinul rusesc Sputnik V. Primele doze sunt așteptate în decembrie, relatează EUObserver, iar dacă testele sunt pozitive, în ianuarie vor fi importate cantități mai mari. Ungaria intenționează de asemenea să achiziționeze vaccinuri din Israel și China.

1 decembrie, Ziua mondială de combatere a HIV/ SIDA

Funda roșie, simbolul luptei contra HIV-SIDA.

De 1 decembrie, Ziua mondială dedicată SIDA și virusului HIV, directoarea generală a programului ONU pentru combaterea acestei pandemii a reamintit că un tratament eficient și un vaccin nu trebuie să devină „privilegiul celor bogați”. În cazul pandemiei de coronavirus, a declarat Winnie Byanyima, nu trebuie repetate greșelile din timpul pandemiei de HIV, când „milioane au murit în țările sărace, în așteptarea unui tratament”.

Anul trecut, potrivit datelor ONU, 12 milioane de persoane infectate cu HIV nu au avut acces la medicația necesară iar anul acesta, situația ar putea fi mult mai gravă, pentru că sistemul sanitar, în lumea întreagă, este suprasolicitat de pandemia de Covid-19. Tot în 2019, aproape două milioane de persoane s-au infectat cu HIV în absența unor servicii de bază, cum ar fi apă curentă sau canalizare.

SUA: Jenet Yellen, prima femeie candidată la funcția de ministru al Finanțelor

Fosta șefă a Rezervei Federale, Janet Yellen este candiata președintelui ales american la funcția de ministru al Finanțelor (foto arhivă, 2016).

Preşedintele ales al Statelor Unite, Joe Biden, a confirmat luni nominalizarea lui Janet Yellen, fosta șefă a Rezervei Federale (FED), la conducerea Ministerului de Finanțe şi a anunţat componenţa viitoarei sale echipe economice, care va fi responsabilă să livreze „un sprijin economic imediat” celei mai lovite ţări de pandemia de COVID-19.

Economia americană traversează o perioadă dificilă, cu un şomaj de 6,9%, dublu faţă de înainte de pandemie. Creşterea înregistrată în trimestrul al 3-lea rămâne în scădere cu 2,9% faţă de perioada similară din 2019.

Dacă nominalizarea lui Janet Yellen va fi confirmată de Senat, în prezent cu majoritate republicană, ea va deveni la 74 de ani prima femeie care va conduce Ministerul de Finanțe, după ce a fost prima femeie preşedintă a Rezervei Federale (FED) între 2014 şi 2018.

Polonia și Ungaria continuă să blocheze bugetul european

Premierii Poloniei și Ungariei, Mateusz Morawiecki și Viktor Orban.

Cu o lună înainte de încheierea președinției Germaniei a Uniunii Europene, cancelara Angela Merkel a declarat din nou că disputa dintre Ungaria și Polonia pe de o parte și UE pe de alta – care blochează adoptarea bugetului multianual și a ajutorului post-Covid – trebuie rezolvat acum la nivel politic, prin negocieri. „Ambele părți trebuie să facă unele concesii” a mai spus cancelara germană dar luni, premierul polonez, Mateusz Morawiecki, şi omologul său ungar, Viktor Orban, au anunțat că își menţin veto-ul.

Ei cer în continuare să se renunțe la condiționarea accesului la fondurile europene de respectarea principiilor de bază ale statului de drept, în primul rând independența justiției și a mediilor.

Luni seară, la Varșovia, purtătorul de cuvânt al guvernului polonez a declarat, la încheierea întrevederii dintre cei doi premieri, că se așteatpă acum „propuneri” din partea preşedinţiei germane a Uniunii Europene.

Nagorno-Karabah: forțele azere preiau regiunea Lachin

Nagorno-Karabah: forțele ruse de menținere a păcii controlează culoarul Lachin, singura cale rutieră de legătură între regiunea separatistă armeană și Armenia.

Forţele azere şi-au anunţat intrarea marţi în districtul Lachin din regiunea separatistă Nagorno-Karabah, al treilea şi ultimul retrocedat de Armenia în conformitate cu acordul pentru încetarea ostilităţilor. Acordul semnat la 9 noiembrie de Armenia și Azerbaidjan a fost mediat de Rusia care are și peste două mii de trupe de menținere a păcii în enclava separatistă.

Districtul Lachin, ca şi Aghdam retrocedat la 20 noiembrie şi Kalbajar la 25 noiembrie, constituia o zonă tampon care înconjura regiunea separatistă armeană Nagorno-Karabah, din Azerbaidjan.

Culoarul Lachin, controlat acum de trupele ruse de menținere a păcii, este singura legătură rutieră dintre Nagorno-Karabah şi Armenia.

Statul Arizona certifică victoria lui Joe Biden în alegerile prezidențiale americane

Președintele ales american, democratul Joe Biden.

În Statele Unite, Arizona – stat cheie în alegerile prezidențiale din 3 noiembrie – a certificat oficial luni victoria lui Joe Biden, consolidând victoria democratului în faţa președintelui Donald Trump care, până în prezent, nu şi-a recunoscut înfrângerea. În Arizona, Joe Biden a cîștigat cu un avans de numai 10.457 de voturi, într-un stat unde au votat aproape 3,5 milioane de alegători.

Echipa de campanie a preşedintelui Trump a încercat, fără succes până în prezent, să împiedice prin acţiuni judiciare procesul de certificare a rezultatelor în state-cheie câştigate de Joe Biden.

Printre acestea, ultimul care nu a validat rezultatele sale este Wisconsin, a cărui certificare era aşteptată.

România: Ziua Națională, pe fundal de pandemie

România - Brașov, mini-vacanță de 1 decembrie, pe fundal de pandemie de coronavirus.

Pe fundalul pandemie de coronavirus, România marchează pe 1 decembrie Ziua Națională cu ceremonii restrânse și fără public. Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a aprobat ca la București, la ceremoniile din Piaţa Arcului de Triumf să participe cel mult 400 de persoane. În restul municipiilor reşedinţă de judeţ, participarea este limitată la cel mult 100 de persoane, fără public şi cu respectarea măsurilor stricte de securitate sanitară.

Mai multe: romania.europalibera.org

România adoptă strategia de vaccinare anti-Covid

Președintele României, Klaus Iohannis.

În România, președintele Klaus Iohannis a declarat la sfârșitul săptămânii trecute că vaccinarea în masă a populației este estimată să aibă loc în primăvară, iar cea a personalului medical, prima categorie care va fi vaccinată, în ianuarie-februarie.

Mai multe: romania.europaliberă.org

Șeful statului a amintit că guvernul Orban a aprobat recent strategia de vaccinare, care a fost făcută publică, iar cetățenii vor continua să primească explicații pe acest subiect. Potrivit acestei strategii, prezentată sâmbăta trecută, se va începe cu vaccinarea „persoanelor din domeniul sănătății, din centrele rezidențiale și medico-sociale”, urmeză „ populația cu risc ridicat de evoluție severă în cazul infecțiilor cu coronavirus și personalul din alte domenii cheie, esențiale pentru buna funcționare a societății”.

Viorica Dumbrăveanu: prognoze „sumbre” pentru perioada sărbătorilor

15 noiembrie 2020 - vot la domiciliu, pe fundalul pandemiei de coronavirus.

Ministra sănătății, Viorica Dumbrăveanu a avertizat că „prognozele pot fi sumbre în contextul sărbătorilor de iarnă care vin,” dar a asigurat că poate fi mărită capacitatea spitalelor pentru tratarea cazurilor grave de Covid-19: „ Avem o alternativă la Centrul COVID, unde există 200 de paturi pentru cazuri extreme, atunci când nu vom mai dispune de paturi în sistemul spitalicesc. (...) până la finele săptămânii, activăm încă 130 de paturi pe platforma Spitalului Municipal de Ftiziopulmunologie”. Sunt în „pregătire” și „80 de paturi în cadrul Spitalului de Psihiatrie”a mai spus Dumbrăveanu într-un interviu cu Europa Liberă.

În acest moment, în lume sunt cel puțin trei vaccinuri pe cale de a fi omologate internațional: cel produs de firmele Pfizer/BioNTech, Moderna și AstraZeneca împreună cu Universitatea Oxford. Moderna a cerut deja omologarea de urgență pe piața americană.

În ceea ce privește procurarea unui vaccin anti-Covid, ministra Sănătății, Viorica Dumbrăveanu a declarat Europei Libere că R. Moldova va primi, prin programul internațional COVAX, la care a aderat din august, 20% la sută din vaccinurile necesare. Este vorba de vaccinarea a „700 de mii de persoane (...) din grupurile de risc”. Totodată, R.Moldova are posibilitatea de a apela la sprijinul Băncii Mondiale. Ministra Dumbrăveanu a asigurat că vor fi achiziționate numai vaccinuri certificate de OMS.

În timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, președintele Igor Dodon vorbise în repetate rânduri de posibilitatea de a achiziționa și vaccinul anti-Covid, dezvoltat în Rusia și omologat acolo încă din august – vaccin care nu a fost însă menționat de ministra Sănătății.

Guvernul Chicu a decis luni să extindă până pe 31 decembrie starea de urgență în domeniul sanitar pentru a limita răspândirea pandemiei de coronavirus. Vor fi prelungite și măsurile de sprijin financiar pentru medici și alte categorii de profesioniști care participă la lupta cu pandemia.

Luni, în R. Moldova se înregistrau numai 347 de cazuri de infectare cu noul coronavirus și 14 decese printre persoanele bolnave. Numărul de cazuri noi este semnificativ mai mic decât cel de la mijlocul săptămânii trecute, pentru că multe laboratoare nu lucrează la weekend. Dar rata de pozitivare rămâne înaltă, fiind confirmată pozitiv fiecare a treia persoană testată. Numărul total al cazurilor de infectare confirmate a ajuns la 107 364, inclusiv 9 706 de cazuri active.

Carantina în regiunea transnistreană se prelungește până la 1 februarie 2021. Este o inițiativă a liderului transnistrean Vadim Krasnoselski, care vine a doua zi după alegerile legislative care au avut loc în regiune.

Guvernul a extins până pe 31 decembrie aplicarea măsurilor pentru perioada stării de urgență

Guvernul a extins până pe 31 decembrie termenul de aplicare a măsurilor pentru perioada stării de urgență în sănătate publică, inclusiv măsurile de sprijin financiar pentru medici și alte categorii de profesioniști care participă la lupta cu pandemia de coronavirus. Decizia de guvern prevede între altele că se extinde cu o lună achitarea sporului lunar pentru munca prestată în condiții de risc sporit pentru sănătate precum și achitarea indemnizației de 16 mii de lei pentru medicii și angajații altor instituții publice care se infectează cu COVID-19. Guvernul a propus anterior, prin rectificări la legea bugetului pentru 2020, lichidarea acestor indemnizații, spunând că medicii au primit alte ajutoare și măriri de salariu permanente, dar parlamentul a decis că indemnizațiile trebuie continuate.

În România a fost convocată o celulă de criză în legătură cu răpirea unui marinar român de către pirați

Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu

În România, ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a convocat o celulă de criză în urma relatărilor presei internaționale despre răpirea unui marinar român de către pirați, în Republica Togo. Marinarul ar fi fost răpit împreună cu alți trei membri ai echipajului de pe tancul petrolier Agisilaos, în timp ce acesta naviga în zona Golfului Guineei, pe 29 noiembrie. Într-un comunicat al ministerului de externe de la București se spune că celula de criză are ca scop „verificarea situației, confirmarea informațiilor referitoare la cetățenia și identitatea persoanelor răpite și întreprinderea acțiunilor specifice în astfel de cazuri”. Este citat reprezentantul Federației Internaționale a Transportatorilor în România, spunând că nava atacată aparține companiei grecești Polar Wind Maritime și este înregistrată în insulele Marshall.

Egor Ligaciov a împlinit 100 de ani

Egor Ligaciov

A împlinit 100 de ani un fost membru al biroului politic al Partidului Comunist sovietic, Egor Ligaciov, primul fost oficial sovietic de un asemenea rang care ajunge la această vârstă. Născut pe 29 noiembrie 1920, Ligaciov era considerat, la sfârșitul anilor 1980, a doua cea mai influentă persoană din Politbiuro după secretarul general al Partidului Comunist, Mihail Gorbaciov, fiind responsabil de munca organizatorică și ideologie. A fost considerat un apropiat al lui Gorbaciov, în 1985, când acesta a început introducerea reformelor democratice, dar a devenit un asociat al forțelor anti-perestroika și a fost exclus din Comitetul Central al Partidului Comunist, în 1990. După destrămarea Uniunii Sovietice, în 1991, Ligaciov s-a alăturat Partidului Comunist din Rusia și a fost deputat din partea acestui partid în perioada 1999 – 2003. Gorbaciov are acum 89 de ani.

Guvernul Chicu a aprobat proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2021

Prim ministrul Ion Chicu

Guvernul Chicu a aprobat, luni, proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2021 și alte legi bugetare, inclusiv politica bugetar-fiscală pentru anul viitor, urmând ca acestea să fie transmise pentru examinare și vot parlamentului. Proiectul legii bugetului de stat prevede venituri de 41 415 400 mii de lei și cheltuieli de 55 399 600 mii de lei, ambele categorii fiind în creștere față de anul 2020, în timp ce deficitul bugetar propus de guvern este în scădere. Tot luni, președinta aleasă, Maia Sandu, care urmează să fie învestită pe 24 decembrie, a spus într-o conferință de presă că pledează pentru alegeri parlamentare anticipate. Acestea pot fi declanșate prin demisia guvernului Chicu, care ar trebui să plece împreună cu președintele în exercițiu, Igor Dodon, dar mai întâi guvernul trebuie să-și îndeplinească funcțiile, inclusiv să aprobe proiectul legii bugetului pentru anul viitor, a mai spus Sandu.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG