Linkuri accesibilitate

Ştiri

PLDM spune că este ţinta unei „campanii de denigrare” din partea PD

Partidul Democrat a acuzat Partidul Liberal-Democrat că s-a purtat „fariseic” când a cerut cooperare în alcătuirea noilor administraţii locale, căci în practică PLD face deja alianţe cu comuniştii.
Într-un comunicat de presă PD susţine că s-a creat astăzi o coaliţie PLD-PCRM, la Briceni, unde preşedintele de raion va fi liberal-democrat, iar vicepreşedintele comunist. Potrivit PD, acelaşi lucru s-a întâmplat şi la Edineţ, unde doi consilieri liberal-democraţi au susţinut alegerea preşedintelui comunist al raionului.
În replică, liderul fracţiunii liberal-democrate din parlament, Valeriu Streleţ, a spus astăzi că partidul său este ţinta unei „campanii de denigrare” din partea formaţiunii lui Marian Lupu.
După alegerile de la 9 şi 15 iunie, liderii celor trei partide din alianţa de guvernământ au promis că vor semna un acord de cooperare în structurile de putere locale, dar deocamdată aceasta înţelegere nu s-a finalizat.

Vezi ultimele știri ale zilei

Maia Sandu le-a spus oficialilor Consiliului Europei cum vrea să depășească criza politică

Președinta Maia Sandu spune că le-a comunicat luni, la Strasbourg, oficialilor Consiliului Europei pașii următori pentru depășirea crizei politice, primind la rândul său asigurări de sprijin pentru agenda de combatere a corupției. Sandu s-a întâlnit separat cu Hendrik Daems, Președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, și cu Marija Pejčinović Burić, secretarul general al Consiliului Europei. La începutul lunii, președinta parlamentului moldovean, Zinaida Greceanîi, i-a scris lui Burić că Maia Sandu ar încălca legea, încercând să dizolve parlamentul fără motiv. Dar oficiala europeană nu a dat curs solicitării lui Greceanîi de a „interveni” ca mediatoare în conflictul dintre șefa statului și parlamentul de la Chișinău. Pe 15 aprilie, Curtea Constituțională a spus că există toate circumstanțele pentru dizolvarea parlamentului, fiind consumate deja două tentative nereușite de numire a unui nou guvern în decurs de peste trei luni. Președinta Sandu spune că alegeri parlamentare anticipate sunt necesare pentru a fortifica eforturile anticorupție. Dar ea nu poate dizolva deocamdată parlamentul în condițiile stării de urgență antiepidemică în vigoare până pe 30 mai.

Summit pentru aplanarea tensiunilor ruso-ucrainene

Noi recruți ai forțelor armate separatiste se antrenează la Donețk, 16 aprilie 2021

Consilierii liderilor Ucrainei, Rusiei, Franței și Germaniei se întâlnesc la Kiev pentru a încerca să pregătească un posibil summit cu scopul aplanării noilor tensiuni ruso-ucrainene. Consultările de luni au loc după ce liderii Ucrainei, Franței și Germaniei au cerut Rusiei, săptămâna trecută, să retragă trupele masate la granița cu Ucraina și în Crimeea ocupată. În ultimele săptămâni, a fost încălcat frecvent și un armistițiu fragil încheiat vara trecută de forțele ucrainene și cele ale separatiștilor sprijiniți de Rusia în estul Ucrainei, Kievul spunând că a pierdut în lupte 30 de militari, de la începutul anului. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că dorește convorbiri la vârf în așa numitul format normand, purtând deja discuții pe această temă, la Paris, cu președintele francez Emmanuel Macron, pe 16 aprilie, celor doi alăturându-li-se prin conferință video și cancelara germană Angela Merkel. Franța și Germania sunt mediatoare în conflictul ucrainean, din 2015.

Consiliul Europei lansează noul Plan de Acțiune pentru R. Moldova

Președinta Maia Sandu la Consiliul Europei, Strasbourg, 19 aprilie 2021/ IPN

Consiliului Europei a lansata luni, la Strasbourg, în prezența președintei Maia Sandu, planul de acțiune pentru Republica Moldova pe următorii patru ani (2021 – 2024).

Acesta vizează îmbunătățirea legislației, instituțiilor și practicilor naționale în conformitate cu standardele europene în domeniile drepturilor omului, statului de drept și democrației. Conform Planului de Acțiuni, Consiliul Europei și autoritățile moldovenești au convenit să desfășoare activități de promovare a reformelor în domenii-cheie precum implementarea Convenției Europene a Drepturilor Omului și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în Republica Moldova.

Bugetul planului de acțiune pentru patru ani este estimat la 13,7 milioane de euro.

Aflată la Strasbourg, președinta Maia Sandu a ținut să sublinieze, potrivit IPN, că prioritățile documentului sunt lupta împotriva corupției și reforma justiției. De asemenea, proiectele incluse în Planul de acțiuni au drept scop creșterea responsabilității și independenței sistemului judecătoresc și dezvoltarea capacității instituțiilor de drept de a lupta cu corupția și spălarea banilor.

Rusia: Navalnîi va fi transferat la un spital penitenciar

Alexei Navalnîi, februarie 2021.

Opozantul rus Alexei Navalnîi, aflat de 20 de zile în greva foamei în închisoarea unde ispășește o pedeapsă de doi ani și jumătate închisoare, va fi transferat la un spital penitenciar – au anunțat oficialități ruse, care au caracterizat starea sănătății lui Navalnîi drept „satisfăcătoare”. Șeful serviciului penitenciar din regiunea Vladimir, unde este inchis Navalnîi a mai spus că acestea este vizita zilnic de un doctor generalist și tratat – cu aprobarea sa – cu vitamine.

La sfârșitul săptămânii trecute, doctorul personal al lui Navalnîi și alți trei medici independenți avertizau că acesta ar putea suferi un stop cardiac „în orice moment” din cauză că starea sănătății sale s-a deteriorat rapid ca urmare a grevei foamei. Navalnîi a intrat în greva foamei pentru a protesta că în închisoare i se refuză îngrijirea medicală necesară și dreptul de a fi consultat de medicul personal sau un medic independent.

Germania: pentru prima dată în istoria sa, Partidul Verzilor va avea o candidată la funcția de cancelar

Annalena Baerbock, candidata Partidului Verzilor la funcția de cancelar în alegerile generale din septembrie, din Germania, 19 aprilie 2021.

Partidul german al Vezilor, aflat în ascensiune de popularitate, are pentru prima dată în istorie un candidat la funcția de cancelar, în persoana Annalenei Baerbock. Cursa s-a decis intern, între Baerbock și al doilea lider al partidului, Robert Habeck. Cei doi conduc împreună partidul Verzilor din 2018.

Potrivit ultimelor sondaje de opinie, partidul ecologist este pe locul doi, cu aproape 20% din intențiile de vot ale germanilor, după uniunea conservatoare CDU-CSU, condusă acum de cancelara Angela Merkel care însă nu va mai candida în alegerile generale din septembrie.

Annalena Baerbock este membră în Bundestag din 2013.

În vârstă de 40 ani, Annalena Baerbock s-a născut în Saxonia Inferioară, trăieşte cu familia la Potsdam, lângă Berlin, şi a câştigat de trei ori medalia de bronz la campionatele germane de trambulină.

Decizia, luată de cei doi candidați între ei, va fi oficializată la conferinţa din iunie a partidului, când va fi aprobat şi programul electoral al formaţiunii.

Uniunea CDU-CSU se afă, între timp, în plină luptă pentru putere pentru desemnarea candidatului la funcția de cancelar. În cursa care s-ar putea încheia la sfârșitul acestei săptămâni, se află liderul Uniunii Creștin Democrate, Armin Laschet, premierul din Renania de Nord - Westfalia (cel mai popular land german) și liderul partidului „soră” din Bavaria (CSU), Markus Söder, premierul landului.

Inițiativă legislativă a președintei pentru reducerea tarifului la gaze

Președinta Maia Sandu a trimis în Parlament un proiect de lege, care va permite reducerea tarifelor la gazele naturale prin eliminarea unor cheltuieli nejustificate în valoare de 150 de milioane de lei. Vor fi excluse cheltuielile de amortizare, care s-au format ca urmare a reevaluării activelor. La fel, proiectul de lege prevede că activele pot fi amortizate doar o singură dată pe durata de viață a acestora.

„Procedura de reevaluare a patrimoniului a fost aplicată anterior de SA „Moldovagaz” în anul 2009. Acest fapt a permis întreprinderii să includă nejustificat în tarifele la gazele naturale cheltuielile de amortizare de peste 150 de milioane de lei, fără ca întreprinderea să fi efectuat anumite investiții. Consider inacceptabil ca tarifele pentru consumatori să fie majorate prin utilizarea unor lacune în legislație. Tarifele trebuie să includă doar cheltuielile justificate, care să asigure o funcționare normală a întreprinderilor reglementate”, a argumentat șefa statului, citată de IPN.

Potrivit Maiei Sandu, inițiativa legislativă va permite, de asemenea, reducerea tarifului la tranzitul gazelor și va stimula creșterea volumului gazelor tranzitate pe teritoriul Republicii Moldova.

Autonomia găgăuză a returnat aproape toate vaccinurile AstraZeneca

Autonomia găgăuză a returnat Ministerului Sănătății aproape întregul lot de vaccinuri anti Covid-19 AstraZeneca, a informat șeful Centrului de Sănătate Publică din Comrat, Ivan Hasta. El a făcut declarația la un post de radio local, transmite gagauzinfo.md, citat de IPN.

Potrivit lui Ivan Hasta, „de la bun început, publicul, inclusiv comunitatea medicală, a arătat o oarecare neîncredere” față de vaccin, cauzată de rapoartele privind efectele secundare ale acestuia.

Șeful Centrului de Sănătate Publică din Comrat a remarcat că doar 50 de persoane, majoritatea cadre medicale, au fost vaccinate cu AstraZeneca. Cu vaccinul rămas s-a încercat imunizarea persoanelor în incluse în etapa a II-a de vaccinare – persoanele cu vârsta peste 60 de ani și persoanele cu comorbidități. Dar nu au fost doritori.

„Așteptăm Sputnik-ul”. Cum se vaccinează pensionarii din Chișinău
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:01 0:00

Potrivit lui Ivan Hasta, vaccinul are termen de valabilitate până pe 31 mai, motiv pentru care a fost returnat ca să poată fi repartizat în alte regiuni ale Moldovei. „Am coordonat acest lucru cu Ministerul Sănătății. Vaccinul a fost redistribuit în alte regiuni”, a adăugat specialistul.

În UTA Găgăuzia au fost distribuite 240 de doze de vaccin AstraZeneca pentru imunizarea lucrătorilor medicali.

Președinta Maia Sandu la Consiliul Europei

Președinta Maia Sandu (foto arhivă, februarie 2021).

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu este luni la Strasbourg, într-o vizită oficială la Consiliul Europei (CoE), se arată într-un comunicat de presă oficial.

Sunt programate discuții cu secretarul general al CoE, Marija Pejčinović Burić, cu președintele Adunării Parlamentare a CoE (APCE), Hendrik Daems, președintele Curții Europene a Drepturilor Omului, Robert Spano, comisarul pentru drepturile omului, Dunja Mijatovic, președintele Congresului Autorităților Locale și Regionale al CoE, Leendert Verbeek, președintele Comisiei de la Veneția, Gianni Buquicchio și cu viceguvernatorul Băncii de Dezvoltare a CoE, Carlo Monticelli.

Pe agenda președintei Maia Sandu se află subiecte legate de reforma justiției, combaterea corupției la nivel înalt, elaborarea unui program de recuperare economică, cooperarea cu autoritățile publice locale și securitatea regională.

În cursul dimineții, Maia Sandu o să participe și la o conferință de presă comună cu președintele APCE, Hendrik Daems.

R. Moldova: unii elevi revin în clase, numărul infecțiilor scade

Redacția Europei Libere se vaccinează, Chișinău, 14 aprilie 2021.

De astăzi, luni 19 aprilie, revin în clase elevii din clasele primare și cei din clasele „terminale” sau „absolvente”, clasele a 9-a și a 12-a. Elevii fac școală online de mai peste o lună, cursurile cu prezență fizică au fost suspendate încă de la sfârșitul lunii februarie, după care s-a prelungit și vacanța de primăvară iar pe 1 aprilie a intrat în vigoare starea de urgență pentru 60 de zile.

Numărul cazurilor de infectare cu coronavirus confirmate în cursul unei săptămâni este în scădere în Rep. Moldova, la fel ca și numărul deceselor legate de Covid-19, potrivit datelor prezentate de autoritățile din sănătate.

Numărul infectărilor este în scădere pentru a treia săptămână la rând. Astfel, în ultimele șapte zile s-au înregistrat 4.680 de cazuri cu 1.450 mai puține decât în săptămâna precedentă. Duminică, 18 aprilie, au fost confirmate prin teste de laborator 403 contaminări, iar bilanțul total al infectărilor a urcat la aproape 246 de mii de cazuri.

Și numărul deceselor a început să scadă pentru a doua săptămână consecutiv. Astfel, în ultimele șapte zile, s-au înregistrat 183 de decese asociate Covid-19, cu 69 de cazuri mai puține decât săptămâna precedent, relatează Radio Chișinău.

Jumătate din populația adultă a Statelor Unite vaccinată anti Covid-19

În Statele Unite, jumătate din populația adultă a fost vaccinată anti Covid-19, ceea ce înseamnă că aproape 130 de milioane de persoane de peste 18 ani au primit cel puțin prima doză de vaccin. Cam o treime sunt vaccinați cu ambele doze. Cu toate acestea, ritmul vaccinări ar putea încetini, pe măsură ce crește o anumită reticență în rândul populație, unul din cinci americani declară că nu vrea să se vaccineze, potrivit ultimelor statistici.

În Israel, țara ca cea mai dinamică campanie de vaccinare, pentru prima dată într-un an, oamenii nu mai poartă măști de protecție pe stradă. Peste jumătate din populație este vaccinată cu ambele doze.

Numărul de noi infecții și spitalizări a scăzut dramatic, școlile, restaurantele și barurile s-au redeschis – în locurile publice închise, masca este încă obligatorie.

Rusia expulzează 20 de diplomați cehi, ca reacție la acțiunile Pragăi

Praga: protest în fața ambasadei Rusiei, după ce ofițeri GRU au fost acuzați de implicare în explozia de la un depozit de armament, in 2014. Pe pancartă este scris „Pentru libertatea voastră și a noastră”. 18 aprilie 2021.

Rusia a expulzat 20 de diplomați cehi ca reacție la decizia similară a Cehiei care a expulzat 18 diplomați ruși, acuzați de spionaj. Praga a acuzat ofițeri sud acoperire a serviciului de informații militar GRU de implicare în explozia de la un depozit de armament din 2014, acuzație respinsă de Moscova drept „absurdă” dar și drept dovada faptului că Praga stă sub influența Washingtonului.

Acest scandal diplomatic are loc pe fundalul creșterii tensiunilor create de manevrele militare masive ale Rusiei la granița cu Ucraina și în peninsula Crimeea dar și al deciziei Statelor Unite de a impune noi sancțiuni împotriva Rusiei după ce a expulzat 10 diplomati, acuzați de amestec într-un amplu atac cibernetic asupra instituțiilor federale și de amestec în alegerile prezidențiale din 2020.

Pregătirea unui summit privind tensiunile din estul Ucrainei

Paris: președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele Franței, Emmanuel Macron, 16 aprilie 2021.

Înalți diplomați din Rusia, Ucraina, Franța și Germania se întâlnesc pentru a discuta posibila organizare a unui summit, ce ar putea duce la atenuarea tensiunilor din estul separatist al Ucrainei. În ultimele săptămâni, în estul Ucrainei s-au intensificat ciocnirile între milițiile separatiste pro-ruse și trupele ucrainene, cel puțin 30 de militari ucraineni și-au pierdut viața. Totul pe fundalul manevrelor rusești la granița cu Ucraina.

Vinerea trecută, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost la Paris unde s-a întâlnit cu omologul său francez, Emmanuel Macron. La discuții a participat și cancelara Germaneii, Angela Merkel prin videoconferință. Germania și Franța sunt mediatori în procesul de pace pentru estul Ucrainei, lansat în 2015 la Minsk.

Rusia: chemare la proteste pentru Navalnîi

Rusia: măști cu președintele Vladimir Putin si opozantul Alexei Navalnîi.

Aliații principalului opozant al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, încarcerat și în greva foamei, au lansat duminică un apel către ruși să iasă la proteste pe 21 aprilie pentru "a salva viața" opozantului, grav bolnav, potrivit susținătorilor săi. "Nu mai este timp, a venit timpul să acționăm. Numai este vorba numai de libertatea lui Navalnîi, ci de viața lui. În acest moment, este pe cale de a fi ucis în colonia penitenciară și nu mai putem aștepta", a scris pe Facebook Leonid Volkov, cel mai apropiat colaborator al opozantului.

Protestul ar urma să aibă loc concomitent cu discursul despre starea națiunii, ținut de președintele Vladimir Putin în fața camerelor reunite ale Parlamentului.

Între timp, Statele Unite au avertizat Rusia că vor fi consecințe dacă starea sănătății opozantului rus Alexei Navalnîi continuă să se deterioreze sau acesta moare în închisoare. Navalnîi este în greva foamei, cerând dreptul de a fi văzut de un medic independent. Medicul personal al lui Navalnîi și alți medici au avertizat că starea sănătății lui Navalnîi se deteriorează rapid, că ar putea suferit un stop cardiac în orice moment și au cerut să-l vadă în închisoare.

Într-un interviu cu postul de televiziune CNN, consilierul american pentru securitate națională, Jake Sullivan a declarat că Moscova a fost avertizată că este responsabilă de „viața lui Navalnîi” și că vor fi consecințe serioase dacă opozantul moare.

Navalnîi se află într-un din cele mai dure colonii penitenciare din Rusia unde ispășește o pedeapsă de doi ani și jumătate închisoare pentru încălcarea regulilor unei condamnări mai vechi la închisoare, cu suspendare într-un dosar despre care Navalnîi susține că este politic.

În vara anului trecut, Navalnîi a fost victima unei tentative de otrăvire cu agentul neurotoxic Noviciok, atentat pe care îl pune pe seama Kremlinului. Moscova a respins mereu orice implicare.

PSRM cere demisia președintei Maia Sandu și organizarea de alegeri prezidențiale anticipate

Liderul PSRM, Igor Dodon. Chișinău, 16 martie 2021, IPN

Partidul Socialiștilor spune că a decis la o ședință a conducerii sale, duminică, să ceară demisia președintei Maia Sandu și organizarea de alegeri prezidențiale anticipate, acuzând-o pe șefa statului de „lovitură de stat”. Mișcarea socialiștilor care au cel mai numeros grup parlamentare are loc la trei zile după ce Curtea Constituțională, sesizată de șefa statului, a constatat că sunt întrunite toate circumstanțele pentru dizolvarea parlamentului, consumându-se două tentative eșuate de a numi un nou guvern într-o perioadă de peste trei luni.

Într-o postare pe Facebook după ședința de partid, liderul socialist Igor Dodon a acuzat-o pe președintă de „complot antistatal, antinațional și anticonstituțional” și de faptul că ar urmări scopul instaurării unui „regim de guvernare extern”. Dodon spune că este împotriva unor alegeri parlamentare în timpul pandemiei de COVID-19, deși a participat tot pe pandemie la prezidențialele din luna noiembrie, când a fost învins categoric de Sandu.

La ședința de duminică, conducerea socialiștilor a mai cerut demisia celor trei judecători ai Curții Constituționale, Domnica Manole, Nicole Roșca și Liuba Șova, care au sprijinit decizia din 15 aprilie de a da undă verde dizolvării parlamentului.

R. Moldova a primit două loturi noi de vaccin AstraZeneca, însumând 180 de mii de doze

Campania de vaccinare în Republica Moldova. 7 aprilie 2021

Republica Moldova a primit două loturi noi de vaccin AstraZeneca împotriva COVID-19 donate de România și de platforma COVAX. Un camion românesc cu 132 de mii de doze a ajuns sâmbătă seara prin punctul de frontieră Albița - Leușeni, unde a fost întâmpinat de consiliera prezidențială de resort, Ala Nemerenco, și de ambasadorul român Daniel Ioniță. Numărul de doze de vaccin donate în total de România se ridică la 204 mii, peste cel promis de președintele român Klaus Iohannis în timpul vizitei sale la Chișinău din decembrie 2020. Tot sâmbătă, la Chișinău au ajuns 48 de mii de doze de Astra Zeneca oferite de platforma COVAX, ridicând la aproape 87 de mii numărul total de doze donate Republicii Moldova prin această platformă internațională. Până sâmbătă, în R. Moldova au fost administrate aproape 92 de mii de doze de vaccin, campania de imunizare având loc exclusiv datorită donațiilor.

Cehia spune că a informat NATO și UE despre implicarea Rusiei în explozia unui depozit de muniție în 2014

Premierul ceh Andrej Babis (dreapta) și ministrul de interne Jan Hamacek la conferința din 17 aprilie 2021, Praga

Cehia spune că a informat NATO și Uniunea Europeană despre concluzia sa că Rusia a fost implicată în explozia unui depozit de muniție ceh, în 2014, și despre decizia de a declara persona non-grata 18 diplomați ruși acuzați de spionaj. Premierul ceh Andrej Babiš a spus că expulzarea diplomaților ruși se bazează pe „dovezi indubitabile” prezentate de contraspionajul ceh și că există „suspiciuni rezonabile” despre rolul jucat în detonarea munițiilor de o unitate a serviciului de spionaj militar al Rusiei, GRU. Ministrul de interne Jan Hamacek, care exercită și funcția de ministru de externe, a spus că-și va informa pe larg omologii din Uniunea Europeană luni, la o reuniune online.

Este cel mai grav incident în relația Cehiei cu Rusia de la încheierea, în 1989, a epocii comuniste în care Praga s-a aflat timp de decenii sub dominația Moscovei. Statele Unite, Marea Britanie și NATO au spus că sunt alături de Cehia. NATO a spus că „activitățile maligne” pe teritoriul Cehiei se înscriu într-o serie de exemple ale unui „comportament periculos” al Rusiei și a exprimat condoleanțe familiilor celor uciși în explozia de la depozitul din Vrbetice. Doi oameni și-au pierdut viața în deflagrația de pe 20 octombrie 2014, în regiunea cehă Zlin, la granița cu Slovacia, unde au fost aruncate în aer 50 de tone de muniții. Două luni mai târziu, o altă explozie a distrus încă 13 tone de minuții. Cauzele deflagrațiilor nu au fost dezvăluite public până în prezent.

Joe Biden: ceea ce i se întâmplă lui Navalnîi este „total nejustificat și total inadecvat”

Președintele america Joe Biden, 15 aprilie 2021

Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a spus că ceea ce i se întâmplă opozantului rus întemnițat Alexei Navalnîi este „total nejustificat și total inadecvat”. Biden le-a vorbit jurnaliștilor, sâmbătă, la Wilmington, în statul Delaware, după ce un grup de doctori și purtătoarea de cuvânt a lui Navalnîi au spus că criticului Kremlinului poate să moară din cauza grevei foamei. În vârstă de 44 de ani, Navalnîi a anunțat greva foamei luna trecută în semn de protest față de ceea ce a spus că este refuzul autorităților penitenciare de a-i acorda îngrijiri medicale. Starea sănătății sale s-a deteriorat rapid și el poate face stop cardiac „în orice minut”, au spus doctorul său personal și alți trei medici într-o scrisoare trimisă Serviciului Federal al Penitenciarelor din Rusia, în care semnatarii mai cer să li se permită să-l examineze pe deținut. Și un influent cotidian american a avertizat în legătură cu starea sănătății lui Navalnîi, în editorialul său din 17 aprilie, afirmând că, în cazul în care opozantul va fi lăsat să moară în penitenciar, acest lucru va „confirma solid” faptul că președintele rus Vladimir Putin este un „ucigaș”.

Covid-19: Numărul total al deceselor a depășit 3 milioane

Campania de vaccinare în Brazilia. 01.02.2021

Numărul deceselor cauzate în lumea întreagă de COVID-19 a depășit 3 milioane, pe 17 aprilie, în timp ce campania globală de vaccinare continuă să întâmpine numeroase obstacole, iar țări afectate grav de pandemie, inclusiv Brazilia, India și Franța se confruntă cu un nou val al infectărilor. Circa 12 mii de oameni au fost răpuși zilnic de coronavirus în ultima săptămână, potrivit unui bilanț al universității americane Johns Hopkins. Numărul noilor cazuri de infectare pe zi oscilează în jurul a 700 de mii, arătând că pandemia nu scade în intensitate. Situația din Brazilia, unde câteva cimitire lucrează în schimburi pentru a face față situației, a fost descrisă de către un oficial al Organizației Mondiale a Sănătății drept „infernală”. Cu peste 365 de mii de victime ale coronavirusului, țara sud-americană se află pe locul doi în lume după Statele Unite, unde au murit 566 de mii de oameni. Dar, în Statele Unite, campania de vaccinare avansează rapid după preluarea puterii de către președintele democrat Joe Biden, o pătrime din populație fiind deja complet vaccinată.

Alexandr Lukașenko afirmă că ar fi fost victima unei tentative de asasinat sprijinită de Statele Unite

Liderul de la Minsk Alexandr Lukașenko. 16 aprilie 2021

Liderul belarus Alexandr Lukașenko a afirmat că a fost victima unei tentative de asasinare sprijinită de Statele Unite, iar serviciile de securitate ruse au reținut la Moscova doi belaruși acuzați de implicare în presupusul complot. În declarația făcută sâmbătă, Lukașenko a mai spus fără să prezinte vreo dovadă că atât el, cât și copii săi ar fi ținte ale asasinilor. Comitetului Securității Statului (KGB) a făcut o legătură între presupusul complot și o discuție pe Zoom din vara trecută între experți belaruși și câțiva foști oficiali de securitate. Aflat la putere de aproape trei decenii, Lukașenko a acuzat frecvent țările occidentale de faptul că ar vrea să îl răstoarne, după ce și-a revendicat victoria în controversatele alegeri prezidențiale din august 2020.

Aliații lui Alexei Navalnîi au convocat un protest amplu pe 21 aprilie

Alexei Navalnîi. Imagine de arhivă

Aliații lui Alexei Navalnîi au convocat un protest amplu pe 21 aprilie, în Rusia, pe fundalul relatărilor despre faptul că starea sănătății liderului de opoziție rus aflat în detenție s-a deteriorat, iar medicii spun că el poate avea un stop cardiac „în orice minut” din cauza grevei foamei. Într-o postare online, duminică, echipa de activiști pro-Navalnîi a spus că rușii trebuie să treacă la acțiune pentru a obține examinarea de către medici a opozantului înainte să fie prea târziu.

Pe 17 aprilie, doctorul lui Navalnîi a spus că analizele de sânge ale acestuia arată un „nivel critic” al potasiului, fapt care poate duce între altele la aritmie. În vârstă de 44 de ani, Navalnîi a anunțat greva foamei luna trecută în semn de protest față de ceea ce a spus că este refuzul autorităților penitenciare de a-i acorda îngrijiri medicale. El a fost arestat în luna ianuarie la revenirea la Moscova din Germania, unde a fost tratat în urma otrăvirii sale în Siberia, în august 2020, cu ceea ce laboratoare europene au constatat a fi gaz neurotoxic Noviciok. Navalnîi l-a acuzat pe liderul rus Vladimir Putin că i-a comandat asasinarea, acuzația respinsă de Kremlin.

Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a spus, sâmbătă, că ceea ce i se întâmplă opozantului rus este „total nejustificat și total inadecvat”.

Șoferii transnistreni vor putea merge în Ucraina doar dacă au numere de înmatriculare neutre 

Biroul de reintegrare din Guvernul de la Chişinău a reconfirmat vineri faptul că începând din 1 septembrie șoferii transnistreni vor putea merge în Ucraina doar dacă au numere de înmatriculare neutre și permis moldovenesc. Prevederea ar fi trebuit să intre în vigoare încă la începutul acestui an, pe 15 ianuarie, însă Guvernul de la Chişinău a cerut Ucrainei să amâne acest termen până în toamnă, spunând că șoferii transnistreni nu au fost suficient informați despre această schimbare. Chişinăul se angaja să informeze locuitorii regiunii transnistrene despre noile reguli, dar în spațiul public nu au apărut în ultimele trei luni campanii de informare în acest sens.

Din 1 aprilie, șoferii din regiunea transnistreană pot obține numere neutre nu doar pentru mașini, ci și pentru remorci. Biroul de reintegrare anunță și că termenul de eliberare a certificatului de înmatriculare a fost redus de la 30 la 10 zile și a fost exclusă limita de vârstă pentru înmatricularea mașinilor aduse în stânga Nistrului după data de 24 aprilie 2018, când a fost semnată înțelegerea privind numerele neutre.

Cele două puncte de înmatriculare de la Tiraspol și Râbnița și-au început activitatea la 01 septembrie 2018, iar de atunci 4778 de mașini transnistrene au obținut numere neutre, iar 11366 de șoferi și-au preschimbat permisul de conducere transnistrean în unul moldovenesc, ceea ce însemnă aproape o treime din numărul total de 36 de mii de permise deţinute de locuitorii din regiune, conform datelor Agenţiei Servicii Publice.

Tiraspolul a reacționat la acest anunț prin a acuza din nou Chişinăului de presiuni politice și a spus că mecanismul este ineficient din cauza cerințelor birocratice excesive ale Chişinăului. „Aceste planuri de introducere a sancțiunilor încalcă principiile din procesul de negocieri și lovesc în drepturile omului. Chişinăul vrea să mai creeze încă o problemă pentru oameni. Sarcina noastră astăzi este să nu permitem punerea în aplicare a acestor măsuri restrictive”, a declarat negociatorul-șef de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, într-un interviu pentru postul oficial de televiziune din regiune.

O analiză pe subiectul plăcuțelor neutre pentru regiunea transnistreană, semnată de fostul vicepremier pentru reintegrare Alexandru Flenchea și publicată de Institutul pentru Politicii și Reforme Europene de la Chişinău, spune că tergiversarea de către Chişinău a deciziei privind neadmiterea în traficul internațional a mașinilor care nu au o înmatriculare legală nu face decât să alimenteze speranțe neîntemeiate ale Tiraspolului de păstrare a status-quo-ului, perpetuând astfel starea de incertitudine și ilegalitate.

A fost înregistrat partidul ex-premierului Ion Chicu

Ion Chicu

Agenția Servicii Publice a înregistrat „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” fondat și condus de fostul premier Ion Chicu. Într-un anunț pe pagina de Facebook al noii formațiuni politice, se spune că partidul fostului premier planifică să atingă scopurile sugerate de denumire prin „obținerea perspectivei de integrare europeană” a R. Moldova.

Această perspectivă ar fi crucială pentru a se evita „dispariția statului”. Ion Chicu care a condus guvernul puțin peste un an și două luni, sprijinindu-l pe fostul președinte pro-rus Igor Dodon, și-a dat demisia pe 23 decembrie, înaintea de inaugurarea președintei pro-europene, Maia Sandu, refuzând să exercite interimatul, într-o premieră pentru R. Moldova.

Noul său partid politic este al 68-lea înregistrat în R. Moldova, fiind sprijinit prin semnătură de 1 600 de oameni, potrivit datelor publicate pe pagina de Facebook a PDCM.

Amnesty International critică intenția de a scoate în afara legii Fundația Anticorupție a lui Navalnîi

Organizația Amnesty International a criticat aspru demersul procurorilor ruși de a recunoaște drept „organizație extremistă” Fundația Anticorupție a opozantului întemnițat Aleksei Navalnîi și a o scoate în afara legii. Zeci de mii de activiști pașnici și angajai ai organizațiilor lui Navalnîi „se află în mare pericol”, a declarat Natalia Zviaghina, șefa oficiului de la Moscova al Amnesty International.

Ea spune că aceștia se vor confrunta cu „riscul iminent” al unor anchete penale, dacă organizația lor va fi declarată „extremistă”. Procurorii ruși au cerut pe 16 aprilie tribunalului municipal din Moscova să aplice eticheta „extremistă” atât Fundației Anticorupție, cât și altor două organizații ale opozantului rus, spunând că acestea s-ar fi angajat în „crearea de condiții pentru destabilizarea situației sociale și sociopolitice, ascunzându-se în spatele sloganurilor liberale”.

Amnesty și alte organizații internaționale pentru drepturile omului spun de mult timp că legislația rusă împotriva extremismului este folosită pentru neutralizarea vocilor incomode puterii.

Va fi majorat numărul anual de refugiați care pot fi admiși în SUA

Președintele american Joe Biden și-a schimbat o decizie despre numărul anual de refugiați care pot fi admiși în Statele Unite, în urma unui val de critici. La scurt timp după ce Biden a emis vineri ordinul prin care a menținut limita foarte redusă de numai 15 mii de refugiați stabilită de fostul președinte Donald Trump, Casa Albă a difuzat un comunicat, spunând că aceasta va fi mărită până pe data de 15 mai.

În comunicatul purtătoarei de cuvânt, Jen Psaki, nu se precizează care va fi majorarea. Dar se spune că este puțin probabil să se atingă până la sfârșitul anului fiscal, în octombrie, obiectivul inițial de 62 500, din cauza „programului decimat al admiterii de refugiați moștenit” de noua administrație.

Biden se confruntă cu un baraj de critici din partea republicanilor care-l consideră responsabil de numărului mare de imigranți care intră în Statele Unite din Mexic. Dar grupuri de presiune ale democraților cer acțiuni rapide pentru anularea politicelor restrictive față de refugiați ale fostei administrații Trump.

Departamentul de stat: Washington-ul își rezervă dreptul să riposteze la represalii din partea Moscovei

Departamentul de Stat a calificat drept „regretabil” răspunsul Rusiei la expulzarea a 10 diplomați ruși din Statele Unite. Presa americană citează un purtător de cuvânt, spunând că „un ciclu al escaladării” nu este în interesul Statelor Unite, dar că Washington-ul își rezervă dreptul să riposteze la represalii din partea Moscovei.

Rusia a decis să expulzeze 10 diplomați americani, ca răspuns la o măsura similară luată de Statele Unite, anunțând și că va interzice pe teritoriul rus activitatea tuturor fundațiilor și ONG-urilor americane, care s-ar „amesteca direct” în treburile sale interne.

Săptămâna aceasta, președintele american Joe Biden a anunțat noi sancțiuni împotriva Rusiei, trecând pe lista neagră companii și expulzând diplomați, ca răspuns la presupusa implicare a rușilor în alegerile americane, la atacurile cibernetice rusești și alte activități ostile, pe care Moscova le neagă.

Încarcă mai mult

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG