Linkuri accesibilitate

Instabilitatea politică - piedica reformelor


Marian Lupu despre reforme, blocaje şi şansa ca problema alegerii şefului statului să fie rezolvată la Curtea Constituţională.




Europa Liberă: Ce trebuie şi ce poate face Alianţa pentru Integrare Europeană-2 ca să nu piardă puterea?

Marian Lupu: „Alianţa trebuie să respecte acordul, să-şi realizeze programul de guvernare, pe care l-am elaborat şi pe care l-am aprobat noi toţi împreună. Să dea dovadă de maturitate politică, de responsabilitate politică, de parteneriat, de spirit de parteneriat. Mai puţină vorbă, mai puţină luptă pentru poziţionare şi mai multă muncă pentru realizarea sarcinilor care sunt importante pentru oamenii din Republica Moldova, pentru moldoveni.”


Un interviu cu Marian Lupu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:14:38 0:00
Link direct



Europa Liberă: În programul de activitate al Alianţei scrie alb pe negru că trebuie de promovat reformele. Discutând cu Dumneavoastră, stau şi mă întreb: există un punct de unde puteţi porni aceste reforme? De la Ministerul de Interne, de la Procuratură, de la SIS? Se zice că sunt organele care au cea mai mare nevoie de reformare. Toate aceste trei instituţii aparţin la trei partide, care aţi constituit Alianţa pentru Integrare Europeană. Dacă nu se pot reforma toate de-odată, de ce un partid nu-şi asumă responsabilitatea să zică: eu încep reforma. Procuratura ar aparţine PD, liderul formaţiunii căreia sunteţi Dumneavoastră. Poate începe de aici?

Marian Lupu
Marian Lupu: „Reformele sunt făcute de instituţiile statului. În orice sistem administrativ şi în orice sistem de gestionare a afacerilor publice nu partidele sunt elementele de bază. Partidele sunt cele care vin cu ideologia. În ultimă instanţă sunt instituţiile statului, precum Parlament, Guvern, Preşedinţie, sistemul judecătoresc. Acestea sunt motoarele. Algoritmul nu înseamnă de exemplu în sânul Guvernului o adunătură mecanică de miniştri, de oameni. Eu văd şi Guvernul, şi Parlamentul, şi Alianţa ca o echipă.”

Europa Liberă: Întrebarea firească e de ce în doi ani nu s-a purces la această reformare?

Marian Lupu: „Aţi menţionat doar câteva domenii, care cer reformare, dar vreau să vă spun că problema nu se limitează aici. Aceste domenii au ieşit la suprafaţă doar pe motivul că au format subiecte de dezbateri mari, dar toate aceste dezbateri au venit în contextul de proziţionare politică şi nu de promovare a unor acţiuni reale. Noi avem reforme economice de făcut, sociale, în sistemul de educaţie, în sistemul de asigurare socială, sistemul de pensionare, sistemul de protecţie socială, reformele sunt necesare în vamă, sistemul fiscal. Practic, întregul sistem economic şi social trebuie să fie supus unor reforme. Întrebarea Dumneavoastră: de ce până în ziua de azi? S-a vorbit mult, s-a făcut mai puţin. Există, din punctul meu de vedere un singur motiv – instabilitatea politică. O dată sau de două ori în fiecare an alegeri parlamentare. Aceste reforme nici nu au şanse de izbândă. De ce? Fiindcă intră în joc logica electorală, cu promisiuni, cu lucruri frumoase, care plac populaţiei. Or, reformele de cele mai dese ori pe termen scurt vin uneori cu nişte efecte dureroase, iar efectele bune, pozitive, pe care le simt oamenii vin pe termen mediu. De exemplu, aceiași reformă a sistemului judecătoresc, sunt momente unde trebuie de tăiat cu cuţitul. Iată de ce noi avem nevoie de această stabilizare a situaţiei, de un mandat plin pe următorii trei ani în continuare pentru ca să formăm premizele necesare ca aceste reforme să fie realizate.”

Europa Liberă: De ce v-am întrebat despre structurile de forţă? Ştiu că Republica Moldova continuă să se afle sub monitorizarea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi autorităţile de la Chişinău insistă să iasă ţara de sub această monitorizare. Dar un punct foarte important este stipulat reformarea Procuraturii.

Marian Lupu: „În comparaţie cu alte structuri de forţă, precum este şi Ministerul de Interne, precum este şi sistemul judecătoresc, Procuratura generală cred că a făcut câţiva paşi înainte pe calea reformelor. Doi la mână: reforma Procuraturii, reforma sistemului judecătoresc , reforma Ministerului de Interne, Centrul pentru combaterea crimelor economice şi corupţiei, SIS-ul – toate ele trebuie să fie reformate simultan în sistem, de o manieră serioasă, profesionistă. Altminteri, dacă le luăm azi unul, mâine altul nimic bun n-o să se primească. De ce? Fiindcă ele sunt interdependente. Dacă faci o reformă la Ministerul de Interne trebuie să apară o sinergie, să fie foarte clar ce faci ca reformă la Procuratură, ce faci ca reformă la CCEC, ce faci ca reformă la SIS, ori în sistemul judecătoresc. Iată de ce am şi creat acest consiliu naţional pentru reforma organelor de drept. La sfârşitul lunii august îşi va face apariţia documentul de strategie a acestei reforme, care trebuie să indice foarte şi foarte clar ce, cum şi când facem? Odată fiind aprobată ceastă strategie în toamna anului curent de către Parlament, de aici încolo va porni implementarea acestei strategii.”

Europa Liberă: Am reţinut o declaraţie, pe care o făcea procurorul, domnul Zubco, spunând că simte presiuni din partea autorităţilor, în primul rând sunete de la deputaţi pe un dosar, pe alt dosar. Cum stăviliţi acest obicei rău?

Marian Lupu
Marian Lupu: „Asemenea semnale eu le-am primit nu doar din partea Procuraturii generale, dar şi din partea Consiliului Superior al Magistraturii. La începutul sesiunii de toamnă a Parlamentului voi solicita Comisiei juridice a Parlamentului de la tribuna centrală să facă o prezentare a acestor statistici – câte interpelări, câte scrisori s-au dus. Fiindcă dacă au mai fost şi sunete, aici e mai greu cu statistica oficială. Şi Comisia juridică să dea o explicaţie foarte detaliată ce este în drept să facă deputatul şi ce nu este în drept să facă deputatul. Trebuie să ţinem cont că parlamentarii mai sunt şi ei într-un fel victima unei situaţii de neîncredere în societate pentru sistemul judecătoresc. Adevărul este că în Parlament zilnic sunt prezentate zeci şi sute de plângeri şi petiţii din partea cetăţenilor sau a agenţilor economici, care se plâng pe lipsa de corectitudine în procesul de judecată. Deci, neavând încredere în sistemul judecătoresc, ce fac oamenii? Ei apelează la factorii de decizie – la Parlament, la Guvern, solicitând implicarea Parlamentului în judecarea corectă a cazurilor. Însă nici Parlamentul, nici Guvernul conform legii, nu are dreptul să intervină. Cred că primul pas pe care-l facem – informăm deputaţii ce pot să facă conform legii şi ce nu sunt în drept să facă. Al doilea pas ar fi reforma propriu-zisă în acest sistem, pentru a ridica nivelul de profesionalism, de autonomie şi de responsabilitate. Şi în acest caz vom atinge scopul final, ca să recapete societatea încrederea în acest sistem.”

Europa Liberă: Aţi spus şi Dumneavoastră: prioritatea priorităţilor este stabilitatea politică. Pentru asta trebuie să reveniţi în cadrul sesiunii de toamnă la procedura de alegere a şefului statului, ca în sfârşit Moldova să aibă preşedinte. S-au discutat foarte multe variante, cum ar fi posibil de deblocat această criză politică. Mai contaţi acum că pot fi găsite voturi şi la opoziţie? Când e vorba despre o coaliţie largă, credeţi că e posibilă, e realistă această abordare a problemei?

Marian Lupu: „Când vorbim de coaliţii, noi avem în vedre o formulă de guvernare pe toţi anii înainte.”

Europa Liberă: Deci temporar o coaliţie nu poate exista numai pentru alegerea şefului statului?

Marian Lupu: „Nu, categoric. Haideţi să nu ne jucăm de-a cuvintele, fiindcă situaţia demonstrează faptul că opoziţia parlamentară, cu tot respectul pentru ea ca element într-un sistem democratic, dar mentalitatea şi abordarea PCRM-ului nu este una care presupune parteneriatul. Colegii noştri nu au cultură politică şi nici dorinţă pentru un parteneriat politic. PCRM-ul are o filozofie foarte simplă – ei vor să guverneze. Aici e formula: ori totul, ori nimic. Acum, pentru alegerea şefului statului nu există formule temporare. Revenim la acest subiect, spunând că dacă un partid din Alianţă găseşte limbă comună şi rezolvă această problemă cu PCRM-ul, asta înseamnă o rupere a Alianţei şi formarea unei noi alianţe de guvernare.”

Europa Liberă: Asta înseamnă că AIE rămâne în istorie, aşa cum a rămas ADR-ul?

Marian Lupu: „Absolut corect. Asta înseamnă că Alianţa pentru Integrare Europeană este distrusă, pleacă în istorie şi atunci îşi face apariţia o nouă formulă, care au numărul necesar de voturi.”

Europa Liberă: Dacă excludeţi varianta asta?

Marian Lupu: „Acum dacă excludem această variantă, eu aş face mai întâi de toate o miză pe răspunsul Curţii Constituţionale, unul chiar decisiv şi vă spun de ce: daţi-mi voie să termin ideea cu opoziţia. Privesc cu multă atenţie toate declaraţiile care spun că fără participarea opoziţiei nu se rezolvă nimic. Uneori mie îmi se pare că aceste declaraţii sunt făcute ca nişte acţiuni de pregătire a reformatării puterii. Dacă aşa va fi, aşa va fi, fiindcă nimeni nu ţine de mână pe nimeni. Totuşi, este puţin straniu să spunem aceste lucruri înainte de a avea răspunsul Curţii Constituţionale, fiindcă răspunsul Comisiei de la Veneţia dă posibilitatea prin interpretare, nefăcând derogări de la normele constituţionale, dar acoperind golurile care există în Constituţie să se găsească o formulă, potrivit căreia cu numărul de deputaţi din Alianţă această problemă să fie rezolvată.”

Europa Liberă: Adică să fie modificat totuşi articolul 78?

Marian Lupu: „Dacă acesta va fi răspunsul Curţii Constituţionale, să se meargă pe o lege organică de dezvoltare a legii privind procedura de alegere a şefului statului.”

Europa Liberă: O lege organică votată doar cu voturile majorităţii parlamentare.

Marian Lupu: „Absolut corect, ca o lege organică. Nu este vorba de o lege nouă. Este vorba doar de o extindere şi o detaliere a legii existente a legii organice privind procedura de alegere a şefului statului. Dacă răspunsul Curţii Constituţionale va fi unul care vine în consonanţă şi cu avizul Comisiei de la Veneţia, atunci nu cred că vreun partid ar avea scuze pentru a refuza această cale. Fiindcă miza este mult prea mare, este vorba de stabilizarea situaţiei în Republica Moldova. Cei care nu vor fi de acord, în cazul unui răspuns favorabil al Curţii Constituţionale, se vor face vinovaţi de generarea alegerilor anticipate.”

Europa Liberă: A propos, alegeri anticipate s-ar părea că vor şi comuniştii.”

Marian Lupu: „Întâi de toate.”

Europa Liberă: Ei vor împinge intenţionat ţara spre alegeri, pentru că ei vor continua să critice, vor protesta public, ar putea să iasă şi în stradă, se vor plânge şi la Bruxelles, în alte capitale occidentale. Şi dacă reuşesc să facă alegeri anticipate miza lor cea mare e că iau puterea.

Marian Lupu: „Aveţi perfectă dreptate. Fiindcă dacă în primăvara acestui an, atunci când PCRM-ul a venit cu ideea unui candidat apolitic, părea a fi o idee blagorodnică, una care într-adevăr merită să fie examinată, fiindcă în aparenţă oferă o şansă de depăşire a crizei politice, păi, iată cu timpul se vede ideea ascunsă în spatele acestei propuneri, care devine din ce în ce mai vizibilă, să ducă de fapt în eroare părţile componente ale Alianţei, să-i facă să înceapă să renegocieze Acordul politic, care va fi un proces foarte dureros, fiindcă este un proces complex. Deja este prima încercare pentru Alianţă. Dar dacă chiar ajungem la un asemenea scenariu, asta înseamnă că PCRM-ul va face totul posibil ca nici acest candidat sau candidaţi aşa-numiţi apolitici sau independenţi să nu acumuleze numărul necesar de voturi pentru alegerea şefului statului. Unicul partid de astăzi, care este vital interesat de alegeri anticipate este Partidul Comuniştilor. Poate nu unicul, dar cel mai interesat. Revenirea la putere în condiţiile unor alegeri parlamentare anticipate nu este un lucru imposibil. De ce? Fiindcă pe de o parte, eu sunt de acord cu analiştii politici, care zic că dacă Alianţa nu încetează toate certurile şi scandalurile care sunt generate de dragul poziţionării politice, în acest caz opoziţia revine la putere. Îmi pare mie o axiomă acest lucru. E o lecţie, pe care trebuie s-o însuşim mai întâi de toate noi, avem responsabilitatea pentru societate asumată, ca să realizăm programul nostru de guvernare. Este şi un angajament pentru partenerii noştri strategici din exterior. Noi avem nevoie de un mandat până la următoarele alegeri parlamentare. Adică trebuie de lăsat categoric la o parte ambiţii, mofturi, neîncredere. Trebuie de vorbit foarte sincer, deschis. Cine are nevoie de careva garanţii suplimentare, s-o spună deschis şi atunci identificăm foarte clar care sunt mecanismele acestor garanţii.”

Europa Liberă: Dar cine ar avea? Premierul? Primarul general de Chişinău?

Marian Lupu: „Eu cred că ar putea să fie mai mulţi jucători aici, care mai încearcă anumite temeri, cel puţin eu primesc asemenea informaţii şi de pe interior, dar şi din exteriorul ţării, că ar exista o anumită frică, că unele componente n-o să respecte întru totul poziţiile acordului. Cel puţin, vreau să vă zic, în situaţii grele politice pentru Partidul Democrat am avut şi tăria, şi caracterul să ne ţinem cu stricteţe de aceste înţelegeri politice şi nu avem de gând să ne schimbăm modul de gândire şi modul de acţiune.”

Europa Liberă: Editorialistul Nicolae Negru dezaprobă acţiunile liderului PD, Marian Lupu, pentru că acesta nu vine cu iniţiativa alegerii unui alt candidat, ci insistă mereu asupra respectării înţelegerii AIE, în pofida faptului că ştie că este imposibil acest lucru, dar şi faptul că a admis un personaj ca Plahotniuc să ajungă la conducerea partidului.

Marian Lupu: „Cu cât mai mult şi cu cât mai mare va fi insistenţa asupra acestei idei, cu atât mai mare va fi convingerea mea că este un joc promovat nu în interesul naţional, nu în interesul ţării, dar în interesul unei sau altei formaţiuni politice.”

Europa Liberă: Dar mai e o rivalitate între Dumneavoastră şi domnul Filat?

Marian Lupu: „Eu nu cred că este o rivalitate de persoane, probabil că este o rivalitate de idei. Noi avem idei distincte. Eu văd necesitatea dezvoltării unui sistem democratic în Republica Moldova, care este acum unul foarte firav.”

Europa Liberă: Dar nu asta vede şi el?

Marian Lupu: „Doar că vedem soluţii diferite. Eu văd în continuare necesitatea de consolidare a sistemului de echilibre, când sistemul politic nu trebuie să ofere posibilitatea concentrării deplinei puteri de stat în mâinile nimănui. Fie că-i preşedinte, fie că e speaker, fie că e prim-ministru. Fiindcă pe această cale însăşi sistemul politic trebuie să ne înveţe să cooperăm, trebuie să ne facă să înţelegem ce înseamnă o autentică democraţie şi cum trebuie să se comporte şi să muncească politicienii într-un sistem democratic. Domnia sa cred că mai mult vede un sistem fie clasic parlamentar, fie clasic prezidenţial. Eu văd întărirea sistemului semiprezidenţial-semiparlamentar. Fiindcă în această situaţie ori că este preşedintele de ţară, ori că este prim-ministru care de fapt devine o persoană, care concentrează toată puterea în mâinile sale la această etapă istorică a Republicii Moldova, lucru deosebit de periculos pentru perspectiva unui stat de drept şi a unui stat democratic.”
XS
SM
MD
LG