Linkuri accesibilitate

Ştiri

Dmitri Medvedev critică Senatul american pentru cererea adresată Rusiei de a-şi retrage trupele din Abhazia şi Osetia de Sud

Președintele rus, Dmitri Medvedev a criticat Senatul Statelor Unite, care a reiterat într-o rezoluție săptămâna trecută cererea de retragere a trupelor rusești din republicile separatiste georgiene. Medvedev a făcut declarațiile într-un interviu difuzat astăzi de televiziunile rusă și georgiană, Russia Today și PIK-TV și postul de radio Ekho Moskvy. Liderul rus a spus că cererile sunt nefondate și că reflectă preferințele unor membri senili ai Senatului american, care s-au aliniat cu anumiți indivizi din motive subiective. Medvedev a mai spus că, atâta timp cât președintele Mihail Saakașvili rămâne la putere în Georgia cele două țări nu-și pot relua relațiile diplomatice întrerupte de războiul pe care l-au purtat în august 2008.

Vezi ultimele știri ale zilei

Se intensifică eforturile diplomatice de a aplana conflictul din Nagorno-Karabah

Imagine de arhivă

Eforturile diplomatice pentru a opri conflictul armat din Nagorno-Karabah s-au intensificat, după ce Armenia și Azerbaigianul au continuat să se acuze reciproc de încălcarea unui acord de încetare a focului mediat de Statele Unite.

Secretarul de stat american Mike Pompeo le-a cerut celor două tabere să caute o soluție diplomatică și să respecte armistițiul, care a eșuat în 26 octombrie. Între timp, ministerul azer al apărării a spus că 14 civili au fost uciși și alți 40 răniți într-un atac cu rachete asupra orașului Barda, și că payri civili au fost uciși în același oraș într-un atac din ziua precedentă. Autoritățile de la Erevan au negat informația, spunînd că declarația ministerului azer al apărării e neîntemeiată și falsă.

Președintele Rusiei Vladimir Putin a stat de vorbă la telefon cu omologul său turc Recep Erdogan, punîndu-l la curent cu discuțiile pe care le-a avut cu conducerea azeră și cea armeană și cu pașii făcuți pentru ajungerea cît mai repede la un armistițiu și la de-escaladarea crizei, se pune într-o declarație de la Kremlin.

Polonia: noi proteste împotriva îngrădirii drastice a avorturilor

Gdansk, 28 octombrie 2020.

Poliția poloneză va lua măsuri drastice împotriva protestatarilor care contestînd limitarea avorturilor atacă din nou bisericile, a anunțat miercuri ministerul polonez de interne.

Polonia e zguduită de ample proteste, majoritatea pașnice, după ce săptămâna trecută Curtea Supremă a decis că avorturile datorate afecțiunilor congenitale ale foetușilor nu sînt constituționale, o decizie care face ca Polonia, țară predominant catolică, să aibă una din cele mai restrictive legislații ale avortului din Europa.

Demonstranții au întrerupt serviciile religioase la cîteva biserici din Varșovia, Poznan și Katowice. La Katowice o mulțime de cîteva mii de persoane, în majoritate femei, s-au adunat în fața catedralei din oraș, strigînd lozinci de genul „Acesta e război!” și „Vreme lege omenească, nu ecleziastică”.

Angajatele și angajații mai multor instituții publice locale, primării, școli, dar și de la întreprinderi private din mai multe orașe poloneze, și-au luat o zi liberă miercuri în semn de solidaritate cu protestele împotriva deciziei Curții Supreme.

Ursula von der Leyen: „Nu știm dacă acesta este ultimul val”

Ursula von der Leyen , imagine de arhivă.

Șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen a cerut statelor membre în Uniunea Europeană să distribuie mai eficient datele legate de Covid-19, și să se asigure că diversele aplicații de urmărire sînt compatibile la nivelul Uniunii, relatează DPA.

„Nu este vremea să ne relaxăm”, a adăugat von der Leyen, cerîndu-le cetățenilor Uniunii Europene să reziste uzurii generate de măsurile luate pentru a opri creșterea numărului de infectări.

„Nu știm dacă acesta este ultimul val”, a mai spus șefa Comisiei Europene la o conferință de presă la Bruxelles, adăugînd că strategiile de relaxare adoptate în lunile de vară au fost parțial grăbite.

„Crăciunul acesta va fi un Crăciun diferit”, a mai declarat șefa executivului Uniunii Europene la o conferință de presă la Bruxelles

Bursa de pe Wall Street a căzut drastic miercuri

Imagine generică

Bursa de pe Wall Street a căzut drastic miercuri, urmînd burselor europene, din cauza temerilor legate de o nouă carantină totală pe continetul european, pentru a reduce numărul infectărilor cu boala Covid-19, relatează France Presse.

În Franța, se așteaptă ca președintele Emmanuel Macron să anunțe restricții drastice, după ce medicii au avertizat că multe spitale vor fi în cîteva zile depășite de numărul pacienților. În Germania, se așteaptă ca șefa guvernului cancelarul Angela Merkel să anunțe și ea măsuri similare.

France Presse relatează că în afară de noul val pandemic bursele sînt efectate și de sondajele legate de alegerile prezidențiale din Statele Unite, ale căror rezultate arată o cursă strînsă în Florida și în alte state indecise, iar asta a crescut temerile legate de o posibilă contestare a rezultatului scrutinului prezidențial din 3 noiembrie.

Gabriel Attal: Franța va continua să lupte împotriva extremismului islamic

Imaginea lui Samuel Paty pe scărule Adunării Naționale de la Paris, 20 octombrie 2020.

Franța va continua să lupte împotriva extremismului islamic, și nu va ceda „încercărilor de destabilizare și de intimidare, a declarat purtătorul de cuvînt al guvernului francez Gabriel Attal, citat de France Presse.

Vorbind după ședința de miercuri a executivului de la Paris, Attal a mai spus că Franța nu va renunța niciodată la principiile și valorile sale, subliind puternica unitate europeană în sprijinul poziției autorităților franceze împotriva violenței islamice, în urma asasinării unui profesor francez în 16 octombrie.

Samuel Paty a fost ucis de un extremist islamist din cauză că le-a arătat elevilor săi caricaturi cu profetul Mohamed la o lecție despre libertatea de exprimare. Omagiindu-l pe profesorul ucis, președintele Franței Emmanuel Macron a declarat că Franța nu va ceda în fața Islamului radical.

Asasinarea profesorului a stîrnit un val de proteste în Franța, la unele dintre ele caricaturile înfățițîndu-l pe Mahomed fiind proiectate pe clădiri.

A urmat un șir de reacții adverse din partea mai multor țări musulmane, iar președintele Turciei Regep Erdogan le-a cerut concetățenilor săi să boicoteze produsele franțuzești.

Ministrul de externe Oleg Țulea vrea să revină ambasador în Ungaria

Budapesta.

Oleg Țulea, renunță la Ministerul de Externe pentru a se întoarce ambasador în Ungaria. Comisia parlamentară de politică externă a avizat, în ședința de miercuri, candidatura sa, care trebuie acum înaintată guvernului și ulterior, aprobată de președintele țării.

Oleg Țulea a mai deținut funcția de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Ungaria, acreditat prin cumul în Bosnia și Herțegovina, Slovenia, Croația și Comisia Dunării în perioada 2016 – 2020, înainte de a deveni Ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, potrivit unui comunicat al Parlamentului.

Președintele Consiliului European pledează pentru o „Uniune a testelor și vaccinurilor”

Președintele Consiliului European, Charles Michel a pledat pentru „o uniunea a testelor și vaccinelor” în UE. În pregătirea summit-ului online al liderilor europeni, de joi, Michel atrage atenți ca ar trebui ca toate statele UE să omologheze și să facă accesibile aceleași teste pentru Covid-19, ceea ce ar ușura întregul proces. Tot Michel pledează pentru stabilirea unei perioade unice, în toată Uniunea, de carantină și auto-izolare. „Pare complicat, din cauza multiplelor straturi politice și administrative dar până la urmă, problema poate fi simplu rezolvată dacă este voință politică” a argumentat Michel care avertizează liderii europeni să evite haosul din primăvară și repetarea unor situații absurde cum a fost „goana după măști”.

În același apel, publicat de Charles Michel în „newsletter”-ul personal, președintele Consiliului European îndeamnă țările europene să colaboreze și la producerea și distribuirea unui viitor vaccin anti-Covid.

Șefii de la Facebook, Google și Twitter, audiați în Senatul american privind pozițiile părtinitoare de pe platformele lor

SUA - Șefi din cadrul Facebook, Google și Twitter la o audiere precedentă din Congres

Directorii executivi ai Facebook, Twitter și Google vor fi audiați miercuri în Senatul american la invitația republicanilor care acuză că platformele giganților din domeniul tehnologic sunt părtinitoare împotriva conservatorilor.

Cu mai puțin de o săptămână până la alegerile prezidențiale din SUA, președintele Donald Trump și alți republicani s-au plâns că platforme nu doar că sunt părtinitoare, dar suprimă vocile cu viziuni conservatoare.

Nemulțumirile lor au crescut mai mult săptămâna trecută când Facebook și Twitter au acționat pentru a limita răspândirea unei știri politice neverificate din New York Post privindu-l pe candidatul democraților Joe Biden.

Povestea, care nu a fost confirmată de alte publicații media, cita mailuri neverificate de la fiul lui Joe Biden, Hunter, în timpul în care a făcut parte din conducerea companiei energetice ucrainene Burisma.

Trump a acuzat rețelele de socializare că vor să suprime distribuirea știrii. Companiile au respins acuzațiile că sunt părtinitoare, dar au ezitat în a explica cât de mult ar trebui să intervină pentru a bloca sau a restrânge un conținut anume.

În cadrul audierilor sunt așteptate propuneri pentru revizuirea protecțiilor legale pentru discuțiile din spațiul online. Criticii spună că protecția legală de care se bucură companiile în fața răspunderii legale față de ce postează utilizatorii platformelor le-a permis să renunțe la responsabilitatea de a modera imparțial conținutul.

România: Sub amenințarea Codului Penal, Ministerul Educației vrea să interzică înregistrarea cursurilor online

În România, unde pandemia de coronavirus a „reîntors” masiv școala online, Ministerul Educației introduce două declarații pe propria răspundere pentru școala online, una pentru profesori și alta pentru părinți și elevi, în care toți „se obligă” să nu înregistreze sau să distribuie imagini din timpul cursurilor pe net, relatează portatul eudupedu.ro.

Este pentru prima dată când și elevii sunt puși să semneze declarații pe propria răspundere, alături de părinți. Potrivit însă Codului Penal, tinerii pînă la 14 ani nu sunt responsabili penal pentru faptele lor.

Inițiativa Ministerului Educație invocă un articol din Codul Penal care incriminează falsul în declarații sau înscrisuri față de un funcționar public sau față de o instituție în care lucrează un funcționar public.

Consiliul Național al Elevilor a protestat, atrăgând atenția că este vorba de un ordin „redundant”.

Grup bipartit din Senatul american condamnă genocidul Uyghur-ilor din China

Familie de uyghuri din regiunea Xinjiang, din China, septembrie 2019.

În Senatul american, un grup bipartit a înaintat un proiect de rezoluție în care se afirmă că în China are loc un genocid al minorității Uyghure și al altor grupări musulmane din regiunea Xinjiang, din nord-vestul țării. Dacă va fi adoptată, rezoluția ar urma să dea startul unui efort internațional coordonat de a pune capăt politicilor abuzive ale autorităților chineze.

Autoritățile de la Beijing sunt acuzate că din 2017 au deportat peste un milion de Uyghuri și membri ai altor grupări musulmane în lagăre de detenție , unde au fost torturați și supuși unui program inuman de „re-educare”, forțați să renunțe la religie, cultură și limba maternă.

SUA: aproape jumătate din alegătorii din 2016 au votat deja

Vot anticipat în statul Louisiana, SUA, 27 octombrie 2020.

Aproape 70 de milioane de americani au votat deja, prin poștă sau anticipat (în persoană) – aproape jumătate din totalul celor care au participat la alegerile din 2016, câștigate de Trump.

Alegerile prezidențiale sunt programate pe 3 noiembrie, alegeri în care președintele republican Donald Trump se confruntă cu democratul Joe Biden.

Votul anticipat masiv indică nu numai interesul americanilor pentru prezidențialele din acest an dar și teama crescândă de coronavirus, ceea ce-i determină să profite de șanse de a vota anticipat, evitând aglomerările din ziua alegerilor. Iar potrivit sondajelor Universității Florida, democrații sunt cei care profită mai mult votul anticipat decât republicanii președintelui Trump, reflectând și atitudinea diametral opună a celor doi candidați față de pandemia de Covid-19.

În Statele Unite , săptămâna trecută, numărul cazurilor noi de infectări cu Covid-19 a fost de pete 70 de mii, în media/zi - un record de la izbucnirea pandemiei și o creștere de circa 40% față de media săptămânilor anterioare, relatează NYT.

Peste 500 de mii de noi cazuri de Covid-19 în America

Centru de testare pentru Covid-19 la New York, octombrie 2020.

În Statele Unite , săptămâna trecută, numărul cazurilor noi de infectări cu Covid-19 a fost de peste 70 de mii pe zi, un record de la izbucnirea pandemiei și o creștere de circa 40% față de media săptămânilor anterioare, relatează NYT. În total s-au înregistrat peste 500 de mii de noi cazuri.

Numere record de noi contaminări s-au înregistrat în 18 state.

Pe fundalul agravării stării epidemiologice, campania electorală americană intră în ultima săptămână, înainte de alegerile prezidențiale din 3 noiembrie.

Președintele Donald Trump în cursul unui miting electoral în Nebraska, 27 octombrie 2020.
Președintele Donald Trump în cursul unui miting electoral în Nebraska, 27 octombrie 2020.

Președintele Donald Trump și-a intensificat campania și mitingurile electorale – marți a fost în trei state pe care le-a câștigat în 2016 cu promisiunea de a relansa industria locală și agricultura: Michigan, Wisconsin și Nebraska.

În Wisconsin, președintele a ajuns la numai câteva ore după ce autoritățile locale anunțaseră noi recorduri de contaminări cu coronavirus iar guvernatorul democrat acuzase administrația că a renunțat să mai lupte cu pandemia.

SUA: Candidatul democrat Joe Biden, după o întîlnire eelctorală în Georgia, 27 octombrie 2020.
SUA: Candidatul democrat Joe Biden, după o întîlnire eelctorală în Georgia, 27 octombrie 2020.

În acest moment, sondajele arată că democratul Joe Biden conduce în ambele state în fața președintelui. În Statele Unite, președintele nu este ales prin vot direct, ci prin votul colegiului de electori, ceea ce înseamnă că victoria este decisă la nivelul fiecărui stat.

Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, în autoizolare

Moscova, transportul în comun, cu mască.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov, în vârstă de 70 de ani, și-a anulat un turneu balcanic după ce a fost în contact cu o persoană infectată cu noul coronavirus. Ministerul de la Moscova a anunțat că Lavrov „se simte bine dar s-a autoizolat” ca măsură de precauție. Lavrov era așteptat în Bosnia-Herțegovina și Serbia astăzi, 28 octombrie și joi, 29 octombrie. Lavrov s-a întors marți dintr-o vizită în Grecia, unde a avut convorbiri cu premierul Mitsotakis, cu omologul său elen Nikos Dendias și cu liderul opoziției de stânga Alexis Tsipras.

Rusia a impus noi măsuri de securitate sanitară după ce a înregistrat o creștere semnificativă a deceselor legate de Covid-19, și anume 320 în 24 de ore. Rusia oricum contabilizează diferit decesele, raportând în contextul pandemiei, numai decesele care au fost provocate direct de noul coronavirus. Pînă acum, în Rusia s-au raportat peste un milion 500 de contaminări și peste 26 de mii decese.

De miercuri, masca este obligatorie în locuri publice deschise aglomerate, în transportul în comun și lifturi. Totodată, cafenelele și restaurantele se vor închide între ore 23.00 și 6 dimineață. Noapte sunt interzise și orice evenimente publice. Moscova rămâne epicentrul pandemiei în Rusia.

Noi restricții în Europa. 648 de cazuri noi de Covid în R. Moldova

Chișinău, campanie electorală în pandemie, octombrie 2020.

În R. Moldova marți se înregistrau alte 649 cazuri noi de infectare cu COVID-19. Bilanțul persoanelor infectate cu noul Coronavirus a ajuns la 72 460 cazuri.

Bilanțul deceselor a ajuns la 1.710, după înregistrarea a zece cazuri noi.

Germania și Franța se pregătesc să impună noi restricții gândite să limiteze răspândirea pandemiei de coronavirus, care în acest moment este mai virulentă decât în primăvară, când guvernele au recurs la carantine naționale pentru a controla răspândirea virusului. În Germani, cancelara Angela Merkel se întâlnește miercuri cu premierii landur-ilor pentru a decide următorii pași dar cancelaria a anunțat deja că „toate opțiunile sunt deschise”, inclusiv o nouă carantină națională și închiderea granițelor.

În Franța, ca în majoritatea țărilor europene, este deja în vigoare o interdicție de circulație pe timpul nopții dar guvernul de la Paris să gândește să extindă această măsură. În Cehia, una din cele mai lovite țări din Europa din ultimele două săptămâni, pe lângă interdicția de circulație noaptea, s-a decis și închiderea tuturor magazinelor duminica.

Țările europene iau măsuri de siguranță sanitară din ce ce mai stricte pentru a opri creșterea numărului de infectări

imagine generică

Țările europene iau măsuri de siguranță sanitară din ce ce mai stricte dure pentru a opri creșterea numărului de infectări cu Covid-19.

Cehia e ultima din țările care impun interdicția ieșirii din case în timpul nopții. Începînd de miercuri 28 octombrie, cehii vor fi obligați să stea în case între 9 seara și 5 dimineața, după ce marți în Cehia au fost înregistrate peste 10.000 de infectări noi în ultimele 24 de ore. Pandemia a dus și la suspendarea tîrgurilor tradiționale de de Crăciun de la Praga, o decizie similară fiind deja luată în Germania.

În Italia au avut loc confruntări violente între forțele de ordine și persoane care demonstrau împotriva înăspririi măsurilor de izolare.

Peste 43 de milioane de oameni au fost infectați cu Covid-19 și alți mai mult de un milion o sută de mii au decedat din martie, când Organizația Mondială a Sănătăți a declarat Covid-19 boală pandemică.

Svetlana Țihanovskaia și-a exprimat recunoștința României și președintelui Klaus Iohannis

Svetlana Țihanovskaia, imagine de arhivă.

Lidera opoziției din Belarus Svetlana Țihanovskaia și-a exprimat recunoștința României și președintelui Klaus Iohannis pentru sprijinul oferit în contextul manifestațiilor pro-democratice din această țară și demonstrațiilor împotriva regimului autoritar al lui Akesandr Lukașenko, se spune într-un articol publicat pe site-ul publicației Calea Europeană.

Țihanovskaia, care se află în azil politic în Lituania, a avut marți o intervenție online la o dezbatere organizată la sediul Institutului Diplomatic Român din București de Ambasada Lituanei în România și Centrul de Prevenire a Conflictelor și Early Warning.

„Vechea zicală «un prieten la nevoie se cunoaște» nu a părut niciodată mai importantă pentru belaruși, în timp ce oameni inocenți sunt arestați și torturați pe străzile orașelor noastre”, a spus lidera opoziției din Belarus, adăugînd: „Țara noastră este condusă de un autocrat care a dat ordin pentru utilizarea violenței împotriva manifestanților pașnici. Ne bucură orice strop de solidaritate și simțim sprijinul României, Lituaniei și Poloniei”.

Recent, președinții Lituaniei, Poloniei și României au semnat o declarație comună în care au cerut Uniunii Europene să ia măsuri măsuri de sprijin economic pentru un Belarus democratic.

Comunitatea internațională cere regimului de la Minsk să pună capăt reprimării propriului popor (VIDEO)

În Belarus, muncitorii și studenții se solidarizează cu protestatarii
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:15 0:00

Raportoarea ONU pentru drepturile omului în Belarus a cerut guvernului de la Minsk să pună capăt reprimării propriului popor, referindu-se le miile de oameni arestați în timpul protestelor împotriva președintelui Alekasndr Lukașenka.

Anaïs Marin a făcut acest apel după ce opoziția din Belarus a anunțat declanșarea unei greve generale în această țară, ca urmare a faptului că Lukașenka a sfidat ultimatumul protestatarilor de a demisona pînă în 25 octombrie. Marin a declarat în fața Comisiei ONU pentru drepturile omului că cel puțin 20.000 de oameni au fost arestați în august și septembrie și că sute au fost bătuți, torturați sau supuși la rele tratamente în timpul detenției.

Apelul raportoarei ONU a fost reluat într-o declarație trimisă Comisiei ONU de 52 de țări, majoritatea europene, care au cerut regimului din Belarus să pună capăt violențelor împotriva demonstranților pașnici, să nu-i mai intimideze pe liderii de opoziție, pe jurnaliști și pe apărătorii drepturilor omului.

În Belarus au loc ample proteste antiguvernamentale, după ce Aleksandr Lukașenka s-a declarat învingător în scrutinul prezidențial din 9 august, despre care demonstranții și opoziția spun că a fost fraudat și cer reluarea lui cu observatori internaționali.

Armenia și Azerbaigianul au continuat să se acuze reciproc de încălcarea unui noi armistițiu în Nagorno Karabah

Imagine de arhivă.

Armenia și Azerbaigianul au continuat să se acuze reciproc de încălcarea unui noi armistițiu în Nagorno Karabah.

„Eforturile internaționale, de data asta ale Statelor Unite, de a media un acord de încetare a focului, au eșuat”, a afirmat pe Twitter în 27 octombrie premierul armean Nikol Pașinian, adăugînd că tirurile de artilerie neîncetate ale Azerbagianului au ucis și rănit civili astăzi în Arțah (numele armenesc al regiunii Nagorno-Karabah).

Între timp, ministerul azer al apărării a pretins tot în 27 octombrie că Armenia nu a respectat armistițiul atacînd pozițiile azere și mai multe localități din apropierea graniței comune.

Franța e supusă unei reacții adverse din partea țărilor musulmane

Portretul profesorului Samuel Paty, asasinat de un islamist radical, pe treptele Adunării Naționale de la Paris, 20 octombrie 2020.

Franța e supusă unei reacții adverse din cauza afișării în public a unor caricaturi ale profetului Mohamed, acțiune consderată o blasfemie de către musulmani. Ministerul francez de externe i-a avertizat pe cetățenii francezi din țările musulmane să fie extrem de precauți, să se ferească de proteste legate de ca ricaturi și să evite adunările publice.

Pakistanul s-a plâns de o presupusă „campanie islamofobă”, mai multe oficialități iraniene au acuzat Parisul că alimentează „extremismul”, iar președintele turc le-a cerut concetățenilor lui să boicoteze produsele franțuzești.

Ambasadorul francez la Islamabad a fost convocat la ministerul francez de externe pentru a i se aduce la cunoștință „îngrijorările Pakistanului legate de campania islamofobă sistematică deghizată în libertate de expresie”. S

ăptămâna trecută, președintele Franței Emmanuel Macron a declarat că țara sa nu va renunța la caricaturile profetului Mahomed, după ce un profesor francez a fost asasinat de un islamist radical cecen pentru că a arătat aceste caricaturi la clasă, în cadrul unei ore despre libertatea de expresie.

Asasinarea profesorului a stîrnit un val de proteste în Franța, la unul dintre ele caricaturile înfățițîndu-l pe Mahomed fiind proiectate pe o clădire.

Rusia înregistrează un număr record de decese legate de Covid-19

Rusia a impus noi măsuri de securitate sanitară după ce a înregistrat o creștere semnificativă a deceselor legate de Covid-19, și anume 320 în ultimele 24 de ore. Rusia oricum contabilizează diferit decesele, raportând în contextul pandemiei, numai decesele care au fost provocate direct de noul coronavirus. Până acum, în Rusia s-au raportat peste un milion 500 de mii de contaminări și peste 26 de mii decese.

De miercuri, masca este obligatorie în locuri publice deschise aglomerate, în transportul în comun și lifturi. Totodată, cafenelele și restaurantele se vor închide între ore 23.00 și 6 dimineață. Noapte sunt interzise și orice evenimente publice. Moscova rămâne epicentrul pandemiei în Rusia.

Cinci judecători din dosarul „Laundromat” repuși în funcție

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat marți, 27 octombrie cererile de repunere în funcție a celor cinci judecători vizați în dosarul „Laundromat”. Decizia a fost luată cu nouă voturi pro, relatează MOLDPRES.

Cei cinci magistrați solicitaseră repunerea în funcție după ce, la finele lunii septembrie, ei au fost scoși de sub urmărire penală pe motiv că faptele lor nu au întrunit elemente ale infracțiunii.

Sunt repuși în funcție și le si vor achita salariile pentru perioada în care au fost suspendați din funcții judecătorii: Serghei Gubenco care deținea funcția de președinte al Curții de Apel Comrat, a lui Sergiu Lebediuc fost judecător la Judecătoria Chișinău, Serghei Popovici care activa la Judecătoria Comrat, Iurie Hârbu – judecător la Judecătoria Telenești și Garri Bivol – judecător la Judecătoria Chișinău.

OMS îndeamnă guvernele lumii să nu politizeze pandemia de Covid-19

Pe fundalul unei explozii de noi infectări cu Covid-19, Organizația Mondială a Sănătății avertizează că lumea ar putea „obosi”, ceea ce ar putea reduce și dsponibiliteta de a accepta și urma noile restricții impuse de autorități în tenativa de a limita săspândirea pandemiei. Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus a vorbit luni și despre pericolul ca în multe țări europene, sistemul sanitar de urgență să nu mai poată face față creșterii numărului de bolnavi. „Mai ales în Europa și America de Nord, spitalele sunt pline până la refuz”a mai spus Tedros Adhanom Ghebreyesus care a îndemnat însă guvernele să nu cedeze în fața pandemiei, să urmeze sfaturile experților și să nu „politizeze Covid-19”.

Din martie, când OMS a recunoscut noul coronavirus drept o pandemie, peste 43 de milioane de oameni, în lumea întreagă, s-au infecat și peste un million 100 de mii au decedat, arată cifrele Universității Johns Hopkins.

SUA: președintele Trump acuză media de „isterie” Covid

Aproape 59 de milioane de americani au votat deja anticipat în alegerile prezidențiale din 3 noiembrie, din cauza pandemiei de coronavirus.

Cu o săptămână înainte de alegerile prezidențiale din American, preşedintele Donald Trump a acuzat din nou presa că ar stimula intenţionat o frenezie privind înmulţirea cazurilor de coronavirus, el afirmând că bilanţul ridicat de infectări este cauzat de numărul tot mai mare de teste.

La sfârșitul săptămânii, în Statele Unite s-a atins un nou record de peste 80.000 de cazuri raportate într-o singură zi în weekend iar media pe şapte zile rămâne ridicată, la niveluri nemaiîntâlnite în ultimele luni.

Duminică, şeful administrației de la Casa Albă, Mark Meadows, a părut să dea de înțeles că aceasta a renunțat la ideea de a controla pandemia de coronavirus. „Nu vom putea controla pandemia", a spus el la CCN, adăugând însă că guvernul federal se va concentra pe vaccinuri şi terapii.

Ucraina: observatorii internaționali salută transparența alegerilor locale

Duminică, 25 octombrie, în Ucraina au avut loc alegeri locale.

Observatorii internaţionali au salutat luni transparenţa alegerilor locale care au avut loc cu o zi mai devreme în Ucraina, criticând în acelaşi timp o „consultare" a alegătorilor organizată în apropiere de birourile de vot la iniţiativa preşedintelui Volodimir Zelenski.


Partidul prezidențial „Slujitorul Poporului” a fost însă devansat la scrutinul de duminică, de rivalii săi pro-ruși și pro-occidentali în majoritatea marilor oraşe, începând cu capitala Kiev, arată sondajele la ieșirea de urne. Rezultatele finale sunt așteptate în câteva zile.

Pe de altă parte, observatorii au criticat consultarea organizată de președintele Volodimir Zelenski în paralel despre o serie de proiecte sociale. Organizat sub sloganul „Cinci întrebări din partea preşedintelui", acest sondaj „a părut să creeze un avantaj politic nepotrivit în ziua scrutinului şi a afectat separaţia între stat şi partid", a apreciat delegația de observatori OSCE.

Senatul american confirmă numirea unui nou judecător conservator la Curtea Supremă

În prezența președintelui american Donald Trump, Amy Coney Barrett depune jurământul după ce a fost confirmată ca nou judecător pe viață la Curtea Supremă americană, Washington, 26 octombrie 2020.

Cu opt zile înaintea alegerilor prezidențiale din American, majoritatea republicană din Senat a confirmat numirea magistratei conservatoare Amy Coney Barrett la Curtea Supremă , întărind pentru mulți ani în viitor poziția dominantă a aripii conservatoarea.
În pofida opoziţiei democraţilor, care insistau ca numirea unui nou judecător să fie lăsată la latitudinea viitorului președinte, senatorii republicani au votat toţi, cu o singură excepţie, pentru candidata aleasă de preşedintele Donald Trump.

Curtea Supremă, arbitru al marilor controverse din societatea americană, va număra astfel şase judecători conservatori din nouă, dintre care trei numiţi de Donald Trump.
Catolică ferventă de 48 de ani, mamă a şapte copii şi opusă avortului, Amy Coney Barrett o înlocuiește la Curtea Supremă pe judecătoarea progresistă şi feministă Ruth Bader Ginsburg, decedată de curând ( la 18 septembrie).

Indiferent de rezultatul alegerilor de la 3 noiembrie, acestă numire schimbă configurația Curții Supreme pentru decenii, deoarece judecătorii la Curtea Supremă sunt aleși „pe viaţă".

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG