Ştiri
Avocații Iuliei Timoșenko au anunțat că vor face apel la Tribunalui Suprem pentru a obține judecarea ei în libertate
Vezi ultimele știri ale zilei
Diego Maradona a murit la vârsta de 60 de ani
Legenda fotbalului argentinian Diego Maradona a murit miercuri în urma unui atac de cord, a anunțat avocatul său.
Maradona, în vârstă de 60 de ani, s-a luptat recent cu probleme grave de sănătate și a suferit o intervenție chirurgicală de urgență pentru un hematom subdural în urmă cu câteva săptămâni.
Talent precoce, Maradona a primit porecla „El Pibe de Oro” (Băiatul de Aur), care i-a rămas de-a lungul carierei.
Maradona a condus Argentina la victorie în Cupa Mondială din Mexic din 1986.
Într-unul din sferturile de finală, Maradona a marcat ambele goluri într-o victorie cu 2-1 asupra Angliei, care a intrat în istoria fotbalului din două motive opuse.
Primul său gol a fost o greșeală de manevră nepenalizată, cunoscută sub numele de „Mâna lui Dumnezeu” - o expresie folosită de Maradona pentru a descrie golul, în timp ce al doilea gol a urmat unui dribling de 60 de metri în urmă cu cinci jucători din Anglia, votat „Golul secolului” de către alegătorii FIFA.com în 2002.
Ridicându-se spre glorie dintr-o mahala din Buenos Aires, Maradona a fost o poveste adevarată în Argentina, o țară pasionată de fotbal .
Ani de abuz de droguri, supraalimentare și alcoolism au întrerupt o carieră excepțională și i-au schimbat aspectul de la un atlet slab la un dependent supraponderal care aproape a murit de insuficiență cardiacă indusă de cocaină în 2000.
Împreună cu legendarul jucător brazilian Pele, Maradona a fost unul dintre cei doi câștigători ai premiului FIFA Player of the 20th Century.
Republica Moldova: Au fost confirmate 1570 de cazuri noi de infectare cu COVID-19 și 21 de decese
În Republica Moldova au fost confirmate 1570 de cazuri noi de infectare cu COVID-19. Din numărul total de cazuri, șase sunt de import. Bilanțul persoanelor infectate cu noul coronavirus a depășit suta de mii, fiind de 101 203. Din numărul total de cazuri, 96 sunt lucrători medicali: 33 medici, 48 de asistenți medicali și 15 personal auxiliar.
Peste 10 mii de lucrători medicali au fost diagnosticați cu COVID 19 până astăzi.
Au fost înregistrate și 21 de decese in ultimele 24 de ore, iar numărul total a ajuns la 2 209.
Xi Jinping l-a felicitat pe președintele ales al SUA, Joe Biden, pentru victoria în alegeri
Președintele chinez Xi Jinping l-a felicitat pe președintele ales al SUA, Joe Biden, pentru victoria sa din alegerile prezidențiale din 3 noiembrie.
Potrivit informației publicată de presa de stat din China, în mesajul său adresat lui președintele Xi și-a exprimat speranța că legăturile dintre cele doua tari „se vor dezvolta în continuare pentru a se servi intereselor celor două națiuni și așteptărilor generale ale comunității internaționale”.
Mesajul președintelui Chinei comuniste a venit după ce președintele în exercițiu Donald Trump a început să accepte transferul formal al puterii către președintele ales, Joe Biden.
În timp ce Trump încă nu a recunoscut înfrângerea sa electorală, administrația sa a autorizat de luni oficial trecerea la o administrație Biden, deschizând calea pentru președintele ales să primească informări și să aibă acces la fonduri, spații de birouri și posibilitatea de a se întâlni cu oficiali federali.
Încă 50 de paturi vor fi disponibile în cadrul Spitalului de Dermatologie și Maladii Comunicabile
Încă 50 de paturi vor fi disponibile în cadrul Spitalului de Dermatologie și Maladii Comunicabile, anunță ministra sănătății, muncii și protecției sociale, Viorica Dumbrăveanu. Potrivit ministrei, în contextul situației epidemiologice nefavorabile, autoritățile identifică soluții pentru a activa paturi și în alte spitale,.
Potrivit ministrei Dumbrăveanu, în această săptămână, au fost procurate și distribuite șase unități de radiologie mobilă instituțiilor municipale, extrem de necesare în cazul pacienților COVID în stare gravă.
Până în prezent, în Republica Moldova s-au înregistrat peste 99 600 de cazuri de infectare cu noul coronavirus. Bilanțul deceselor a ajuns la 2188.
Viorica Dumbrăveanu: În primele 3 luni ale anului 2020, 678 de femei au fost supuse violenței în familie
„Doar în primele 3 luni ale anului 2020, 678 de femei au fost supuse violenței în familie, un fenomen mult prea dureros care afectează întreaga societate și fiecare cetățean în parte, dacă nu direct, atunci indirect prin impactul costurilor morale și social-economice” a declarat ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Viorica Dumbrăveanu, la deschiderea campaniei naționale 16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen. In acest proiect victimele sunt încurajate să raporteze cazurile de violența la o linie fierbinte care este disponibila 24 de ore din 24 , dar să anunțe aceste cazuri și autorităților competente.
„Împreună putem opri acest fenomen, împreună putem construi o societate sănătoasă” – a spus doamna Dumbrăveanu.
Spania propune noi măsuri antiepidemice în ajunul sărbătorilor de iarnă
Primul ministru al Spaniei, Pedro Sanchez, a declarat miercuri că guvernul său are în vedere să limiteze prezența la sărbătorile de Crăciun într-un singur spațiu interior, la șase persoane, în efortul de a reduce răspândirea coronavirusului.
„Este un număr pe care profesioniștii din domeniul sănătății, oamenii de știință ne-au spus că este suficient de riguros și restrictiv pentru a preveni un alt val de infecții”, a spus el, într-o conferință de presă cu omologul său italian Giuseppe Conte la Mallorca.
Restricțiile vor fi negociate cu autoritățile regionale, ceea ce înseamnă că ar putea fi introduse unele modificări.
Unii lideri regionali din domeniul sănătății, inclusiv în Catalonia și Madrid, pledează pentru o limită mai puțin strictă de 10 persoane pentru întrunirile de sărbători.
În timp ce rata infecției în Spania a încetinit în ultima lună, numărul total de aproape 1,6 milioane de cazuri este al doilea cel mai mare din vestul Europei după Franța. Marți, numărul deceseșpor de Covid a crescut cu 537 ajungind la 43.668, marcând cea mai mare creștere zilnică în acest al doilea val al pandemiei, imnformeaza agenția Reuters.
Ministrul francez de externe: Este în interesul Poloniei și Ungariei să susțină bugetul UE
Ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian a declarat miercuri, 25 noiembrie, că face eforturi pentru a convinge Polonia și Ungaria că este în interesul lor să susțină bugetul Uniunii Europene.
„Cred că trebuie să depășim acest obstacol”, a declarat el într-o audiere a Comisiei de afaceri externe a parlamentului francez, adăugând că speră că se poate ajunge la un compromis cu privire la situație la o reuniune a Consiliului European din decembrie, informeaza agenția Reuters.
Polonia și Ungaria au blocat planul UE de 1,8 trilioane de euro pentru susținerea economiilor europene marcate de pandemia COVID-19, deoarece banii sunt condiționați de respectarea statului de drept.
Directorul spitalului „Sfânta Treime” susține că sistemul medical este la limită din cauza COVID-19
Spitalele COVID-19 sunt la limită, în special, spitalul clinic municipal „Sfânta Treime”, acolo unde numărul de persoane internate îl depășește pe cel prevăzut oficial. Directorul centrului COVID -19 Chișinău, dar și director al spitalului Sfânta Treime”, Oleg Crudu, afirmă că în ultimele zile se înregistrează un deficit de locuri pe teritoriul capitalei, informeaza agenția IPN.
„Dacă la început spitalul activa cu 170 de paturi COVID, la ziua de astăzi avem 220 de paturi și 238 de pacienți, dintre care 29 se află în stare gravă și extrem de gravă și sunt dependenți de ventilator”, a declarat Oleg Crudu.
Potrivit medicului, situația în municipiul Chișinău este destul de gravă, iar sistemul medical este la limită. Viceprimarul municipiului Chișinău, Angela Cutasevici, susține că incidența de îmbolnăvire este extrem de mare: la 100 de mii de locuitori, peste 750 contaminați cu cornavirusul de tip nou.
„În fiecare zi vedem ascensiunea cazurilor de COVID. Din păcate, avem și foarte multe decese atestate. Situația la nivel de posibilitate și capacitate în sensul spitalizării este tot mai mică, de aceea, acuma chiar e cazul ca toată lumea să conștientizeze și să respecte acele măsuri care sunt recomandate de autorități, dar în primul rând de medici”, a declarat doamna Cutasevici.
Potrivit datelor furnizate în prezent, în capitală există 9696 de cazuri active de COVID-19, sunt spitalizate circa 800 de persoane, iar în tratament la domiciliu cu forme ușoare sunt 27 400 de persoane. Totodată, de la începutul pandemiei, pe teritoriul orașului Chișinău au fost înregistrate 723 de decese.
Platforma DA propune ca în facturile consumatorilor să nu fie incluse pierderile de apă din sistemul public
Deputații Partidului Platforma DA au prezentat un proiect de lege care, potrivit lor, vine cu recomandări, astfel încât consumatorii să plătească volumul de apă consumat efectiv, fără a achita și pierderile pe rețele, informeaza agenția IPN.
Se va interzice includerea în facturile consumatorilor a pierderilor de apă apărute în sistemul public de alimentare cu apă, cu excepția pierderilor tehnologice stabilite și aprobate.
Autorul proiectului, deputatul Vasile Năstase, precizează că modificările propuse vor asigura respectarea drepturilor consumatorilor (persoane fizice) și vor diminua eventualele abuzuri ale administratorilor blocurilor locative, care, în anumite cazuri, includ în factura pentru plata serviciilor de apă și canalizare pierderi de până la 53%.
Deputați PSRM cer în Parlament reducerea volumului de conţinut audiovizual în limba română
Deputaţii Partidului Socialiștilor, Andrian Lebedinschi, Vasile Bolea şi Bogdan Ţîrdea au înregistrat un proiect de lege în Parlament prin care cer ca volumul de conţinut audiovizual în limba română să fie redus.
Totodată, prin modificarea prevederilor Codului serviciilor media audiovizuale, socialiştii cer anularea aşa-numitei legi „anti-propagandă”, adoptată în 2018.
Socialiştii propun micşorarea proporţiei de conţinut mediatic în limba română de la 80% la 60%. Ei cer si reducerea duratei zilnice a emisiunilor locale transmise de televiziuni.
Parlamentarii PSRM mai propun excluderea din Codul audiovizualului a prevederilor care se referă la provenienţa programelor audiovizuale achiziţionate de peste hotare.
Este vorba de o prevedere a „legii anti-propagandă” care presupune excluderea normei care obligă ca serviciile de televiziune, programele audiovizuale achiziţionate de peste hotare să provină în proporţie de cel puţin 50% din statele membre ale Uniunii Europene şi/sau din statele terţe participante la Convenţia europeană privind televiziunea transfrontalieră.
Uniunea Europeană a decis astăzi alocarea a 50 de milioane de euro pentru R. Moldova
Uniunea Europeană a decis astăzi alocarea a 50 de milioane de euro pentru Republica Moldova. Anunţul a fost făcut de preşedinta aleasă Maia Sandu.
„Veste bună pentru ţara noastră! Suntem recunoscători Uniunii Europene pentru decizia de astăzi de a aloca 50 de milioane de Euro pentru Republica Moldova. Aceste resurse financiare de peste 1 miliard de lei sunt extrem de necesare pentru a ajuta economia naţională. Este important ca ajutorul financiar să fie alocat către domeniile-cheie şi să fie gestionat cu bună credinţă.”, a scris Maia Sandu pe o retea de socializare.
Maia Sandu cere gratuitate absolută pentru tratamentul la domiciliu al bolnavilor de COVID-19
Președinta aleasă a Moldovei, Maia Sandu, cere autorităților să ofere gratuitate absolută tratamentului la domiciliu al pacienților cu infecția COVID-19, din contul asigurărilor medicale obligatorii de sănătate, dar și să organizeze cât mai urgent punerea în circuit, pentru tratarea cazurilor de COVID-19, a celor 240 de paturi din spitalul de la Vorniceni.
Într-un briefing de presă, Maia Sandu a spus că situația pandemică din Republica Moldova este critică, numărul îmbolnăvirilor și deceselor continuând să crească.
Maia Sandu a solicitat Guvernului ca, la pregătirea bugetului de sănătate pentru anul 2021, să includă o asigurare mai bună a sistemului sanitar cu toate cele necesare, atât pentru tratarea COVID-19 și a complicațiilor infecției, cât și pentru alte programe, care în anul 2020, sub presiunea pandemică, au rămas fătă atenție, precum tratamentele oncologice și chirurgicale. Totodată, președinta aleasă solicită ca personalul medical să fie plătit corespunzător.
Ea a făcut un apel la populație să respecte regulamentele sanitare. Agenția IPN precizează că doamna Sandu și-a transmis mesajul și în limba rusă.
Judecătorii vor putea fi sancționați pentru fapte care au contribuit la condamnarea R. Moldova la CEDO (proiect)
Parlamentul de la Chișinău va institui dreptul de regres al statului împotriva judecătorilor ale căror acțiuni sau inacțiuni au contribuit la condamnarea Republicii Moldova de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, scrie Newmaker.md. Comisia juridică, numiri și imunități va propune plenului Parlamentului aprobarea în lectura a doua a unui proiect de lege de modificare a 5 acte legislative.
Potrivit proiectului, judecătorii vor purta răspundere materială proporțional gradului de vinovăție stabilit în acțiunea de regres a statului față de aceștia prin care se solicită restituirea despăgubirilor achitate de stat. Judecătorii urmează a fi trași la răspundere penală sau disciplinară doar pentru cazurile în care prin sentință definitivă a fost stabilită vinovăția lor sau a fost constatată intenția sau neglijența gravă în cadrul unei proceduri disciplinare.
Și procurorii urmează a fi sancționați, potrivit inițiativei legislative.
Urmează a fi modificate Legea cu privire la statutul judecătorului, Codul civil, Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, Legea cu privire la agentul guvernamental și Legea cu privire la Procuratură.
Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în ședința plenară a Parlamentului.
În octombrie, moldovenii au primit de peste hotare 136,52 milioane de dolari remitențe
Pe parcursul lunii octombrie 2020, moldovenii au primit de peste hotare, prin intermediul băncilor licențiate, 136,52 milioane de dolari SUA, în creștere cu 23,6 la sută comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, informează site-ul Unimedia.
Cei mai mulți bani au fost trimiși în Moldova din țările Uniunii Europene – 48,8%,
Din tările CSI - 13,4 la sută și din restul lumii - o pondere de 37,8 la sută.
În distribuția pe state a provenienței transferurilor pentru persoane fizice, transferurile din Israel au avut o pondere de 17,9 la sută din total, în creștere cu 29,9 la sută comparativ cu octombrie 2019 . Banii trimiși din Israel persoanelor fizice din Moldova au avut valoarea de 24 de milioane și jumătate de dolari.
Bulgaria revine la măsuri antiepidemice dure
Guvernul bulgar a anunțat reimpunerea unor restricții mai dure, inclusiv închiderea restaurantelor și a școlilor, în efortul de a contracara creșterea numărului de cazuri de coronavirus care afectează sistemul de sănătate al țării.
Noile măsuri intră în vigoare vineri, pe 27 noiembrie și rămân în vigoare până pe 21 decembrie pentru a „permite mai multor persoane să rămână sănătoase până când vaccinurile vin”, a declarat miercuri șeful grupului de lucru pentru coronavirus.
Sistemul de sănătate al Bulgariei a fost copleșit în ultimele săptămâni de o creștere accentuată a numărului de pacienți care au nevoie de îngrijiri spitalicești, pe fondul deficitului de personal medical și creșterii infecțiilor în rândul medicilor și asistenților medicali.
Bulgaria a înregistrat 4.382 de noi infecții astăzi, aducând numărul total de cazuri la 129.348.
În conformitate cu noile măsuri restrictive, toate restaurantele, barurile, cafenelele, cluburile de noapte, centrele comerciale și sălile de sport se vor închide. Restaurantele vor putea vinde doar produse de luat masa.
Universitățile și școlile vor trece complet la învățământ la distanță, iar grădinițele se vor închide.
Teatrele vor rămâne deschise, dar cu o capacitate de 30%, în timp ce întrunirile private vor fi limitate la 15 persoane.
Excursiile turistice acasă și în străinătate vor fi interzise.
Lăcașurile de cult vor rămâne deschise, împreună cu parcurile și grădinile publice.
Câteva sute de protestatari s-au adunat în fața sediului guvernamental astazi dimineață pentru a protesta împotriva noilor măsuri și pentru a cere demisia guvernului primului ministru Boyko Borisov, acuzându-l că nu a reușit să reformeze sistemul de sănătate.
România: 9739 de noi cazuri de infectare cu coronavirus, 168 de decese în ultimele 24 de ore
Grupul de Comunicare Strategică din România a anunțat 9.739 de noi cazuri de infectare cu coronavirus după prelucrarea unui număr de 35.574 de teste. Rata de pozitivare rămâne constantă peste 25%, fiind miercuri de 27,3%.
Alte 168 de decese au avut loc în ultimele 24 de ore. Numărul celor decedați în România de COVID este de 10.541 de persoane. În România secțiile de terapie intensivă sunt în continuare arhipline, miercuri fiind raportați 1205 pacienți pe ATI.
Cu 1474 de noi cazuri, Bucureștiul ajunge la o incidență cumulativă de 6.62 cazuri la mia de locuitori. Mai multe AICI.
Forțele azere recuperează al doilea district dintre cele care urmează să fie predate de Armenia
Forțele azere au început să recupereze al doilea din cele trei districte care urmează să fie predate de către Armenia ca parte a acordului regociat de Rusia și care a pus capăt celor șase săptămâni de lupte armeno-azere pentru regiunea separatistă Nagorno-Karabakh.
Ministerul Apărării din Azerbaidjan a declarat că unități ale armatei au intrat în Kalbacar în temeiul acordului semnat luna aceasta între Rusia , Armenia și Azerbaidjan
Azerbaidjanul a pierdut controlul asupra districtului Kalbacar în timpul războiului cu Armenia de la începutul anilor 1990.
Kalbacar - pe care armenii îl numesc Karvachar - a fost o legătură strategică între granița recunoscută la nivel internațional a Armeniei și zonele deținute de armeni din disputata regiune Nagorno-Karabakh.
În baza acordului mediat de Rusia, Armenia a fost de acord să predea Azerbaijanului trei districte care înconjoară Nagorno-Karabakh - Agdam, Kalbachar și Lachin - după aproape trei decenii sub control armean .
Agdam a fost cedat pe 20 noiembrie, iar Lachin urmează să fie predat până la 1 decembrie.
Aproape 2.000 de militari rusi de menținere a păcii s-au mutat în zonă ca parte a acordului care prevede de asemenea, ca părțile să-și redeschidă granițele pentru comerț, dar nu stabilește niciun interval de timp pentru aceasta.
Implementarea acordului de armistițiu a fost discutată în convorbiri telefonice separate între președintele rus Vladimir Putin și președintele azer Ilham Aliev și prim-ministrul armean Nikol Pașinian, a anuntat Kremlinul ieri.
Cei trei lideri au discutat, de asemenea, despre asistența umanitară pentru locuitorii din Nagorno-Karabakh și probleme economice, precum și despre deblocarea comunicațiilor de transport în regiune, se arata in comunicatul Kremlinului.
Delegațiile guvernamentale ruse de rang înalt care au inclus doi viceprim-miniștri, ministrul apărării Sergei Șoigu și pe ministrul de externe Sergei Lavrov, au vizitat Erevanul și Baku la sfârșitul săptaminii trecute.
Potrivit unui comunicat al Kremlinului, Vladimir Putin a discutat de asemenea ieri evolutiile din Nagorno-Karabakh cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan .
Președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan a declarat miercuri că a discutat cu omologul său rus posibilitatea extinderii eforturilor de menținere a păcii pentru a include și alte țări regionale.
Cele două țări au convenit să înființeze un centru comun în regiune pentru a monitoriza armistițiul, iar parlamentul turc a adoptat un proiect de lege privind desfășurarea de observatori militari.
Senatorii francezi urmează să dezbată rezoluția pentru recunoașterea Republicii Nagorno-Karabah
La Paris, senatorii francezi urmează să dezbată miercuri o propunere de rezoluție prin care se solicită guvernului să „recunoască Republica Nagorno-Karabah” și să folosească această recunoaștere ca „un instrument de negocieri în scopul stabilirii unei păcii durabile”.
Proiectul de document prevede, printre altele, că "securitatea și libertatea populațiilor armene din populațiilor armene din Nagorno-Karabakh nu sunt garantate de Republica Azerbaidjan.
Rezoluția numește, de asemenea, „politica expansionistă” a Turciei un „factor major de destabilizare” în Caucazul de Sud și în alte părți, despre care a spus că reprezintă „o amenințare” pentru securitatea Franței și a Europei. Rezolutia nu are valoare de lege.
Președinta aleasă Maia Sandu și-a anunțat prioritățile imediate
Președinta aleasă Maia Sandu și-a anunțat prioritățile pentru perioada imediat următoare, după învestirea în funcție (care ar urma să aibă loc până la sfârșitul lui decembrie). Republica Moldova nu va putea rezolva toate problemele „într-o zi, printr-o minune”, ci prin acțiuni întreprinse „zi de zi, pas cu pas, așa încât oamenii să simtă îmbunătățirea situației”, a spus Maia Sandu, adăugând că aceasta își propune să facă din prima zi de mandat.
„Situația este urâtă, proastă, în cam toate domeniile. Ne aflăm într-o criză sanitară și economică foarte mare, țara a fost izolată pe plan internațional din cauza iresponsabilității autorităților, oamenii au fost privați de ajutoare, iar între timp fărădelegile continuă fără nicio opreliște”, a declarat Maia Sandu, într-un briefing de presă, la sediul PAS.
Între prioritățile sale ea a numit „o politică externă pozitivă”, scoaterea țării din izolarea internațională, asigurarea bugetului cu resursele necesare pentru sistemul medical, pentru economie și pentru „oamenii care s-au pomenit într-o situație foarte grea din cauza acestor crize”, precum și pregătirea și întreprinderea unor „acțiuni ferme pentru combaterea corupției”.
Maia Sandu s-a adresat cetățenilor și în limba rusă, lansând un îndemn la solidaritate. „Știu că nu ați votat pentru lozinci geopolitice, ci pentru schimbări concrete în țara noastră și în viața voastră. Și eu prețuiesc fiecare vot, indiferent pentru cine ați votat. În fața noastră a tuturor se află obiective complexe. Țara noastră a fost folosită mult timp în scopuri personale, și de către cei care se numeau pro-europeni, și de cei pro-ruși. Astăzi avem nevoie mai mult ca oricând de solidaritate socială pentru rezolvarea unor probleme complicate”, a declarat președinta aleasă Maia Sandu, avertizând împotriva discursului „divizant” al politicienilor „care încearcă să câștige capital politic”.
Maia Sandu a îndemnat cetățenii să fie responsabili și solidari în lupta cu pandemia
Președinta aleasă Maia Sandu a lansat un îndemn către cetățeni să aibă în continuare grijă de sănătatea proprie, a familiilor lor și să fie „solidari cu cei mai vulnerabili”. „Știu că am obosit cu toții, știu că această situație creată de pandemie devine tot mai apăsătoare și tot mai dificilă pentru noi, dar pericolul cel mare nu a trecut. De responsabilitatea și solidaritatea noastră depinde sănătatea noastră și a celor din jurul nostru”, a spus Maia Sandu, într-un briefing de presă susținut la sediul partidului PAS. Ea a îndemnat cetățenii să poarte mască și să amâne „petrecerile și alte evenimente pentru mai târziu”. „Vă rog foarte mult să ne solidarizăm și să fim buni unii cu alții, pentru că doar așa putem să depășim această perioadă dificilă, doar prin responsabilitate și bunătate putem să ieșim cu bine din această situație grea”, a mai declarat Maia Sandu.
Marți, ministerul sănătății anunța peste 1 200 cazuri noi confirmate de COVID și 19 decese provocate de infecție. De la mijlocul lunii noiembrie, numărul cazurilor de infectare a crescut simțitor, între 1200 și 1600 înregistrate zilnic. Potrivit informațiilor oficiale, în total, în cadrul instituțiilor medico-sanitare spitalicești sunt internați 3446 pacienți confirmați cu infecția COVID-19, dintre care 245 în stare extrem de gravă (43 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată). În tratament la domiciliu cu forme ușoare de COVID-19 se află 4892 persoane, iar 27 622 sunt sub supraveghere la domiciliu. De la începutul pandemiei, bilanțul persoanelor infectate cu noul coronavirus a ajuns la 99 633 cazuri. În total, 82 335 persoane au fost tratate de COVID-19.
Președintele Rusiei a avut discuții telefonice separate cu liderii de la Baku și Erevan
Președintele Vladimir Putin a avut discuții telefonice separate cu omologul său azer, Ilham Aliev, și cu premierul armean Nikol Pașinian despre implementarea acordului din 9 noiemrbie, mediat de Rusia, care a oprit războiul în regiunea separatistă Nagorno-Karabah, a anunțat Kremlinul, marți, 24 noiembrie. Cei trei au discutat de asemenea despre activitatea pacificatorilor ruși, asistența umanitară pentru populația din Nagorno-Karabah, chestiuni economice și despre deblocarea căilor de transport în regiune, se mai spune în comunicatul Kremlinului, care nu oferă însă alte detalii. Discuțiile celor trei lideri au urmat vizitei întreprinse la weekend de o delegație a unor înalte oficialități ruse, între care ministrul apărării, Serghei Șoigu, și cel de externe, Serghei Lavrov, care a vizitat Erevanul și Baku. Agenția rusă de știri TASS a relatat că forțele militare armene au părăsit, marți, districtul Karvaciar (în azeră Kelbacar). Ministerul apărării de la Baku a anunțat că trupele azere au preluat controlul asupra districtului pe 25 noiembrie, conform înțelegerilor dintre părți, dar cu 10 zile mai târziu decât ar fi prevăzut inițial acordul de armistițiu.
Joe Biden și-a prezentat primii membri ai viitoarei administrații de la Washington
Președintele ales al Statelor Unite, Joe Biden, și-a prezentat primii membri ai viitoarei sale administrații, despre care a spus că va ajuta la „însănătoșirea și unificarea Americii”, care „este pregătită să conducă lumea, nu să se retragă din ea”. Adresându-se națiunii marți, 24 noiembrie, alături de vicepreședinta aleasă Kamala Harris, Biden a anunțat nominalizările şi personalul esenţial pentru politica externă şi în domeniul securităţii naţionale, conform viziunii sale că Statele Unite trebuie să-și restabilească rolul de lider la nivel global. „America revine” pe scena lumii, a declarat Biden, sugerând schimbarea abordării „America mai întâi” a președintelui care își încheie mandatul, Donald Trump. Biden a mai spus că administrația sa va fi gata „să-și confrunte adversarii, fără să-și respingă aliații”. La evenimentul politic organizat în orașul Wilmington, statul Delaware, Biden a anunțat că nominalizarea sa pentru funcția de secretat de stat este vechiul său consilier, un veteran al diplomației, Antony Blinken, care „va reclădi moralul și încrederea în Departamentul de Stat al Statelor Unite”. Blinken a promis apoi că va continua cooperarea internațională în calitate de viitor șef al diplomației americane, spunând că „trebuie să acționăm cu măsuri egale de umilință și încredere”. Președintele ales Joe Biden i-a prezentat, între alții, și pe Alejandro Mayorkas, ministru desemnat pentru securitate națională, născut la Havana, în Cuba, și pe Avril Haines, director desemnat al agențiilor de informații, prima femeie care poate ocupa acest post.
Comunitatea internațională și-a reînnoit promisiunile de a acorda ajutoare Afganistanului
Comunitatea internațională și-a reînnoit, marți, promisiunile de a acorda Afganistanului ajutoare de miliarde de dolari timp de încă patru ani, dar a spus că fondurile depind de respectarea drepturilor omului în țara afectată de război. Promisiunile au fost făcute la o conferință a donatorilor, la Geneva, care a coincis cu un dublu atac soldat cu cel puțin 14 morți în provincia Bamiyan din centrul Afganistanului, pe fundalul impasului din negocierile de pace purtate de guvernul afgan cu talibanii. Donatorii și-au exprimat îngrijorarea că progresele obținute în ultimii ani, în special în domeniul drepturilor femeilor, pot fi reduse la zero de consolidarea talibanilor, corupția endemică și retragerea iminentă a forțelor americane. La peste 19 ani de la invadarea Afganistanului de către o coaliție internațională condusă de Statele Unite, care a răsturnat guvernul talibanilor și a alungat militanții Al-Qaeda, președintele american Donald Trump a dispus o nouă reducere de trupe, săptămâna trecută.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului spune că Vladimir Putin nu poate lua parte în campania de vaccinare cu Spuntink-V
Președintelui rus Vladimir Putin nu i-a fost administrat vaccinul anticoronavirus Sputnik-V dezvoltat de stat pentru că acesta încă se mai află în faza testărilor, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
„Șeful statului nu poate lua parte în campania de vaccinare ca voluntar”, a declarat Dmitri Peskov citat de agenția de stat TASS. Declarația survine în aceeași zi în care dezvoltatorii vaccinului, Fondul Rus de Investiții Directe și Institutul Gamaleya, au spus că Sputnik-V are o eficiență de 95%, potrivit unor noi date interimare.
Aflată în competiție cu mari companii farmaceutice internaționale, Rusia a înregistrat vaccinul în luna august, chiar înainte de a începe testările clinice la scară largă, care se mai află în curs de desfășurare pe un eșantion de 40 de mii de oameni. Putin a lăudat vaccinul și a spus că i-a fost administrat fiicei sale fără efecte adverse, cu excepția unei febre ușoare.
COVID-19 în R. Moldova: 1215 de noi cazuri
Încă 1 215 cazuri de infectare cu noul coronavirus și 19 decese printre persoanele bolnave au fost confirmate în R. Moldova, marți, spune ministerul Sănătății. A fost confirmată pozitiv aproape fiecare a doua persoană testată. Numărul total al cazurilor de infectare confirmate a ajuns la 99 633, inclusiv peste 15 mii de cazuri active. Numărul deceselor confirmate este de 2188.
Vezi comentarii
Încarcă mai multe comentarii