Marea Britanie a aprobat miercuri vaccinul anti-Covid-19, produs de firmele Pfizer/BioNTech. Primele doze ar putea fi pe piață de săptămâna viitoare, a anunțat guvernul de la Londra, citat de Politico.

Vaccinul a primit o aprobare de urgență din partea autorităților sanitare britanice, în așteptarea certificării de la Agenția Europeană de Medicină. Aprobarea a fost dată „după luni de teste clinice și analize serioase ale datelor, făcute de specialiștii Agenției britanice de Medicamente și Sănătate, care au ajuns la concluzia că vaccinul corespunde standardelor de securitate, calitate și eficiență” se precizează în declarația de presă a guvernului britanic.

### Vezi și... ###

Viorica Dumbrăveanu: prognoze „sumbre” pentru perioada sărbătorilor

Marți, Pfizer/BioNTech și compania americană Moderna au cerut aprobarea pentru piața UE. Anterior ceruseră și certificarea pentru piața americană, care este așteptată în scurt timp.

UPDATE: Un bilanț actualizat al autorităților germane arată cel puţin cinci persoane au murit, iar alte 15 au fost rănite în incidentul rutier produs marţi după-amiază în orăşelul german Trier.

Anchetatorii l-au audiat pe şoferul vehiculului, un individ în vârstă de 51 de ani, dar nu au reuşit să afle motivul atacului. "Nu pot înţelege cum ar putea avea cineva ideea să intre cu maşina într-o zonă pietonală şi să omoare oameni", a declarat primarul din Trier, Wolfram Leibe.

"În acest moment, nu există indicii că ar fi vorba de un atac cu motivaţie politică sau religioasă", a anunţat Poliţia.

Potrivit unor surse din cadrul comisiei de anchetă, şoferul vehiculului era în stare de ebrietate, iar autorităţile au aflat că fusese internat într-o clinică psihiatrică.

***

Un vehicul a intrat într-o zonă pietonală din orașul german Trier, incident ce a dus la uciderea a două persoane și rănirea altor 15. Pentru moment nu se cunoaște cauzele incidentului, scrie AFP.

Șoferul, un bărbat de 51 de ani, a fost arestat, iar vehicul confiscat, a transmis poliția din Trier.

Poliția și echipajele de salvare se aflau la fața locului, iar autoritățile au cerut oamenilor să evite centrul orașului.

Într-un videoclip postat de presa locală se prezintă momentul arestului. Forțele de ordine pot fi văzută fixând un bărbat pe trotuar lângă o mașină cu plăcuțe de înmatriculare din Trier.

Autenticitatea videoclipului nu a putut fi verificată imediat, iar filmarea a fost eliminată la scurt timp după ce poliția a solicitat pe Twitter ca oamenii să nu împărtășească fotografii și videoclipuri de la locul incidentului.

Primarul Wolfram Leibe a declarat pentru publicația SWR că, pe lângă cei doi morți, 15 persoane au suferit răni grave.

Nu au fost disponibile imediat detalii cu privire la cauza incidentului, iar poliția nu au solicitărilor la telefon sau la e-mail.

Trier se află la aproximativ 200 de kilometri vest de Frankfurt, lângă granița cu Luxemburg. Orașul de aproximativ 110.000 de oameni este cunoscut pentru poarta sa romană, Porta Nigra, care se află aproape de locul accidentului. De asemenea este cunoscut ca locul de naștere al lui Karl Marx.

Comisiile parlamentare de resort ar urma să examineze miercuri proiectul de buget pe 2021 și politica bugetar-fiscală, aprobate luni de guvernul Chicu, urmând ca primul vot să aibă loc până la sfârșitul săptămnii. O viteză de adoptare criticată de fracțiunea parlamentară DA, care a anunțat că va cere miercuri amânarea votului. „Dorim să lucrăm calitativ cu proiectele de legi, mai ales cu documentele de o asemenea importanță majoră” se arată într-o declarație de presă a fracțiunii parlamentare DA.

### Vezi și... ###

De ce se grăbesc socialiștii?

Într-un interviu acordat săptămâna trecută Europei Libere, premierul Ion Chicu susținea că deputații vor avea timp suficient pentru amendamente, între primul și al doilea vot în plen: „(...) să le voteze în prima lectură, dacă vor binevoi și dacă va fi susținere, iar apoi, între prima și a doua lectură, tot vor avea cred că în jur de două săptămâni, astfel încât să fie timp pentru amendamente, pentru descusut, pentru decizii dacă mai țin guvernul sau nu etc.”spunea premierul, în interviul cu Europa Liberă.

Țările din lumea întreagă pregătesc campanii de vaccinare împotriva noului coronavirus, după ce s-a cerut deja aprobarea pentru piața americană și cea a Uniunii Europene pentru două vaccinuri, produse de Pfizer/BioNTech și Moderna.

### Vezi și... ###

Decizia de aprobare a vaccinului Pfizer/BioNTech în UE ar putea fi luată până pe 29 decembrie

Este de așteptat ca aprobarea pentru Statele Unite să vină în următoarele două săptămâni, după care ar urma și cea a Agenției Europene de Medicamente, de la Amsterdam.

Au apărut însă și temeri că țările sărace nu vor avea acces la vaccin, cel puțin în prima fază și că la nivel global crește scepticismul față de vaccin, pe fundalul unei politizări accentuate a procesului de dezvoltare, cum s-a întâmplat în Statele Unite pe parcursul campaniei pentru alegerile prezidențiale din 3 noiembrie.

Centrele americane pentru prevenirea și controlul bolilor au decis pe 1 decembrie că prioritate să aibă peste 20 de milioane de angajați din sistemul sanitar și 3 milioane de persoane din grupele cele mai vulnerabile.

Liste similare de priorități sunt puse la punct și în UE, pentru că „un vaccin pentru toată lumea” nu este așteptat înainte de mijlocul anului viitor.

În așteptarea unui vaccin, în multe state americane s-au impus noi restricții sanitare, după ce în noiembrie s-au înregistrat 37 de mii de decese legate de Covid-19. Totalul celor infectați a ajuns a 13 milioane, cu 4 milioane numai în noiembrie. Pentru decembrie și ianuarie se așteaptă o dublare a numărului de decese la peste 75 de mii, potrivit previziunilor experților americani.

Ministrul american al Justiției, William Barr, a declarat marţi că nu a constatat suficiente „fraude" care ar invalida victoria democratului Joe Biden la prezidenţiale, contrar afirmaţiilor președintelui Donald Trump. Într-un interviu cu agenția Associated Press, Barr, un susţinător fidel al preşedintelui american, că toate anchetele făcute până acum legate de posibile fraude „nu au scos nimic la iveală”, ca să pună la îndoială corectitudinea alegerilor.

Donald Trump, care refuză să îşi recunoască înfrângerea, a reproşat duminică Ministerului de Justiţie şi poliţiei federale (FBI) că nu îl ajută în lupta sa pentru a dovedi existenţa fraudelor, masive în opinia sa. „S-au dat dispăruţi", a declarat el pentru canalul Fox News.


Imediat după alegerile prezidențiale din 3 noiembrie, William Barr i-a autorizat pe procurorii federali să ancheteze suspiciunile de fraudă fără să aştepte certificarea rezultatelor de către state, contrar obiceiului. De atunci însă, Barr i-a îndemnat să intervină însă numai în cazul unor acuzaţii „substanţiale" şi „credibile".

Preşedintele ales al Statelor Unite, Joe Biden a cerut marţi Congresului american să voteze fără întârziere un plan de ajutor '„robust'' pentru economia americană care încearcă să se redreseze după criza provocată de pandemia de COVID-19, „o tragedie'' pentru mulţi americani potrivit candidatei la funcția de ministru al Finanțelor, Janet Yellen. Dacă va fi confirmată de Senat, Yellen, fosta șefă a Rezervelor Federale, va fi prima femeie care să conducă finanțele americane.

Biden și-a pezentat marți echipa de economiști care va încerca să redreseze economia, atenuând totodată diferențele majore de venituri, printr-o politică de susținere a clasei de mijloc.

### Vezi și... ###

SUA: Jenet Yellen, prima femeie candidată la funcția de ministru al Finanțelor

La Moscova, ministrul de externe rus Serghei Lavrov a calificat marţi drept „iresponsabil'' apelul lansat de președinta aleasă, Maia Sandu, care a cerut retragere trupelor ruse de pe teritoriul R. Moldova și transformarea misiunii de pacificare într-o misiune civilă, internațională.

„Este puţin probabil ca acest lucru să ajute la o soluţionare şi să putem accepta astfel de cereri, destul de iresponsabile", a spus Lavrov, în cadrul unei conferinţe de presă.

### Vezi și... ###

Prioritățile Maiei Sandu după învestirea ca președintă

Tot marți, dar la Bruxelles, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a criticat anexarea Crimeei, menținerea instabilității în estul Ucrainei și felul în care Rusia menține trupe în părți din Georgia, dar și în Moldova, în Transnistria. Remarcile au fost făcute la o conferință de presă în marginea întâlnirii de marți a celor 30 de miniștri de externe ai țărilor din NATO, prima zi a unei reuniuni online.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Rusia „violează dorința unor guverne” din vecinătatea apropiată a Alianței Nord Atlantice, menținând trupe în părți din Georgia, dar și în Moldova, în Transnistria, sau întreținând instabilitate în estul Ucrainei, după ca a anexat Crimeea. Stoltenberg a vorbit astăzi, înainte de începerea unei videoconferințe de două zile a miniștrilor de externe din NATO, care discută despre un răspuns la consolidarea militară a Rusiei la granițele aliaților precum și viitorul prezenței militare aliate în Afganistan.

China spune că o sondă spațială fără echipaj uman a atins cu succes suprafața Lunii, urmând să colecteze și să trimită pe Pământ mostre selenare. Dacă misiunea reușește, va fi pentru prima dată în ultimele patru decenii când o țară a reușit o asemenea performanță, după ce Statele Unite și Uniunea Sovietică au făcut acest lucru în anii 1960 și 1970. Nava Chang'e-5 a decolat pe 24 noiembrie din sudul Chinei, fiind transportată de o rachetă Long March 5. Aducerea pe Pământ a aproximativ 2 kilograme de rocă selenară și sol este așteptată în decembrie, misiunea urmând să dureze 23 de zile. China a trimis pe Lună alte două sonde în 2013 și în 2019. Programul spațial chinez gestionat de armată are ambiții mari, inclusiv trimiterea oamenilor pe satelitul artificial al Pământului și construcția unei stații spațiale cu echipaj la bord.

Un europarlamentar al partidului de guvernământ din Ungaria care și-a depus mandatul cu două zile în urmă a recunoscut că a fost prezent la o petrecere privată la Bruxelles încheiată printr-o descindere a poliției din cauza încălcării restricțiile antiepidemice. Jozsef Szajer, membru de rang înalt al partidului Fidesz în frunte cu premierul conservator al Ungariei, Viktor Orban, a mai spus într-o declarație că a cooperat cu poliția. Evenimentul din 27 decembrie a fost descrisă de presa belgiană drept o „petrecere sexuală” la care ar fi participat diplomați și alți membri ai Parlamentului European. O declarație a poliției sugerează că Szajer ar fi încercat să fugă de la fața locului, rânindu-se la o mână, iar asupra sa au fost găsite droguri. În propria sa declarație, politicianul maghiar a spus că participarea la lupte politice zilnice a devenit pentru el o „povară emoțională tot mai mare”, dar că demisia sa din Parlamentul European nu are legătură cu actualele „bătălii politice”, el rămânând un suporter al politicilor promovate de Orban.

Încă 1 499 de cazuri de infectare cu noul coronavirus și 19 decese printre persoanele bolnave, inclusiv al unei angajate din sistemul medical, au fost confirmate în R. Moldova, marți, spune ministerul Sănătății. A fost confirmată pozitiv aproape fiecare a doua persoană testată, o rată de pozitivare foarte înaltă care se menține de multe săptămâni. Numărul total al cazurilor de infectare confirmate a ajuns la 108 863, inclusiv 10 622 de cazuri active. Numărul deceselor confirmate este de 2 323, inclusiv 57 printre lucrătorii medicali.

Guvernul moldovean spune că este „îngrijorat” de o „inițiativă” a autorităților de la Tiraspol de a extinde până pe 1 februarie restricțiile de circulație între regiunea transnistreană și restul Republicii Moldova, care au fost impuse din cauza pandemiei de coronavirus. Într-o declarație a Biroului Politici de Reintegrare de la Chișinău, se spune că restricțiile reprezintă „barierele artificiale” și că nu au dus la limitarea răspândirii infecției de COVID-19 în stânga Nistrului. În ultimele aproape nouă luni, mii de oameni de pe ambele maluri ale Nistrului au fost împiedicați să meargă la serviciu sau la rudele apropiate, se mai spune în declarație. Prelungirea măsurilor de carantină, inclusiv a restricțiilor de circulație, a fost propusă, pe 30 noiembrie, de liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski. Autoritățile transnistrene au permis circulația peste Nistru cu ocazia celor două tururi de scrutin ale alegerilor prezidențiale moldovene din luna noiembrie, când zeci de mii alegători transnistreni au venit la secțiile de votare de pe malul drept al Nistrului, votând preponderent cu președintele în exercițiu Igor Dodon, care a pierdut alegerile.

Agenția Europeană pentru Medicamente a anunțat că ar putea decide dacă recomandă aprobarea vaccinul anticoronavirus Pfizer/BioNTech până pe 29 decembrie, urmând ca decizia în privința vaccinului Moderna să fie luată până pe 12 ianuarie.

Agenția a primit marți cele două cereri de aprobare de urgență a vaccinurilor, dar calendarul anunțat pentru examinarea eficienței și siguranței lor sugerează că vaccinurile pot deveni disponibile în Uniunea Europeană mai târziu decât în Statele Unite și în Marea Britanie, unde aprobările de urgență sunt așteptate mai devreme. „Putem începe furnizările în câteva ore după primirea aprobării”, a declarat Sierk Poetting, șeful pentru operațiuni și finanțe al companiei germane BioNTech, care a elaborat vaccinul împreună cu firma farmaceutică american Pfizer. Atât vaccinul Pfizer/BioNTech, cât și vaccinul companiei americane Moderna ar fi demonstrat o eficacitate de peste 90%. În urma recomandărilor Agenției Europene a Medicamentelor, furnizarea vaccinurilor mai trebuie aprobată de Comisia Europeană.

Oficiul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare a spus că unda de șoc a pandemiei de coronavirus va duce la o creștere semnificativă a cererii de asistență umanitară în 2021. Într-un raport dat publicității marți, agenția estimează că, anul viitor, vor avea nevoie de ajutoare umanitare aproximativ 235 de milioane de oameni, în creștere cu 40% față de anul curent. Dacă aceștia ar locui într-o singură țară, ar fi a cincea cea mai populată țară a lumii. Agenția ONU speră că ajutoarele pe care le va putea oferi anul viitor vor crește până la 35 de miliarde de dolari, aproape dublu față de anul curent, dar și în această situația nu vor ajunge decât pentru 159 de milioane de oameni. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a spus că pandemia a afectat puternic bugetele disponibile pentru scopuri umanitare, iar numărul oamenilor care se confruntă cu sărăcia extremă este în creștere pentru prima dată în peste o generație.

Miniștrii de externe din NATO încep, marți, o întâlnire de două zile prin videoconferință, în timp ce alianța militară occidentală are de luat decizii complicate în legătură cu prezența sa în Afganistan. Înainte de eveniment, secretarul general, Jens Stoltenberg, a spus, la Bruxelles, că NATO se confruntă cu „dilema dificilă” dacă să se retragă din Afganistan cu riscul că această țară va redeveni un adăpost pentru teroriștii internaționali, sau dacă să rămână cu riscul că va trebui să facă față unei misiuni îndelungate și unor noi violențe. La peste 17 ani de când a preluat conducerea eforturilor internaționale de securitate în Afganistan, NATO are pe teren peste 11 mii de militari din zeci de țări, cu mandatul să contribuie la instruirea și consilierea forțelor de securitate afgane.

### Vezi și... ###

SUA: administrația Trump anunță reducerea substanțială a trupelor americane din Afganistan

Dar prezența forțelor americane care asigură sprijin aerian, de transport și logistic operațiunilor NATO urmează să se reducă aproape în jumătate până pe 15 ianuarie, de la 4 500 la 2 500 de militari. Stoltenberg a mai spus că o altă temă majoră de discuție la videoconferința de două zile a miniștrilor de externe din țările NATO va fi răspunsul față de întărirea militară a Rusiei la granițele aliaților.

România și-a sărbătorit Ziua Națională, 1 decembrie, cu o paradă militară în format restrâns în Piața Arcul de Triumf din București, pe fundalul pandemiei de coronavirus. La paradă au defilat aproximativ 150 de militari, fiind urmăriți de zeci de oficiali purtând măști și păstrând distanța de siguranță.

Într-o alocuțiune, președintele Klaus Iohannis a declarat că, acum, este nevoie de implicarea tuturor pentru învingerea pandemiei, la fel ca în momentele importante care sunt cinstite de Ziua Națională. „Și când această pandemie va fi depășită, ne vom întâlni din nou, vom fi împreună și vom spune că uniți am învins și că, orice vom avea de înfruntat mai departe, tot uniți vom învinge!”, a spus Iohannis.

La Chișinău, ambasadorul român Daniel Ioniță a spus, într-un mesaj de 1 Decembrie postat pe pagina sa de Facebook, că România sprijină „consecvent și fără rezerve” parcursul european al Republicii Moldova, care este „unica garanție a stabilității, securității și prosperității pentru toți cetățenii” acesteia.

Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, spune că a depus mari eforturi pentru a întări independența procuraturii, a combate corupția și a finaliza dosarul furtului miliardului, exprimându-și speranța că o va convinge de acest lucru și pe președinta aleasă, Maia Sandu. Stoianoglo a vorbit într-o conferință de presă, marți, la împlinirea unui an de mandat. Cu o zi mai devreme, Sandu care urmează a fi inaugurată în calitate de președintă pe 24 decembrie a spus că va avea o discuție cu Stoianoglo pentru a afla care sunt „principalele impedimente în examinarea dosarului furtului miliardului”. „Sunt sigur că, după aceasta, părerea doamnei președinte se va schimba și sper că o să fim auziți”, a declarat jurnaliștilor Stoianoglo. El a fost numit în funcție, în 2019, de către președintele Igor Dodon, care a demis împreună cu aliații săi socialiști guvernul Maiei Sandu tocmai din cauza neînțelegerilor despre cum trebuie numit procurorul general.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a declarat că dacă Ungaria și Polonia au de obiectat la condiționarea accesului la fondurile europene de respectarea principiilor de bază ale statului de drept, se pot adresa Curții Europene de Justiție. „Acolo ne rezolvăm problemele juridice. Nu pe spinarea a milioane de europeni care așteaptă cu disperare un ajutor, în mijlocul unei crize profunde.”

Von de Leyen a reafirmat că mecanismul gândit de Comisia Europeană, Parlament și Consiliul european este „binevenit, echilibrat și necesar” și apără principiile de bază ale statului de drept. „Greu de înțeles de ce s-ar opune cineva” a mai spus von der Leyen într-o declarație video, dată publicității pe 1 decembrie.

Luni seară, la Varșovia, premierul polonez, Mateusz Morawiecki, şi omologul său ungar, Viktor Orban, au anunțat că își menţin veto-ul prin care blochează bugetul multianual al UE și fondul de zeci de miliarde de euro pentru refacerea economiilor post-Covid.

Ei cer în continuare să se renunțe la condiționarea accesului la fondurile europene de respectarea principiilor de bază ale statului de drept, în primul rând independența justiției și a mediilor.

Luni seară, la Varșovia, purtătorul de cuvânt al guvernului polonez a declarat, la încheierea întrevederii dintre cei doi premieri că se așteaptă acum „propuneri” din partea preşedinţiei germane a Uniunii Europene.

Firma americană Pfizer și partenerul german BioNTech au cerut certificarea în Uniunea Europeană pentru vaccinul anti-Covid și speră într- o aprobare rapidă, se arată într-o declarație de presă a partenerului german . Dacă Agenția Europeană pentru Medicamente aprobă vaccinul, acesta ar putea fi distribuit încă din a doua jumătate a lunii decembrie.

Firma americană Moderna a cerut de asemenea certificarea pe piața UE și toate trei au cerut o aprobare de urgență și pentru piața americană, aprobare care ar putea fi obținută mai repede decât cea europeană.

Uniunea Europeană a semnat deja un contract cu Pfizer/BioNTech pentru 200 de milioane de doze, cu posibilitatea de a mai cumpăra ulterior 100 de milioane.

În cazul firmei americane Moderna, UE are un contract de 160 de milioane de vaccinuri. Distribuția, în cadrul UE, se va face concomitent în toate țările membre, în funcție de necesități.

Comisia Europeană a avertizat Ungaria că poate cumpăra și distribui vaccinul rusesc anti-Covid-19, numai dacă invocă condiții speciale și dacă de angajează ca vaccinul să fie utilizat numai în țară. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Eric Mamer a declarat luni, la Bruxelles, că „vaccinul nu poate fi distribuit în Uniunea Europeană, cu excepția Ungariei”, pentru că nu are aprobarea Agenției Europene de Medicamente (EMA).

Vaccinul Sputnik V a fost omologat în Rusia încă din august, când se anunța că are o eficiență de peste 90% deși fusese testat numai pe 76 de persoane și nu intrase în faza a treia de testare în masă.

La Bruxelles s-a precizat că EMA, care asigură securitatea vaccinelor care circulă în UE, nu a primit nici o cerere de omologare din partea Rusiei dar este în discuții cu institutul care l-a dezvoltat. Pentru moment, Rusia nu a furnizat date despre vaccinul său anti-Covid, așa că „utilizarea lui, va fi responsabilitatea autorităților ungare” a declarat și purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pe probleme de sănătate, Stefan de Keersmaecker, citat de EUObserver.

Ungaria este prima țară din UE, care a comandat vaccinul rusesc Sputnik V. Primele doze sunt așteptate în decembrie, relatează EUObserver, iar dacă testele sunt pozitive, în ianuarie vor fi importate cantități mai mari. Ungaria intenționează de asemenea să achiziționeze vaccinuri din Israel și China.

De 1 decembrie, Ziua mondială dedicată SIDA și virusului HIV, directoarea generală a programului ONU pentru combaterea acestei pandemii a reamintit că un tratament eficient și un vaccin nu trebuie să devină „privilegiul celor bogați”. În cazul pandemiei de coronavirus, a declarat Winnie Byanyima, nu trebuie repetate greșelile din timpul pandemiei de HIV, când „milioane au murit în țările sărace, în așteptarea unui tratament”.

Anul trecut, potrivit datelor ONU, 12 milioane de persoane infectate cu HIV nu au avut acces la medicația necesară iar anul acesta, situația ar putea fi mult mai gravă, pentru că sistemul sanitar, în lumea întreagă, este suprasolicitat de pandemia de Covid-19. Tot în 2019, aproape două milioane de persoane s-au infectat cu HIV în absența unor servicii de bază, cum ar fi apă curentă sau canalizare.

Preşedintele ales al Statelor Unite, Joe Biden, a confirmat luni nominalizarea lui Janet Yellen, fosta șefă a Rezervei Federale (FED), la conducerea Ministerului de Finanțe şi a anunţat componenţa viitoarei sale echipe economice, care va fi responsabilă să livreze „un sprijin economic imediat” celei mai lovite ţări de pandemia de COVID-19.

### Vezi și... ###

Biden îndeamnă americanii să-și dubleze eforturile în lupta cu pandemia

Economia americană traversează o perioadă dificilă, cu un şomaj de 6,9%, dublu faţă de înainte de pandemie. Creşterea înregistrată în trimestrul al 3-lea rămâne în scădere cu 2,9% faţă de perioada similară din 2019.

Dacă nominalizarea lui Janet Yellen va fi confirmată de Senat, în prezent cu majoritate republicană, ea va deveni la 74 de ani prima femeie care va conduce Ministerul de Finanțe, după ce a fost prima femeie preşedintă a Rezervei Federale (FED) între 2014 şi 2018.

Cu o lună înainte de încheierea președinției Germaniei a Uniunii Europene, cancelara Angela Merkel a declarat din nou că disputa dintre Ungaria și Polonia pe de o parte și UE pe de alta – care blochează adoptarea bugetului multianual și a ajutorului post-Covid – trebuie rezolvat acum la nivel politic, prin negocieri. „Ambele părți trebuie să facă unele concesii” a mai spus cancelara germană dar luni, premierul polonez, Mateusz Morawiecki, şi omologul său ungar, Viktor Orban, au anunțat că își menţin veto-ul.

### Vezi și... ###

Șeful muzeului literaturii din Ungaria criticat pentru că l-a comparat George Soros cu naziștii

Ei cer în continuare să se renunțe la condiționarea accesului la fondurile europene de respectarea principiilor de bază ale statului de drept, în primul rând independența justiției și a mediilor.

Luni seară, la Varșovia, purtătorul de cuvânt al guvernului polonez a declarat, la încheierea întrevederii dintre cei doi premieri, că se așteatpă acum „propuneri” din partea preşedinţiei germane a Uniunii Europene.

Forţele azere şi-au anunţat intrarea marţi în districtul Lachin din regiunea separatistă Nagorno-Karabah, al treilea şi ultimul retrocedat de Armenia în conformitate cu acordul pentru încetarea ostilităţilor. Acordul semnat la 9 noiembrie de Armenia și Azerbaidjan a fost mediat de Rusia care are și peste două mii de trupe de menținere a păcii în enclava separatistă.

Districtul Lachin, ca şi Aghdam retrocedat la 20 noiembrie şi Kalbajar la 25 noiembrie, constituia o zonă tampon care înconjura regiunea separatistă armeană Nagorno-Karabah, din Azerbaidjan.

Culoarul Lachin, controlat acum de trupele ruse de menținere a păcii, este singura legătură rutieră dintre Nagorno-Karabah şi Armenia.

În Statele Unite, Arizona – stat cheie în alegerile prezidențiale din 3 noiembrie – a certificat oficial luni victoria lui Joe Biden, consolidând victoria democratului în faţa președintelui Donald Trump care, până în prezent, nu şi-a recunoscut înfrângerea. În Arizona, Joe Biden a cîștigat cu un avans de numai 10.457 de voturi, într-un stat unde au votat aproape 3,5 milioane de alegători.

Echipa de campanie a preşedintelui Trump a încercat, fără succes până în prezent, să împiedice prin acţiuni judiciare procesul de certificare a rezultatelor în state-cheie câştigate de Joe Biden.

Printre acestea, ultimul care nu a validat rezultatele sale este Wisconsin, a cărui certificare era aşteptată.